3ra-1358/16 — obligarea stabilirii, calculării și achitării indemnizației lunare pentru creșterea copilului

Dosarul nr.3ra-1358/16

Instanța de fond: Judecătoria Centru mun. Chișinău – L. Brînza

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Vascan, V. Negru, E. Fistican

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în pricina civilă

la acțiunea Inei Bocan împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne privind obligarea stabilirii, calculării și achitării indemnizației

lunare pentru creșterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, de la locul de muncă al

soțului,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2016,

C O N S T A T Ă:

Bocan Ina prin intermediul avocatului Flotea Vasile la data de 06 martie 2015

s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al

Poliției privind stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației lunare pentru creșterea

copilului Bocan Anastasia pînă la vîrsta de 3 ani, de la locul de muncă al soțului ( f.d.

3-6).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat, că este soția

lui Bocan Ion, care activează în cadrul Inspectoratului General al Poliției și că aceasta

se află la întreținerea soțului. La data de 23 martie 2014 s-a născut copilul Bocan

Anastasia, fapt confirmat prin certificatul de naștere seria NA-VI 1945692.

La data de 01 iulie 2014 s-a adresat către Inspectoratul de Poliție Nisporeni și

Inspectoratul General al Poliției, prin care a solicitat achitarea concediului de

maternitate și stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației lunare pentru creșterea

copilului pînă la vîrsta de 3 ani.

1

Prin răspunsul nr. 7330 din 12 decembrie 2014 Inspectoratul de Poliție

Nisporeni i-a comunicat, că cererea a fost satisfăcută parțial, fiind achitată doar

indemnizația pentru concediul de maternitate.

La data de 12 ianuarie 2015 s-a adresat către Inspectoratul General al Poliției

cu o cerere, prin care a contestat refuzul inspectoratului de Poliție Nisporeni de a-i

stabili, calcula și achita indemnizația lunară pentru creșterea copilului pînă la vîrsta

de 3 ani. Prin răspunsul nr. 34/5-B5/15 din 06 februarie 2015 Inspectoratul General al

Poliției a refuzat în satisfacerea pretențiilor, comunicîndu-i că aceasta nu beneficiază

de dreptul la indemnizația lunară pentru creșterea copilului de la locul de muncă al

soțului.

În opinia reclamantei aceasta beneficiază de dreptul la stabilirea, calcularea și

achitarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani,

întrucît aceasta la momentul nașterii copilului Anastasia Bocan nu era angajată în

cîmpul muncii, aflîndu-se la întreținerea soțului Bocan Ion.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din data de 19 mai 2015 s-a

admis cererea de chemare în judecată, s-a obligat Inspectoratul General al Poliției să-

i stabilească, calculeze și să-i achite Inei Bocan indemnizația lunară de creștere a

copilului pînă la vîrsta de 3 ani de la locul de muncă al soțului Bocan Ion, în legătură

cu nașterea fiicei Bocan Anastasia la data de 23 martie 2014 ( f.d. 27).

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la data de 06 iunie 2015

Inspectoratul General al Poliției a depus apel, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărîrii contestate cu emiterea unei hotărîi noi, prin care să fie respinsă

acțiunea ( f.d. 37).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 06 aprilie 2016 s-a respins

apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, s-a menținut hotărîrea

Judecătoria Centru mun. Chișinău din data de 19 mai 2015 ( f.d. 67).

În motivarea soluției sale instanața de apel a constatat, că pretențiile Inei Bocan

față de Inspectoratul General al Poliției sunt întemeiate, ori Ion Bocan activează în

calitate de căpitan de poliție în cadrul secției poliției criminale a Comisariatului de

Poliție raionul Nisporeni. Ina Bocan, conform actului eliberat de către Primăria s.

Iurceni, nu este angajată în cîmpul muncii, iar potrivit legii, polițiștii sunt asigurați în

sistemul public obligatoriu de la bugetul de stat, cît și soțiile aflate la întreținerea

acestora, beneficiază de indemnizația pentru creșterea copilului pînă la împlinirea

vîrstei de 3 ani, de la locul de muncă al soțului, din bugetul de stat.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 19 iulie 2016

Inspectoratul General al Poliției a depus recurs, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărîri noi, prin care acțiunea să fie respinsă ca fiind

neîntemeiată ( f.d. 79-83).

2

În motivarea recursului recurentul a indicat, că instanța de fond și instanța de

apel au interpretat eronat normele de drept material. Astfel, instanțele au elucidat și

apreciat numai argumentele expuse de Ina Bocan, însă nu au luat în considerație

argumentele invocate de către recurent.

În conformitate cu art. 434 alin. 1 CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 06 aprilie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 19

iulie 2016, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul depus la 19 iulie 2016 se consideră a fi depus în

termen.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Inspectoratul

General al Poliției este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul

indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,

fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

verificarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

3

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al.

3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul

declarate de către Inspectoratul General al Poliției asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 06 aprilie 2016, în pricina civilă la acțiunea Inei Bocan împotriva Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind obligarea stabilirii,

calculării și achitării indemnizației lunare pentru creșterea copilului pînă la vîrsta de 3

ani de la locul de muncă al soțului.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4