2ri-255/16 — separarea bunurilor de masa debitoare

2ri-255/16 — separarea bunurilor de masa debitoare (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Curtea de Apel Cahul dosarul nr. 2ri-255/16

Judecător: I.Dănăilă

D E C I Z I E

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Dumitru Mardari, Ion Druță, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinînd recursul declarat de avocatul Corneliu Chiseliță în interesele

Întreprinderea Mixtă „Fortagro Com” Societate cu Răspundere Limitată ,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Mixtă „Fortagro Com” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Vegfruits” în proces de lichidare, intervenienți accesorii

Societatea cu Răspundere Limitată „Basarabia–Agroexport”, reprezentantul

debitorului, Cimpoieș Elena privind separarea bunurilor din masa debitoare,

împotriva hotărîrii Curții de Apel Cahul din 10 iunie 2016, prin care a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 21 octombrie 2013 Întreprinderea Mixtă „Fortagro Com” Societate cu

Răspundere Limitată a depus în Curtea de Apel Comrat (instanța de insolvabilitate)

cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Vegfrutis” privind separarea

bunurilor din masa debitoare, solicitînd separarea din masa debitoare și transmiterea

utilajului în sumă totală de 500 000 euro, și anume:-utilaj de descărcarea merilor,

cod numeric 236, o unitate; - buncăr pentru recepția merilor (din beton capacitatea

de 500 tone) 36x10x1,5 cod numeric 234, o unitate;- spălătorie, cod numeric 22222,

o unitate; - bandă transportoare cod numeric 2.7 o unitate; - transportor înclinat

(elevator de aprovizionarea merelor), cod numeric 2.8, o unitate; - concasor model

„Bucher”, inclusiv utilajul de primire a pastei („mezga”) și pompă, o unitate;- press

model „Flottxveg 2500” în set cu filtru tambur, o unitate; -press model „Flottweg

1750”, o unitate;- echipament aseptic (unitate de sterilizare și de răcire) inclusiv un

tubular pasteurizator/evaporare, cod numeric 3.6 și 194; -pompă model „ CS50-175-

2-10/BM.T82 DN65/50”, cod numeric 1.2, două unități; - vas de 16 cub/536-160

HL,D-2202/, cod numeric 1.3, trei unități; - vas de 160 d/l cod numeric 5.35, trei

unități.

Transmiterea utilajului enumerat Întreprinderii Mixte ”Fortagro-Com ”SRL.

Aplicarea măsurilor de asigurarea acțiunii și anume: aplicarea interdicției de

înstrăinare a utilajului de producție a concetratului de măr a ÎM „Fortagro Com”

SRL, precum și aplicarea interdicției SRL „Vegfrutis” și a altor persoane de a utiliza

acest utilaj, înlăturarea impedimentelor în accesul la bun și înlăturarea încălcării

dreptului de folosință.

În argumentarea cererii reclamantul a indicat că, ÎM „Fortagro Com” SRL este

proprietarul unei părți al utilajului de producere a sucului concentrat de măr, potrivit

facturii fiscale seria XT nr. 1707599 din 22 aprilie 2009 și contractul de parteneriat

1

nr.01/03-09 din 27 martie 2009, în urma căruia reclamantul ÎM „Fortagro Com”

SRL a devenit proprietar al utilajului în mărime de 500 000 euro.

Din momentul încheierii contractului de parteneriat, utilajul vizat de contract se

află în folosința SRL „Vegfrutis”, care s-a obligat să transmită pe contul SRL

„Fortagro Com” 50% din venit. Astfel, ÎM „Fortagro Com” SRL este prejudiciat, și

este în imposibilitate de a se folosi și obține venit, în urma folosirii utilajului

enumerat, ce îi aparține cu drept de proprietate.

Potrivit actului de inventariere a activelor SRL „Vegfrutis” din 15 iulie 2011

utilajul de producție a fost inclusă în masa debitoare SRL „Vegfrutis” în proces de

insolvabilitate.

Totodată, reclamantul a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii

potrivit art. 174, art. 175 Cod de procedură civilă, și anume suspendarea înstrăinării

utilajului enumerat, și aplicarea interdicției SRL „Vegfrutis” precum și altor

persoane de a utiliza acest utilaj.

În susținerea acțiunii reclamantul a invocat prevederile art. 48 a Legii

insolvabilității.

La data de 25.02.2014 cauza civilă privind procedura de insolvabilitate a

debitorului SRL „ Vegfrutis ” a fost primită spre examinare la Curtea de Apel

Cahul.

La cererea ÎM „Fortagro Com” SRL la data de 19 mai 2014 (f.d.45,46,vol.I) a

fost separată pretenția ÎM „Fortagro Com” SRL” împotriva SRL „Vegfrutis” în

proces de insolvabilitate în procedura contencioasă, în dosar civil separat cu nr. 05-

2C-548 -19.05.2014.

Prin încheierea din 27 mai 2014 a Curții de Apel Cahul (f.d.58,vol.I), s-a primit

spre examinare cererea de chemare în judecată ÎM „Fortagro Com” SRL împotriva

SRL „Vegfrutis”, în proces de insolvabilitate privind separarea a bunurilor din masa

debitoare (art. 48 Legii insolvabilității).

Prin încheierea din 02 iunie 2014 a Curții de Apel Cahul (f.d.61-62,vol.I), s-a

introdus în calitate de intervenient accesoriu (alături de pîrît), administratorul

debitorului SRL „Vegfrutis”, în persoana Cimpoieș Elena, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată ÎM „Fortagro Com” SRL împotriva SRL

„Vegfrutis”, în proces de insolvabilitate privind separarea a bunurilor din masa

debitoare (art. 48 Legii insolvabilității).

Prin încheierea din 02 iunie 2014 a Curții de Apel Cahul (f.d.64-65,vol.I), s-a

admis parțial cererea de asigurare a acțiunii depuse de reclamantul ÎM „Fortagro

Com” SRL în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM

„Fortagro Com” SRL împotriva SRL „Vegfrutis ” SRL în proces de insolvabilitate

privind asigurarea acțiunii. S-a interzis înstrăinarea utilajului de producere a

concentratului de măr a SRL ”Vegfrutis ” or. Comrat, str. Tanchistov 1, pînă la

examinarea cauzei penale.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 10 septembrie 2014 (f.d.126-130) s-a

admis cererea de recurs declarată de ÎM „Fortagro Com” SRL. S-a casat parțial

încheierea Curții de Apel Cahul din 02 iunie 2014 privind asigurarea acțiunii în

pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Fortagro

Com” SRL împotriva SRL „Vegfrutis” în proces de insolvabilitate privind separarea

bunurilor din masa debitoare, în partea aplicării interdicției înstrăinării utilajului de

producere a concentratului de măr a SRL „Vegfrutis”, cu emiterea unei noi încheieri

prin care:

S-a aplicat măsura de asigurare a acțiunii - interdicția de înstrăinare a bunurilor

2

aflate în posesia SRL”Vegfrutis” și anume: utilaj de descărcare a merelor cod 236- 1

buc., Buncăr pentru recepția merelor (din beton cap.500t.) 36 x 10 x 1,5 cod- 1 buc,

spălătorie cod 22222-1 buc, bandă transportatoare cod 2.7-l/buc, transportator

înclinat (elevator de aprovizionare a merelor) cod 2.8-1buc.,bucher,inclusiv utilajul

de acces a pastei și pompă 1 buc, press Flottweg 2500 în set cu filtru tambur - 1 buc,

press Flottweg 1750 1.buc, echipament aseptic (sterilizare și unitate de răcire)

inclusiv un tubular pasteurizator/evaporare cod 3.6 și 194, /Pompă CS50-175-2-

M.T82 DN65/50 cod 1.2-2 l.buc, Vas 16kv6.\536-160HhE-2202 cod 1.3-3 l.buc,

Vas 160 cod 5.35-3 1 buc.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 decembrie 2014 (f.d. 156- vol.I)

s-a respins cererea de strămutare a pricinii depusă de avocatul Bordeniuc Serghei, în

interesele SRL ” Vegfrutis” ca neîntemeiată.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 29 mai 2015 (f.d. 195-197,vol.I) s-a

respins ca neîntemeiat demersul lichidatorului Coltun Elvira privind introducerea în

proces a intervenienților accesoriu (din partea pîrîtului a 24 de creditori al

debitorului SRL „Vegfrutis”) în pricina civilă la cererea de chemare în judecată

SRL „Fortagro Com” împotriva SRL „Vegfrutis” în proces de insolvabilitate

privind separarea bunurilor din masa debitoare.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 29 mai 2015 (f.d. 199-200,vol.I) s-a

respins ca neîntemeiată cererea lichidatorului SRL „ Vegfrutis ” Coltun Elvira

privind înștiințarea (în baza art. 62 Cod de procedură civilă) creditorilor SRL

„Vegfrutis” despre coparticiparea în procesul civil la acțiunea ÎM „Fortagro Com”

SRL împotriva SRL „Vegfrutis” în proces de insolvabilitate, privind separarea a

bunurilor din masa debitoare.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 iulie 2015, s-a respins recursul

declarat de lichidatorul SRL ”Vegfrutis” în proces de insolvabilitate - Elvira

Coltun. S-a menținut încheierea Curții de Apel Cahul din 29 mai 2015, prin care a

fost respinsă cererea lichidatorului SRL ”Vegfrutis”, Elvira Coltun privind

înștiințarea creditorilor SRL „ Vegfrutis ” despre coparticiparea la proces, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Fortagro Com” SRL

împotriva SRL „Vegfrutis” în proces de insolvabilitate, privind separarea a

bunurilor din masa debitoare.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 31 iulie 2015 (f.d.240-242,vol.I), s-a

admis cererea depusă de reclamantul ÎM „Fortagro Com” SRL privind urgentarea

cauzei.

S-a obligat completul de judecată, președintele ședinței judecătorul Ion Dănăilă,

să urgenteze examinarea cauzei civile la cererea depusă de ÎM „Fortagro Com” SRL

împotriva SRL,, Vegfrutis ” în proces de insolvabilitate, privind separarea a

bunurilor din masa debitoare

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 octombrie 2015 (f.d.270- 271,

vol.I) s-a respins cererea de strămutare a pricinii depuse de către intervenientul

accesoriu SRL „Basarabia- Agroexport” ca neîntemeiată. S-a remis pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Fortagro Com” SRL împotriva SRL,,

Vegfrutis” în proces de insolvabilitate, privind separarea a bunurilor din masa

debitoare, pentru examinare la Curtea de Apel Cahul.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 decembrie 2015, s-a respins ca

fiind inadmisibil cererea de revizuire depusă de SRL „Basarabia-Agroexport” în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată ÎM „Fortagro Com” SRL împotriva

SRL,, Vegfrutis” în proces de insolvabilitate, privind separarea a bunurilor din masa

3

debitoare.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 05 februarie 2016 (f.d.89-91,vol.II) s-a

respins ca neîntemeiată: cererea (suplimentară) a reclamantului ÎM „Fortagro Com”

SRL privind asigurarea acțiunii, și cererea intervenientului accesoriu SRL,,

Basarabia Agroexport” privind anularea măsurii de asigurare a acțiunii, în cauza

civilă la cererea chemare în judecată depusă de ÎM „Fortagro Com” SRL împotriva

SRL,, Vegfrutis” în proces de insolvabilitate, privind separarea bunurilor din masa

debitoare.

Prin hotărîrea Curții de Apel Cahul din 10 iunie 2016 s-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de ÎM „Fortagro Com” SRL

împotriva SRL „Vegfrutis” în proces de lichidare, intervenienți accesorii Societatea

cu Răspundere Limitată „Basarabia –Agroexport”, reprezentantul debitorului,

Cimpoieș Elena privind separarea bunurilor din masa debitoare.

La 18 iulie 2016 avocatul Corneliu Chisilița în interesele recurentului ÎM

„Fortagro Com” SRL a depus recurs, iar la 03 august 2016 a depus recurs

suplimentar împotriva hotărîrii Curții de Apel Cahul din 10 iunie 2016, solicitînd

admiterea recursului, casarea hotărîrii recurate, cu emiterea unei noi hotărîri de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că hotărîrea Curții de Apel Cahul din 10

iunie 2016 este eronată, nefondată, lipsită de suport juridic.

Mai mult ca atît, invocă recurentul art. 316 Cod Civil, art. 39 alin. (1), (2), art.

48 din Legea insolvabilității nr. 149 cu privire la insolvabilitate din 29 iunie 2012.

Relatează că pe parcursul examinării cauzei în instanța de insolvabilitate, ÎM

„Fortagro-Com” SRL a demonstrat cu certitudine dreptul său real asupra bunurilor

cerute de a fi separate din masa debitoare.

În calitate de probă care demonstrează dreptul de proprietate asupra bunurilor în

litigiu, ÎM „Fortagro-Com” SRL a prezentat instanței după cum urmează: contractul

nr.01/03-09 de parteneriat din 27 martie 2009; factura fiscală nr.XT1707599 din 22

aprilie 2009; facturile fiscale seria SW 633558 și SW 633559 din 16 aprilie 2009 și

Facturile fiscale seria SU 2472802 și SU 2472803 din 24 iulie 2009.

Pe parcursul judecării prezentei pricini, la materialele cauzei, de către martorul

Cimpoieș Serghei au fost anexate mai multe înscrisuri care conform legislației nu au

nici o valoare probantă reieșind din faptul că actele, nu sunt autentificate în modul

corespunzător și nici nu există originalele actelor, deoarece conform art. 138 alin.

(4) CPC înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de

lege, indicându-se locul de aflare a originalului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins cu menținerea hotărîrii primei instanțe din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărîrea primei instanțe.

Din materialele dosarului s-a constatat că la 21 octombrie 2013 ÎM „Fortagro-

Com” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Vegfrutis” în

proces de insolvabilitate, solicitînd separarea bunurilor din masa debitoare.

ÎM „Fortagro-Com” SRL a indicat că la 27 martie 2009 a încheiat contractul

de parteneriat nr.01/03-09 cu SRL „Vegfrutis”, în baza căruia ÎM „Fortagro-Com”

4

SRL a devenit coproprietar al utilajului de producție. Costul utilajului prevăzut de

contractul nr. 01/03-09 din 27 martie 2009 este de 500 000 euro.

Din momentul încheierii contractului de parteneriat, utilajul vizat în contract

se află în folosința SRL „Vegfrutis”, care s-a obligat să transmită pe contul ÎM

„Fortagro-Com” SRL 50% din venit. Astfel, consideră ÎM „Fortagro-Com” SRL că

este prejudiciat, și este în imposibilitate de a se folosi și obține venit, în urma

folosirii utilajului enumerat, ce îi aparține cu drept de proprietate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că în conformitate cu art. 48 alin. (1), (2) și (3) al Legii

insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, persoana care, în baza unui drept real sau

personal, poate demonstra că bunul nu poate fi inclus în masa debitoare nu este

creditor chirografar. În acest caz, persoana înaintează lichidatorului o cerere de

separare a bunului din masa debitoare sau de partajare a patrimoniului din

proprietatea comună deținută împreună cu debitorul. Persoana este obligată să indice

în cererea indicată la alin. (1) titlul în a cărui bază cere separarea sau partajarea

masei debitoare, bunurile care urmează a fi separate sau partajate, evaluarea lor,

locul unde se află, persoana care le deține sau le administrează. În caz de refuz al

lichidatorului, instanța de insolvabilitate, la cererea persoanei interesate, va stabili

bunurile supuse separării sau partajării, calitatea de proprietar sau de coproprietar,

cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele, născute din starea de proprietate

comună, pe care coproprietarii le au unii față de alții.

Astfel, pentru a interpreta corect normele sus citate instanța de recurs

conchide că pentru a solicita separarea unui bun din masa debitoare, solicitantul

trebuie să demonstreze că deține un drept real sau personal asupra bunului în cauză,

precum și să indice titlul acestui drept.

La caz, se constată că ÎM „Fortagro-Com” SRL în confirmarea dreptului de

proprietate asupra bunului ce solicită separarea, a indicat contractul de parteneriat

nr.01/03-09 din 27 martie 2009 (f.d.12-18, vol.I) și anexa nr.1 la contractul de

parteneriat unde sunt indicate utilajele care se solicită a fi separate de masa

debitoare (f.d.19, 75, vol.I).

Tot în calitate de probă care demonstrează achitarea integrală a utilajului ÎM

„Fortagro-Com” SRL a prezentat facturi fiscale și anume: factura fiscală

nr.XT1707599 din 22 aprilie 2009; facturile fiscale seria SW 633558 și SW 633559

din 16 aprilie 2009 și facturile fiscale seria SU 2472802 și SU 2472803 din 24 iulie

2009.

În acest sens, instanța de recurs conchide că, instanța de insolvabilitate just a

reținut că nu s-a constatat achitarea integrală a utilajului în conformitate cu

condițiile pct.1.3 al contractului de parteneriat nr.01/03-09 din 27 martie 2009.

Potrivit facturilor fiscale seria SW 633558 și SW 633559 din 16.04.2009 s-a

livrat către SRL „Vegfrutis” 500 tone de măr concentrat în sumă de 269,400, 04

euro.

Mai mult, instanța de recurs menționează că, facturile fiscale din 24.07.2009

și anume SU 2472802 și SU 2472803 (f.d.137,167, vol II) nu dețin mențiuni despre

livrarea mărfii în contul executării contractului de parteneriat nr.01/03-09 din 27

martie 2009.

Prin urmare, pentru separarea bunurilor din masa debitoare nu este suficient

doar existența contractului de parteneriat și a actului de primire-predare.

Contractul de parteneriat confirmă careva raporturi juridice între două părți în

cauză, însă nu atestă dreptul de proprietate al ÎM „Fortagro Com” SRL asupra

5

bunurilor a căror separare se solicită.

Or, în această situație este necesar de a fi confirmată deținerea dreptului real

sau personal a ÎM „Fortagro Com” SRL asupra bunurilor în cauză, care presupune

deținerea dreptului de proprietate asupra bunului dobîndit în condițiile legii.

Conform art. 315 CC alin.(1) proprietarul are drept de posesiune, de folosință

și de dispoziție asupra bunului.

Iar, art. 320 CC prevede că dreptul de proprietate asupra unui bun nou, realizat

de persoană pentru sine se dobândește de către aceasta dacă legea sau contractul nu

prevede altfel. Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin

ocupațiune, act juridic, succesiune. accesiune, uzucapiune, precum și prin hotărîre

judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate.

Este de menționat că potrivit art. 321 CC alin. (1) dreptul de proprietate este

transmis dobânditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau

contractul nu prevede altfel.

În speță, ÎM „Fortagro Com” SRL nu a prezentat probe pertinente și

concludente care ar confirma cu certitudine faptul că utilajul de producere a fost

achitat.

Conform art. 117 alin. (1) și (2) CPC al RM „Probe în pricini civile sânt

elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea

circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile pârților, precum și altor

circumstanțe importante pentru justa soluționare a pricinii. În calitate de probe în

pricini civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile părților și ale

altor persoane interesate în Soluționarea pricinii, din depozițiile martorilor, din

înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.”

Conform art. 130 alin. (1), (2) și (3) CPC al RM „Instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru

instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei,

iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea pricinii.”

Argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs, fiind apreciate în

coroborare cu probele administrate, nu pot servi temei pentru admiterea recursului

în sensul declarat.

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că hotărîrea

primei instanțe este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

hotărîrea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă și

conform art. 8 Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de avocatul Corneliu Chiseliță în interesele

Întreprinderea Mixtă „Fortagro Com” Societate cu Răspundere Limitată.

Se menține hotărîrea Curții de Apel Cahul din 10 iunie 2016, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Fortagro Com”

6

Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Vegfruits” în proces de lichidare, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere

Limitată „Basarabia–Agroexport”, reprezentantul debitorului, Cimpoieș Elena

privind separarea bunurilor din masa debitoare.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Mardari

Ion Druță

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

7