2ri-240/16 — validrea popririi
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- validrea popririi
- Temei legal
- prezentarea reclamaţiilor, termenul de prescripţie în contractul de transport
2ri-240/16 — validrea popririi (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 2ri-240/16
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Ciugureanu)
DECIZIE
28 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței Tatiana Vieru
Judecători: Valentina Clevadî
Mariana Pitic
Iuliana Oprea
Oleg Sternioală
examinînd recursul declarat de către avocatul Andrei Crasnostan, în interesele
SRL „Petalber” împotriva hotărîrii din 31 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău,
adoptată la cererea administratorului procesului de insolvabilitate a SRL “Tanic
Grup” - Popa Valeriu cu privire la validarea popririi SRL “Tanic Grup” față de terțul
poprit SRL „Petalber”,
c o n s t a t ă:
Prin încheierea din 03 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a admis spre
examinare cererea introductivă depusă de către SRL „Tanic Grup” privind intentarea
procesului de insolvabilitate față de sine; s-a dispus instituirea măsurilor de asigurare,
inclusiv numirea în funcție de administrator provizoriu al debitorului SRL „Tanic
Grup” - administratorul autorizat Popa Valeriu, cu punerea sub interdicție înstrăinarea
de către debitor a bunurilor sale, iar deciziile privind gestionarea patrimoniului să fie
luate doar cu acordul prealabil al administratorului provizoriu.
Prin hotărârea din 28 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea
introductivă depusă de SRL „Tanic Grup”; s-a constatat insolvabilitatea debitorului și
s-a intentat procesul de insolvabilitate față de „Tanic Grup” SRL, cu desemnarea în
calitate de administrator al insolvabilității Popa Valeriu.
Prin încheierea din 10.11.2015 a Curții de Apel Chișinău s-a confirmat hotărârea
adunării creditorilor de raportare din 09.07.2015 privind intentarea procedurii de
restructurare a SRL „Tanic Grup” și s-a intentat procedura de restructurare a
debitorului.
La data de 22.02.2016 administratorul procesului de insolvabilitate - Popa
Valeriu a înaintat o cerere, prin care a solicitat validarea popririi cu încasarea de la terțul
poprit SRL „Petalber” în beneficiul SRL “Tanic Grup” a datoriei în mărime de
12188,98 lei.
Prin hotărîrea din 31 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea
înaintată de administratorul insolvabilității SRL “Tanic Grup” - Popa Valeriu privind
validarea popririi și s-a încasat de la terțul poprit SRL „Petalber” în beneficiul SRL
“Tanic Grup” a datoriei în mărime de 12188,98 lei.
1
La data de 09 iunie 2016 avocatul Andrei Crasnostan, în interesele SRL
„Petalber”, a declarat recurs împotriva hotărîrii din 31 mai 2016 a Curții de Apel
Chișinău, solicitînd casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a
cererii de validare a popririi.
În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de insolvabilitate, la examinarea
pricinii, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
Menționează că, obligația pretinsă de către administratorul insolvabilității SRL
“Tanic Grup” a apărut în baza facturii fiscale JJ 0940459 din 30.08.2015, iar în
contextul prevederilor art. art. 575 alin. (1), 272 alin. (3), 267 alin. (1) Cod civil,
creditorul putea pretinde executarea acesteia, iar debitorul era obligat să o execute
oricînd, în interiorul termenului de 3 ani, adică nu mai tîrziu de 31.08.2015. Dar,
cererea de validare a popririi a fost înaintată la data de 22.02.2016, adică în afara
termenului general de prescripție extinctivă și în legătură cu acest fapt, avînd la bază
prevederile art. 271 alin. (1) CPC, SRL „Petalber” poate refuza executarea obligației.
De asemenea menționează că, urmare a expirării termenului indicat supra,
datoria de 12188,98 lei, a fost exclusă din evidența contabilă a SRL „Petalber”, iar
creanța pretinsă de administratorul insolvabilității SRL „Tanic Grup”, nu se
regăsește printre obligațiile valabile ale recurentului.
Conform art.8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012,
hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen
de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres
de prezenta lege.
Instanța de insolvabilitate a adoptat hotărîrea la data de 31 mai 2016, iar
recursul a fost declarat la data de 09 iunie 2016, ceea ce atestă că recurentul s-a
conformat termenului legal de contestare a actului judecătoresc.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Verificînd legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de
avocatul Andrei Crasnostan, în interesele SRL „Petalber”, cu casarea hotărîrii
contestate și remiterea pricinii la rejudecare, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia
instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate
cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Conform art. 1 alin.(4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de
procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.
Conform art. 2 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, poprirea este
procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile
sau sumele datorate debitorului de către o a treia persoană.
Conform art. 126 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, sînt
supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în
monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile
incorporale care sînt datorate debitorului ori sînt deținute în numele său de un terț
2
sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice
existente.
(2) Poprirea se înființează prin somație a administratorului
insolvabilității/lichidatorului și se comunică terțului menționat la alin.(1) împreună
cu o copie certificată de pe hotărîrea de intentare a procedurii de
insolvabilitate/faliment asupra debitorului.
(8) Terțul poprit nu va putea face contestație împotriva popririi. El își va
formula apărările în instanța de insolvabilitate, care validează poprirea.
(9) Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea
popririi, administratorul insolvabilității/lichidatorul, în cel mult o lună de la data la
care terțul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma datorată, poate sesiza
instanța de insolvabilitate în vederea validării popririi.
(10) Instanța de insolvabilitate îi va cita pe administratorul
insolvabilității/lichidator, precum și pe terțul poprit, și, la termenul stabilit pentru
judecarea cererii de validare, va dispune administrarea oricărei probe necesare
soluționării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun. În
instanța de validare, terțul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepțiile
și mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului în măsura în care ele
se întemeiază pe o cauză anterioară popririi. Hotărîrea de validare a popririi este
supusă numai recursului de către terțul poprit.
(11) Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de
bani debitorului, instanța de insolvabilitate va adopta o hotărîre de validare a popririi,
prin care va încasa de la terțul poprit suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va
decide desființarea popririi.
Pornind de la prevederile legale invocate, Colegiul constată că sunt supuse
urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești care sînt datorate debitorului în
temeiul unor raporturi juridice existente.
În acest sens, instanța de recurs reține că, între SRL „Tanic Grup” și SRL
„Petalber” au existat relații contractuale de prestare a serviciilor de transport
internațional, fapt ce rezultă expres din factura fiscală JJ 0940459 din 30.08.2012
(f.d. 7).
Astfel, titularul cererii de validare a popririi, în speță administratorul procesului
de insolvabilitate - Popa Valeriu, a susținut că suma de 12188,98 lei rezultă din
prestarea serviciilor de către SRL „Tanic Grup” și neachitarea lor de SRL „Petalber”.
Din analiza actelor probatoare anexate la dosar, Colegiul conchide că instanța
de insolvabilitate pripit a reținut obligația de plată a datoriei restante în sarcina SRL
„Petalber”.
Or, prin întocmirea facturii fiscale nr. JJ 0940459 din 30.08.2012 și înaintarea
ei spre plată beneficiarului SRL „Tanic Grup”, se probează prestarea serviciilor de
transport internațional și nici de cum nu confirmă prestarea serviciilor de livrare de
mărfuri și contract de vînzare-cumpărare, circumstanță reținută de către instanța de
insolvabilitate.
Respectiv, Colegiul menționează că speței nu îi sunt aplicabile prevederile art.
575 Cod civil.
În aceste condiții, Colegiul menționează că la caz poprirea este bazată pe
contractul de transport căruia îi sunt aplicabile alte termene de prescripție și
necesitatea de înaintare a reclamației.
3
În acest sens, Colegiul reține că în transportul internațional al mărfurilor cu
vehicule se va aplica atît Convenția relativă la Contractul de transport internațional
al mărfurilor pe șosele (în continuare CMR, semnat la Geneva la 19 mai 1956), cît
și legislația națională relevantă.
Conform art. 1020 alin. (1) Cod civil, în cazul nerespectării obligațiilor
contractuale, părțile sînt obligate să înainteze în prealabil o reclamație.
(2) Dacă destinatarul preia încărcătura fără a verifica, împreună cu cărăușul,
starea acesteia și fără a formula față de cărăuș obiecții cu indicarea distrugerilor,
pierderilor sau deteriorărilor, se va prezuma, pînă la proba contrară, că destinatarul
a primit încărcătura în starea descrisă în scrisoarea de trăsură. Obiecțiile urmează a
fi făcute, dacă este vorba de pierderi sau deteriorări ce pot fi observate la o examinare
exterioară, cel tîrziu la recepționarea încărcăturii.
(3) Dacă destinatarul și cărăușul au verificat împreună starea încărcăturii,
dovada contrară rezultatului acestei verificări se admite doar în cazul unor pierderi
sau deteriorări ce nu pot fi recunoscute la examinarea exterioară și în cazul
formulării de către destinatar a unor obiecții scrise fată de cărăuș în decursul a 7 zile,
neluînd în considerare duminicile și sărbătorile legale.
(4) Dacă rezervele nu privesc pierderi sau deteriorări care pot fi recunoscute la
o examinare exterioară, obiecțiile urmează a fi făcute în scris, în decursul a 7 zile,
neluînd în considerare duminicile și sărbătorile legale, după recepționare.
(5) Pentru încălcarea termenului de livrare se pot cere despăgubiri doar dacă,
în termen de 21 de zile din momentul în care încărcătura a fost pusă la dispoziția
destinatarului, este înaintată o obiecție scrisă către cărăuș.
(6) La calculul termenelor stabilite în prezentul articol nu se ia în considerare
ziua recepționării sau ziua în care încărcătura a fost pusă la dispoziția destinatarului.
(7) Cărăușul și destinatarul sînt obligați să-și acorde toate înlesnirile
corespunzătoare pentru constatările și verificările necesare.
Reclamațiile pentru pierderi sau avarii pot fi făcute în decurs de 7 zile cu
excepția duminicilor și sărbătorilor legale de la data eliberării mărfii, iar în cazul
depășirii termenului de livrare în termen de 21 zile.
Conform art. 30 din CMR, dacă destinatarul a primit marfă fără să fi constatat
starea ei în contradictoriu cu transportatorul sau dacă cel mai tîrziu în momentul
eliberării, cînd este vorba de pierderi ori avarii aparente, sau în termen de 7 zile de
la data eliberării, în afară de duminici și sărbători legale, cînd este vorba de pierderi
sau avarii neaparente, nu a făcut rezerve transportatorului, indicînd natura generală
a pierderii sau avariei, se prezumă pînă la proba contrarie, că a primit marfa în
valoarea descrisă în scrisoarea de trăsură. Rezervele arătate mai sus trebuie să fie
făcute în scris dacă este vorba de prevederi sau de avarii neaparente.
Dacă starea mărfii a fost constatată în mod contradictoriu de către destinatar și
transportator, dovada contrarie rezultatului acestei constatări nu poate fi făcută decît
dacă este vorba de pierderi sau de avarii aparente și dacă destinatarul a adresat
rezervele sale în scris transportatorului în termen de 7 zile, în afara duminicilor și
sărbătorilor legale, de la data acestei constatări.
O depășire a termenului de eliberare poate da loc unei despăgubiri numai dacă
a fost adresată o rezervă în scris, în termen de 21 de zile de la data punerii mărfii la
dispoziția destinatarului.
Data eliberării sau, după caz, cea a constatării sau a punerii mărfii la dispoziție
nu se include în termenele prevăzute în prezentul articol.
4
Transportatorul și destinatarul trebuie să-și acorde în mod reciproc toate
înlesnirile rezonabile pentru condițiile și verificările necesare.
Astfel, în contextul prevederilor art. 1020 Cod civil care sunt în concordanță cu
prevederile art. 30 CMR, termenul de înaintare a pretențiilor este de 7 și 21 zile.
În ceea ce privește termenul de înaintare a acțiunilor, acesta este de un an,
conform prevederilor art. 1021 Cod civil și art. 32 CMR, cu excepția intenției sau a
culpei grave.
Conform art. 32 al CMR, acțiunile derivînd din transporturile supuse prezentei
Convenții se prescriu în termen de un an. Totuși, în caz de dol sau culpă considerată
de legea țării, căreia îi aparține organul de jurisdicție sesizat ca echivalentă cu dolul,
termenul de prescripție este de 5 ani. Termenul de prescripție curge: a) în caz de
pierdere parțială, de avarie sau de întîrziere – din ziua în care marfa a fost eliberată;b)
în caz de pierdere totală - începînd de la a treizecea zi după expirarea termenului
convenit sau, dacă nu a fost convenit nici un termen, începînd de la a șaizecea zi de
la primirea mărfii de către transportator; c) în toate celelalte cazuri - începînd de la
expirarea unui termen de 3 luni de la data încheierii contractului de transport. Ziua
indicată mai sus ca punct de plecare al prescripției acțiunii nu este cuprinsă în
termen.
(2) O reclamație scrisă suspendă prescripția pînă în ziua în care transportatorul
respinge reclamația în scris și restituie documentele care erau anexate. În caz de
acceptare parțială a reclamației, prescripția nu - și reia cursul său decît pentru partea
din reclamație care rămîne litigioasă. Dovada primirii reclamației sau a răspunsului
și a restituirii documentelor cade în sarcina părții care invocă acest fapt. Reclamațiile
ulterioare avînd același obiect nu suspendă prescripția.
(3) Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 2 de mai sus, suspendarea prescripției
este reglementată potrivit legii țării căreia îi aparține organul de jurisdicție sesizat.
Această prevedere se aplică și în cazul întreruperii prescripției.
(4) Acțiunea prescrisă nu mai poate fi exercitată nici sub formă de cerere
reconvențională sau de excepție.
Articolul 1021 Cod civil, prevede că termenul de prescripție în raporturile de
transport este de un an. În cazul intenției sau al culpei grave, termenul de prescripție
este de 3 ani. Curgerea termenului de prescripție începe: a) în caz de pierdere
parțială, de deteriorare a încărcăturii sau de încălcare a termenului de transportare –
din ziua predării încărcăturii către destinatar; b) în cazul distrugerii sau pierderii
totale – în a 30-a zi de la expirarea termenului de transportare, iar dacă acest termen
nu este stabilit de părți sau de lege –în cea de-a 60-a zi din ziua preluării încărcăturii
de către cărăuș; c) în toate celelalte cazuri – în ziua expirării unui termen de 3 luni
de la data încheierii contractului de transport.
Sub acest aspect, instanța de recurs consideră că, instanța de insolvabilitate
eronat a validat la data de 31 mai 2016 poprirea și a încasat de la terțul poprit SRL
„Petalber” în beneficiul SRL “Tanic Grup” a datoriei în mărime de 12188,98 lei.
Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere că eroarea admisă nu
poate fi corectată de instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul, de a casa hotărîrea din 31 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău și de a remite
pricina spre rejudecare în aceeași instanță.
La rejudecare instanța de insolvabilitate urmează să țină cont de cele
menționate și să adopte o hotărîre legală, avînd în vedere argumentele recurentului
5
privind prescrierea acțiunii.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) Cod de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de către avocatul Andrei Crasnostan, în interesele
SRL „Petalber”.
Se casează hotărîrea din 31 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată la
cererea administratorului procesului de insolvabilitate a SRL “Tanic Grup” - Popa
Valeriu cu privire la validarea popririi SRL “Tanic Grup” față de terțul poprit SRL
„Petalber”, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanța de insolvabilitate - Curtea
de Apel Chișinău.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței Tatiana Vieru
Judecători: Valentina Clevadî
Mariana Pitic
Iuliana Oprea
Oleg Sternioală
6