3ra-1254/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: S. Papuha dosarul nr. 3ra-1254/16

instanța de apel: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, N. Traciuc

ÎNCHEIERE

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Bahcivanji

Gheorghi,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bahcivanji

Gheorghi împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Bahcivanji Gheorghi și menținută hotărîrea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 03 aprilie 2015,

c o n s t a t ă:

La 25 iulie 2014 Bahcivanji Gheorghi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că prin actul de constatare nr.

03/115 din 03 iulie 2014 a Comisiei Naționale de Integritate s-a stabilit încălcarea

regimului juridic al conflictului de interese de către Bahcivanji Gheorghi, primar al

s. Pervomaisc, r. Căușeni în cazul semnării cu fiul său Bahcivanji Anatolie a

contractului nr. 2916 din 07.08.2013, acordului de reziliere nr. 237 din 23.01.2014

și contractului nr. 244 din 24.01.2014 de vînzare-cumpărare a terenului cu suprafața

de 0,7614 ha cod cadastral 233107.009 situat în s. Constantinovca, r. Căușeni.

Reclamantul optează pentru ilegalitatea actului de constatare nr. 03/115 din

03 iulie 2014 a Comisiei Naționale de Integritate, deoarece Comisia în cadrul

controlului demarat a operat cu concluzii pripite, interpretînd incorect normele

materiale ale legislației privind conflictul de interes, și nu a reținut că autoritatea

supremă a puterii locale – consiliul, prin decizie tacit a dat o rezolvare a conflictului

de interese derivate din interesele rudei primarului și interesele colectivității

reprezentante prin primarul localității.

În acest sens susține că societatea comercială „Vitoprim-Agro” SRL în baza

contractului de vînzare-cumpărare din 21.06.2012 este titularul dreptului de

proprietate a unor imobile megieșe cu destinație funcțională agricolă, care anterior

formau un bloc de construcții componente a unui complex de producere agricolă.

Organul executiv al acestei societăți comerciale este reprezentat de

Bahcivanji Anatolie, ce vine drept fiu al reclamantului - primarului s. Pervomaisc.

La data de 15 mai 2013 administratorul SC „Vitoprim-Agro”, în persoana lui

Bahcivanji Anatolie a depus la autoritatea locală o cerere privind vînzarea terenului

aferent construcțiilor privatizate.

Totodată, concretizează că cereri de acest fel sînt supuse procedurilor de

examinare prescrise de Regulamentul privind vînzarea cumpărarea terenurilor

aferente aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1428 din 16.12.2008 și art.4 alin.(9)

al Legii nr.1308-XIII din 25.07 .1997 privind prețul normativ și modul de vînzare-

cumpărare a pămîntului.

Ca urmare, invocă că conform pct. 15 al Regulamentului privind vînzarea-

cumpărarea terenurilor aferente, primarul este obligat să le înregistreze și să

pregătească materialele pentru adoptarea deciziei de către consiliul local, fapt ce a și

fost realizat.

Astfel, consideră că consiliul local, prin decizia nr. 2/11.2 din 24.05.2013 a

aprobat vînzarea terenului aferent construcțiilor private ce aparțin SC„Vitoprim-

Agro” SRL, împuternicind expres primarul localității cu dreptul de a semna

contractul de vînzare-mpărare, iar întru executarea deciziei consiliului local

nr.2/11.2 din 24.05.2013, primarul a prezentat actele eferente vînzării terenului

respectiv notarului public, care a elaborat proiectul contractului de vînzare-

cumpărare, autentificîndu-1 după semnare de către părți la 07.08.2013. Acest

contract a fost supus înregistrării la registrul bunurilor imobile.

Menționează că la faza întocmirii proiectului contractului, notarul public a

admis o eroare substanțială ce se referă la identitatea părții persoane-cumpărtor,

indicînd drept cumpărător pe administratorul SC„Vitoprim-Agro” SRL, pe cînd

reeșind din stare de drept a lucrurilor trebuia să indice drept cumpărător pe persoana

juridică SC „Vitoprim-Agro” SRL, or, potrivit pct.7 din Regulamentul privind

vînzarea cumpărarea terenurilor aferente, cumpărător al terenului aferent poate fi

doar proprietarul bunului privatizat, adică întreprinderea și nu asociații

întreprinderii.

Dat fiind, că contractul din 07.08.2013 a fost înregistrat la cadastru, notarul

pentru a repara eroarea legată de reprezentarea necorespunzătoare a părții-persoane

cumpărătorul, a propus omologarea desființării contractului din 07.08.2013. Pentru

ce în acest scop a fost încheiat și autentificat la 23.01.2014 rezolvirea contractului

2

de vînzare cumpărare din 07.08.2013, pentru ca apoi prin contractul autentificat la

24.01.2014 să fie reparată eroarea de reprezentare nepotrivită a părții cumpăratului.

Mai invocă reclamantul că anume aceste aspecte importante prin semnificația

lor au fost omise de a fi elucidate de către CNI, ori din acest cadru factologic se

desprinde cu certitudine că prin cursul actelor civile relatate de fapt s-a reparat o

eroare juridică care se referă la respectarea imperativului prescris de pct.7 din

Regulamentul privind vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente.

Invocă astfel CNI nu a stabilit prin care circumstanță concretă semnarea de

către primar a contractelor relatate au putut duce sau au dus la o eventuală

îndeplinire părtinitoare și neobiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin

primarului potrivit cadrului legal al puterii executive locale.

Mai invocă, că constatările CNI au un caracter formal, bazat pe un arbitrariu

de studiu circumstanțelor stării în fapt a lucrurilor și în fond nu relevă existența unui

temei real ce cădea sub incidența noțiunii definitorii de conflict de interese statuată

la art.2 al Legii nr. 16-XVI din 15.02.2008, or această noțiune cere pentru ca o

relație dintre o autoritate și o persoană privată să aibă trăsăturile unui conflict de

interese trebuie să existe și circumstanța care indică indubitabil că această relație a

adus o influență în detrimentul interesului legii.

Solicită reclamantul anularea actului de constatare nr. 03/115 din 03 iulie

2014 emis de Comisia Națională de Integritate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 aprilie 2015

acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Bahcivanji Gheorghi a declarat

apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016 a fost respins apelul

declarat de Bahcivanji Gheorghi și menținută hotărîrea primei instanțe.

Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe privind

respingerea acțiunii, or primarul satului Pervomaisc - Bahcivanji Gheorghi, în

corespundere cu revederile art. 2 al Legii nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la

conflictul de interese, a admis conflictul de interese exprimat prin conflictul dintre

exercitarea atribuțiilor funcționale în calitate de primar și interesului personal,

material sau nematerial, care rezultă din relațiile sale cu persoane apropiate (fiul

Bahcivanji Anatolie) și/sau persoane juridice SRL „Vitoprim-Agro”, fondator și

administrator Bahcivanji Anatolie, în procesul de vânzare-cumpărate a terenului

aferent construcției privatizate proprietate cu suprafața de 0,7614 ha cod cadastral

233107.009 a unității administrativ teritoriale Pervomaisc.

Mai mult ca atît, instanța de apel a apreciat concluzia primei instanțe privind

netemeinicia acțiunii, or, luînd în considerație faptul că Bahcivanji Anatolie (fiul lui

Bahcivanji Gheorghi) este fondator unic și administrator al SRL „Vitoprim-Agro”,

3

primarul Bahcivanji Gheorghi urma să țină cont de prevederile legislației în vigoare,

și să anunțe Comisia Națională de Integritate conform prevederilor alin. (2) art.9 al

Legii nr. 16 din 15.02.2008, în termenul și modul stabilit despre conflictul de

interese în care se află, însă acesta nu a întreprins nici o măsură de tratare și

soluționare a conflictului de interese.

La 21 iunie 2016 Bahcivanji Gheorghi a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrilor judecătorești și

emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea.

În motivarea recursului recurentul a indicat că la data de 04 septembrie 2015 a

fost efectuat un control al acțiunilor lui Bahcivanji Gheorghi de către Inspecția

Financiară Căușeni din subordinea Ministerului Finanțelor care nu a depistat nici o

încălcare în activitatea lui.

La fel, susține recurentul că instanțele de judecată au încălcat normele de drept

material, deoarece nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat

legea.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bahcivanji Gheorghi nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a

cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

4

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Bahcivanji Gheorghi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Bahcivanji Gheorghi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5