2ra-2052/16 — Încasarea pensiei alimentare

Dosarul nr. 2ra-2052/16

Prima instanță: Jud. Botanica, mun. Chișinău, E. Galușceac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău:

N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul: Ala Cobăneanu

judecătorii: Ion Druță, Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Bubulici

Victoria,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Bubulici Andrei, casată hotărârea Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 18 ianuarie 2016, emisă o nouă hotărâre prin care s-a micșorat

cuantumul pensiei pentru întreținerea copilului minor.

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bubulici Victoria

către Bubulici Andrei cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copilului

minor,

c o n s t a t ă:

La 16 noiembrie 2015, Bubulici Victoria a depus cerere de chemare în judecata

împotriva lui Bubulici Andrei cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea

copilului minor.

În motivarea acțiunii a indicat că, a desfăcut căsătoria cu Bubulici Andrei la 09

iulie 2012.

Menționează că, Bubulici Andrei, tatăl copilului Bubulici Evelina, nu acordă

sprijin material și spiritual pentru întreținerea și creșterea fiicei minore care se află la

întreținerea ei.

Relatează că, copilul minor Bubulici Evelina a suferit o intervenție

chirurgicală, devenind invalid și necesită o reabilitate postoperatorie și îngrijiri

suplimentare ulterioare.

Solicită, încasarea de la Bubulici Andrei pensie de întreținere a copilului minor

Bubulici Evelina în sumă de 2 035,80 lei lunar până la atingerea majoratului copilului

minor.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 ianuarie 2016 s-a

admis parțial acțiunea, s-a încasat din contul lui Bubulici Andrei în beneficiul

Victoriei Bubulici pensia pentru întreținerea copilului minor, în sumă de 1500 lei

lunar, începând cu data depunerii cererii - 16 noiembrie 2015, până la atingerea

majoratului de către copil (f.d. 35, 42-45).

Ca motiv de încasare a pensiei pentru întreținerea copilului minor, în mărime de

1500 lei, instanța de fond a indicat că, conform informației BNS pentru minimul de

existență pentru un copil de vârsta 7-17 ani constituie suma de 2035,80 lei lunar, or,

potrivit art.75 Codul Familiei, părinții au obligația egală de a participa la întreținerea

minorului. Ca urmare a fost stabilit cuantumul fix de 1500 lei, reieșind din faptul că

Bubulici Andrei a fost de acord sa achite această sumă.

La 05 februarie 2016, Bubulici Andrei a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 ianuarie 2016 (f. d. 38).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 07 iunie 2016 a admis apelul declarat

de Bubulici Andrei.

A modificat hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 18 ianuarie

2016 și emisă o nouă hotărâre prin care s-a stabilit cuantumul pensiei pentru

întreținere în sumă bănească fixă – 1 100 lei (f.d.53-55).

În motivarea soluției instanța de apel a indicat că, la materialele cauzei lipsesc

careva probe ce ar confirma starea materială a apelantului, or ultimul mai are la

întreținere un copil minor, astfel suma de 1100 lei este una echitabilă în raport cu

obligația echivalentă a mamei de a întreține copii minori. Ca urmare, argumentele

apelantului și-au găsit confirmare, motiv din care a și fost modificat cuantumul

pensiei pentru întreținerea copilului minor.

La 11 iulie 2016 Bubulici Victoria a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 07 iunie 2016 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de fond (f.d. 59-60).

În motivarea cererii de recurs Bubulici Victoria a indicat că, aprecierea instanței

de apel privind micșorarea cuantumul pensiei pentru întreținerea copilului minor, este

subiectivă, deoarece criteriile care stau la baza emiterii acestora trebuie să fie

obiective și imparțiale.

Menționează că, instanța de apel în mod arbitrar a apreciat circumstanțele

speței, or, poziția instanței este subiectivă și constituie o derogare de la exigențele

prescrise din principiul contradictorialității în condițiile egalității armelor.

Relatează că, instanța de apel, în micșorarea cuantumul pensiei pentru

întreținerea copilului minor, nu își justifică soluția, or, aceasta a ignorat necesitățile

speciale ale copilului minor Bubulici Evelina și în rezultat a aplicat incorect

prevederile art. 74,76,79 B din Contul Familie.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând argumentele invocate de Bubulici Victoria în cererea de recurs pe

baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 07 iunie

2016 la 13 iunie 2016 (f. d. 56).

La materialele pricinii lipsesc probe care ar confirma recepționarea copiei

deciziei instanței de apel de către Bubulici Victoria.

Prin urmare, recursul declarat de Bubulici Victoria la 11 iulie 2016 este depus în

termen.

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de Bubulici Victoria nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Potrivit art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide

în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia

Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că prima instanță și instanța

de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept

material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale,

iar argumentele invocate de Bubulici Victoria în cererea de recurs poartă caracter

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Bubulici Victoria se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Judecătorul: Ala Cobăneanu

Judecătorii: Ion Druță

Nicolae Craiu