2rh-191/16 — încasarea pensiei alimentare

Dosar nr.2rh-191/16

Prima instanță: (Judecătoria Ungheni) Mihail Moraru

Instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți) Ed. Ababei, G. Polivenco, Ad. Garbuz

Instanța de recurs: Sv. Filincova, M. Ghervas, D. Mardari

Î N C H E I E R E

mun. Chișinău

21 septembrie 2016

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire declarată de Grigore Morcov în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Morcov împotriva lui Gheorghe

Morcov cu privire la încasarea pensiei de întreținere,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 iunie 2015 prin care

recursul declarat de către de Morcov Grigore, s-a considerat inadmisibil,

a c o n s t a t a t:

La 29 ianuarie 2014 Morcov Grigore s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Olgăi Morcov în care a solicitat înregistrarea bunurilor imobile

indicate în Decizia Consiliului orășenesc Ungheni a construcțiilor auxiliare lit.10- 11

sub formă de garaj, bunuri pe care le consideră proprietate comună în devălmășie a

foștilor soți Morcov Grigore și Morcov Olga.

În motivarea pretențiilor formulate a indicat că, a fost în relații de căsătorie cu

Morcov Olga din 10 aprilie 1976 pînă la 20 decembrie 2005, cînd prin hotărîre

judecătorească căsătoria dintre părți a fost desfăcută.

În timpul conviețuirii împreună au acumulat avere comună.

Prin decizia Consiliului municipal Ungheni nr.3 din 24 martie 1999 cu privire

la înregistrarea construcțiilor auxiliare lit.10- graj, lit.11-garaj, situate în or. Ungheni

str. Vasile Alecsandri 13A, ca titular de drept a fost indicată Morcov Olga.

Susține reclamantul că dreptul de proprietate asupra acestor bunuri a fost

dobîndit în perioada căsătoriei, și sunt supuse regimului proprietății comune în

devălmășie, însă Morcov Olga ca titular de drept al bunurilor refuză înregistrarea

bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial.

Prin hotărîrea judecătoriei Ungheni din 04 august 2014 acțiunea înaintată de

Morcov Grigore privind înregistrarea bunurilor imobile s-a respins ca nefondată. S-a

încasat din contul lui Morcov Grigore în beneficiul lui Morcov Olga cheltuieli de

judecată în mărime de 2500 lei.

1

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 03 martie 2015, s-a respins apelul declarat

de către Morcov Grigore și s-a menținut hotărîrea judecătorie Ungheni din 04 august

2014.

La 11 mai 2015, Morcov Grigore a declarat recurs împotriva hotărîrilor

judecătorești, cerînd casarea acestora și emiterea unei noi decizii de prin care să fie

admise pretențiile înaintate.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 iunie 2015 recursul declarat

de către Morcov Grigore s-a considerat inadmisibil.

La 27 iulie 2016 Morcov Grigore a depus cerere de revizuire prin care a

solicitat revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 iunie 2015.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, Morcov Olga a depus dovadă de

plată a serviciilor juridice ale avocatului Casian Tamara o chitanță improvizată, care

contravine ordinului referitor la aprobarea instrucțiunii privind completarea

formularului ”Bond de plată” și operarea modificărilor în această din 17 aprilie 2000

care prevede că bonul de plată face parte din nomenclatorul formularelor tipizate de

documente primare cu regim special, prevăzute cu semen de protecție, serie și număr,

aprobat prin ordinul comun .

Astfel, a invocat că, bonul de plată se utilizează la încasarea mijloacelor bănești

din vînzarea mărfurilor, executarea lucrărilor și serviciilor de către agenții economici

indiferent de formă sau proprietate.

Suplimentar, a mai invocat că Curtea Supremă de Justiție nu a admis recursul

din motiv că nu a depistat încălcarea în mod flagrant a regulilor de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă și din recursul declarat nu

rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Dar ulterior, același complet de judecată din cadrul Curții de Apel Bălți, format

din Eduard Ababii, Polivenco Galina, Garbuz Adriana, examinând aceleași

circumstanțe și aceleași probe, care au fost invocate și supuse examinării de

judecătorii indicați mai sus, în decizia din 03 martie 2015 și în decizia din 23 martie

2016 au constatat că, este contrar legii anexarea chitanței improvizate depusă ca

dovadă a cheltuielilor de judecată.

Prin urmare a relatat că, această chitanță este identică cu chitanța depusă,

examinată și apreciată în decizia Curții de Apel Bălți din 03 martie 2015.

Într-un final a declarat că, reieșind din faptul că, prin decizia Curții de Apel

Bălți din 23 martie 2016 devenită irevocabilă, revizuentul a luat cunoștință cu

circumstanțe și fapte noi, care nu au fost și nu au putut și fi cunoscute anterior, a

depus prezenta cerere de revizuire.

Mai susține revizuentul că, cererea de revizuire se motivează prin prisma

prevederilor stabilite de art.449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Potrivit prevederilor art.451 alin. (1) Codul de procedură civilă cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă după ce

examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Examinînd motivele invocate de revizuent Colegiul ajunge la concluzia că

2

cererea de revizuire depusă urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, unul din

aspectele fundamentale a supremației legii este principiul securității raporturilor

juridice, care instituie, printre altele, în cazul în care instanțele judecătorești au

stabilit definitiv o chestiune, hotărîrea lor nu ar trebui pusă la îndoială (a se vedea

Brumărescu versus România [MC], nr. 28342/95, para. 61, CEDO 1999- VII, și

Roșca versus Moldova, nr. 6267/02, para. 24, 22 martie 2005).

Se impune respectarea principiul res judicata. Soluția definitivă a unei

instanțe judecătorești nu poate fi repusă în discuție ulterior, procesul soluționat

definitiv nu mai poate fi redeschis pentru a se proceda la o nouă examinare a cauzei

(CtEDO, Brumărescu c. României, 1999, para. 61, Roșca c. Moldovei, 2005, para.

24).

Examinînd motivele expuse în cererea de revizuire, Curtea Supremă de

Justiție reiterează că, circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de

fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea

drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea

justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de

judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la

momentul pronunțării hotărîrii, care să fie descoperite după ce hotărîrea

judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Elemente de fapt, ca modalitate a probării circumstanțelor, vor constitui, în

conformitate cu art. 117 alin. (2) din Codul de procedură civilă, explicațiile părților și

ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, depozițiile martorilor, înscrisuri,

probe materiale, înregistrări audio-video, concluziile experților.

În acest sens, se menționează că, potrivit art. 451 alin. (1) Codul de procedură

civilă, se indică direct temeiul de declarare a revizuirii prevăzut de art. 449 Codul de

procedură civilă, iar la cererea de revizuire se anexează, în mod obligatori, probele ce

le confirmă.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 04 august 2014 s-a respins cerere

înaintată de Morcov Grigore către Morcov Olga cu privire la înregistrarea bunurilor

imobile indicate în decizia Consiliului orășenesc Ungheni a construcțiilor auxiliare

lit. 10-11 garaj, indicînd că proprietarii în devălmășie a foștilor soți ca nefondată și a

încasat de la Morcov Grigore în beneficiul lui Morcov Olga cheltuielile de judecată în

mărime de 2 500 lei.

Astfel, la materialele cauzei, este anexată chitanța potrivit căreia Morcov Olga

a achitat în beneficiul cabinetului avocatului ”Casian Tamara” suma de 2500 lei (f.d.

31).

Ulterior, la depunerea cererii de apel, dar și în cadrul examinării cauzei în

instanța de judecată Morcov Grigore, nu a invocat motivul menționat în cererea de

revizuire, deși acest motiv a fost invocat în cererea de recurs (f.d. 87-88), care a fost

examinat de către Curtea Supremă de Justiție pronunțîndu-se asupra inadmisibilității

recursului (f.d. 91-94).

3

De asemenea, menționăm că, în conformitate cu art. 130 alin. (1)-(3) din Codul

de procedură civilă, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei

convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și

nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor,

călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o

forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță

privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu,

privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii.

Respectiv, aprecierea probelor este parte integrantă a independenței

judecătorului care examinează cauza și le apreciază prin coroborare în urma căreia se

pronunță printr-un act judecătoresc, or întru examinarea cererii de revizuire depuse în

baza art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, sunt necesare circumstanțe or fapte noi

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Mai mult ca atît, ordinul Ministerul Finanțelor nr. 46 din 17 aprilie 2000

referitor la aprobarea Instrucțiunii privind completarea formularului "Bon de plată" și

operarea modificărilor în acesta a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 120-123, art.

nr : 431., or art. 76 din Constituția Republicii Moldova prevede expres că, legea intră

în vigoare la data publicării ei.

Mai mult ca atît, nimeni nu poate invoca necunoașterea legii, în cazul în care

aceasta a fost publicată.

Cu privire la emiterea unei decizii contradictorii, instanța de revizuire conchide

că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că nu există un drept la o

jurisprudență constantă, astfel că schimbarea jurisprudenței impusă de o abordare

dinamică și progresivă este admisibilă și nu încalcă principiul securității juridice

(CtEDO, Unedic versus Franța, 2008, para. 74, Legrand versus Franței, 2011).

Din considerentele menționate mai sus, cererea de revizuire depusă de Morcov

Grigore urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art.270, 453 Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Morcov

Grigore împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 25 iunie 2015.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

4

5