3ra-1060/16 — contestarea actelor administrative

3ra-1060/16 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: N. Chircu dosarul nr. 3ra-1060/16

D E C I Z I E

14 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Ion Druță

Nicolae Craiu, Mariana Pitic

examinînd recursul declarat de către Biroul vamal Briceni,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii cu capital

străin „Moldova Zahăr” societate cu răspundere limitată împotriva Biroului vamal

Briceni cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2013, prin care

acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t a t ă:

La data de 15 octombrie 2012, ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Biroului vamal Briceni, intervenient accesoriu

Firma de comerț și producție „Valah” SRL cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, Biroul vamal Briceni a efectuat

la întreprindere un audit post-vămuire, în temeiul căruia la data de 13 iulie 2012, a

fost întocmit procesul-verbal nr. 20 de examinare a rezultatelor preliminare ale

auditului post-vămuire, iar la data de 23 iulie 2012, a fost întocmit actul de audit

post-vămuire nr. 3433012.

Menționează că, prin dispoziția șefului Biroului vamal Briceni nr. 1282 din

03 august 2012 a fost dispusă suspendarea operațiunilor la conturile sale bancare,

fiind interzisă efectuarea oricăror operațiuni prin decontarea mijloacelor bănești de

pe conturi.

Susține că, la data de 09 august 2012, ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a depus la

Biroul vamal Briceni o cerere, prin care a solicitat revocarea suspendării

operațiunilor la conturile bancare.

Afirmă că, la data de 15 august 2012, Biroul vamal Briceni, prin ordinul

incaso nr. 3, a transferat de pe contul său bancar suma de 14189698,24 lei pe

contul Ministerului Finanțelor, iar cererea sa din 09 august 2012 de suspendare a

operațiunilor a fost respinsă prin scrisoarea Serviciului Vamal nr. 28/11-10063 din

20 august 2012.

1

Relevă că, la data de 14 august 2012, a contestat prin cerere prealabilă actul

de audit post-vămuire nr. 3422012 din 23 iulie 2012 și deciziile de regularizare din

23 iulie 2012, însă prin scrisoarea nr. 28/11-11032 din 14 septembrie 2012

Serviciul Vamal a respins cererea prealabilă, invocînd omiterea termenului de atac.

Consideră că, răspunsul Serviciului Vamal din 14 septembrie 2012 este

neîntemeiat, deoarece conform prevederile art. 14 din Legea contenciosului

administrativ și ale art. art. 202/4 lit. d) și e) și 202/8 alin. (3) din Codul vamal,

termenul de contestare a actelor administrative n-a fost omis. Or, procesul-verbal

nr. 20 din 13 iulie 2012 a fost contestat la data de 19 iulie 2012, dispoziția șefului

Biroului vamal Briceni nr. 1282 din 03 august 2012 a fost contestată la data de 09

august 2012, iar actul de audit post-vămuire nr. 3422012 din 23 iulie 2012 și

deciziile de regularizare nr. 93, 94, 95, 96 din 23 iulie 2012 au fost contestate prin

cerere prealabilă la data de 14 august 2012.

De asemenea, consideră că, acțiunile Biroului vamal Briceni exprimate prin

procesul-verbal nr. 20 din 13 iulie 2012 de examinare a rezultatelor preliminare ale

auditului post-vămuire, actul de audit post-vămuire nr. 3422012 din 23 iulie 2012,

dispoziția șefului Biroului vamal Briceni nr. 1282 din 03 august 2012 și deciziile

de regularizare nr. 93, 94, 95 și 96 din 14 septembrie 2012 sunt neîntemeiate și

ilegale, deoarece ÎCSL „Moldova Zahăr” SRL, la finele anului 2011 începutul

anului 2012, a procurat zahăr alb în cantitate de 2056,95 tone, beneficiind de

înlesniri tarifare conform pct. 9 din notele la anexa nr. 1 la Legea nr. 1380-XIII din

20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

Menționează că, în luna aprilie 2012, s-a decis vinderea zahărului importat și

pînă în luna iunie 2012, au fost vîndute 2042,8 tone din cantitatea totală de 2056,95

tone importate.

Susține că, prin procesul-verbal nr. 20 din 13 iulie 2012 de examinare a

rezultatelor preliminare ale auditului post-vămuire și actul de audit post-vămuire

nr.3422012 din 23 iulie 2012 s-a constatat necesitatea recalculării taxei vamale în

mărime de 75% la importul a 2056,95 tone de zahăr alb, avînd în vedere că,

întreprinderea a utilizat mărfurile importate în condiții preferențiale, în alte scopuri

decît cele inițial declarate și s-a dispus calcularea taxei vamale în raport de 65%

pentru zahărul realizat cu includerea sumei TVA și a penalităților pentru întreaga

perioadă, iar prin decizia de regularizare nr. 96 din 23 iulie 2012 s-a stabilit suma

totală a drepturilor de import/export spre încasare în cuantum de 13902740,96 lei.

Consideră că, actele enunțate sunt ilegale, deoarece la momentul importului

zahărului alb, respectivele relații erau guvernate de Hotărârea Guvernului RM

nr.563 din 10 septembrie 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de

administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb și produse zaharoase,

unde în pct. 6 este stipulat că, autorizațiile de import pentru produsele menționate

în pct. 3 se vor acorda în exclusivitate producătorilor autohtoni de zahăr, precum și

consumatorilor industriali de zahăr, în funcție de necesitățile tehnologice ale

acestora și fără drept de comercializare ulterioară pe piața internă a zahărului și

produselor zaharoase importate.

2

Afirmă că, Hotărârea Guvernului RM menționată a fost abrogată prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 114 din 22 februarie 2012 cu privire la modul de

administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb și produse zaharoase,

unde în pct. 3 se prevede că, taxa vamală preferențială la import în mărime de 10%

se aplică pentru fiecare tranzacție de import al zahărului și produselor zaharoase în

limita de zece la sută a contingentului cantitativ stabilit de legislația în vigoare.

Relevă că, la constatarea plăților în procesul-verbal nr. 20 din 13 iulie 2012

și actul de audit post-vămuire nr. 3422012 din 23 iulie 2012, emitenții s-au condus

de art. 35 din Codul vamal, conform căruia în cazul în care mărfurile sunt puse în

liberă circulație cu acordarea de facilități fiscale și vamale pe motivul destinației

lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală. Supravegherea vamală conform

condițiilor prevăzute pentru acordarea unor astfel de facilități fiscale și vamale

încetează a mai fi aplicată, cu condiția achitării drepturilor de import datorate în

cazul în care mărfurile sunt exportate, distruse sau utilizate în alte scopuri decît

cele prevăzute de legislația pentru aplicarea facilităților fiscale și vamale.

Mai relevă că, momentul apariției obligației vamale a ÎCS „Moldova Zahăr”

SRL în privința zahărului importat se naște în momentul dispunerii de acest zahăr

în alte scopuri decît cele declarate, pentru care s-au acordat facilitățile, fapt

prevăzut de art. 1275 din Codul vamal.

Invocă faptul că, art. art. 18 și 19 din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind

actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice

centrale si locale prevăd că, actul normativ, de regulă, nu are efect retroactiv și

acțiunea actului normativ încetează dacă acesta este abrogat.

Menționează că, situația utilizării mărfurilor în alte scopuri decît cele

stabilite prin destinația finală a acestora s-a produs la data în care mărfurile au

început a fi vîndute, adică începînd cu 17 aprilie 2012, cînd deja era aplicabilă

Hotărârea Guvernului RM nr. 114 din 22 februarie 2012, taxele vamale și TVA

fiind achitate conform prevederilor acesteia și ale altor acte normative conexe.

Susține că, în ceea ce privesc constatările din procesul-verbal nr. 20 din 13

iulie 2012 și dispozițiile actului de audit post-vămuire nr. 3422012 din 23 iulie

2012 în privința tranzacțiilor între reclamantă și firmele comerciale „Eltromex” și

„Wikpool Sp.o.o”, ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a efectuat plăți TVA atît reieșind

din valoarea mărfurilor intrate pe teritoriul RM, cît și reieșind din costul serviciilor

procurate în legătură cu exploatarea mărfurilor, doar că TVA pe servicii s-a plătit

separat, oricum destinatar fiind bugetul public național. Altfel spus, bugetul RM nu

a suferit nici o pierdere în legătură cu plata TVA versificată.

Afirmă că ceea ce ține de importul unui terminal de cântărire format din

calculatoare industriale cu panou în culoare și ecran, a imprimantei, a

semafoarelor, a sistemului de televiziune în circuit închis și a sistemului de

identificare, vis-a-vis de mențiunea greșită a nomenclatorului de mărfuri, toate

mărfurile au fost verificate de colaboratorii vamali, fiind trecute prin control vamal

și devămuite, fără a se reține argumentul că, nomenclatorul mărfurilor este greșit.

Relevă că, întreprinderea și factorii ei de decizie nu sunt versați în

corectitudinea respectării Nomenclatorului de mărfuri, avînd toată certitudinea că,

3

mărfurile fiind deja vămuite de către persoane competente, se conformă

nomenclatorului cuvenit, fiind în limitele legii.

Mai relevă că, valoarea totală a automobilelor arendate de către reclamantă

de la întreprinderea-mamă din Polonia – Krajova Spolka constituie 133000 zloți și

nicidecum 988875,40 zloți, după cum a fost constatat în procesul-verbal, în temeiul

căruia prin actul de audit post-vămuire nr. 3422012 din 23 iulie 2012 au fost

dispuse plăți în sarcina reclamantei în sumă de 302086,42 lei.

Invocă faptul că, făcând o vizită la dealerul oficial Toyota Centru Chișinău, a

constatat că, autoturismele respective în stare „nouă” costă 1403370 lei, astfel,

toate calculele sumelor stabilite spre plată sunt eronate.

Menționează că, sumele bănești, ce se găseau pe conturile suspendate,

depășeau de cîteva ori sumele calculate spre plată de către Serviciul Vamal, iar

suspendarea conturilor a dus la stoparea plăților către alți agenți, cu care

reclamanta avea relații economice.

Susține că, la data suspendării operațiunilor, întreprinderea datora plăți

partenerilor săi comerciali în valoare de peste 3,5 milioane lei, iar întîrzierea

plăților către terți a adus prejudiciu întreprinderii vis-a-vis de parteneri, exprimată

prin subminarea încrederii, profesionalismului și capacității de activitate. De rînd

cu aceasta, suspendarea operațiunilor la conturile ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a dus

la incapacitatea de plată a întreprinderii față de angajații săi.

Solicită declararea nulității procesului-verbal nr. 20 din 13 iulie 2012 de

examinare a rezultatelor preliminare ale auditului post-vămuire și a actului de audit

post-vămuire nr. 3433012 din 23 iulie 2012, declararea nulității deciziilor de

regularizare nr. 93, 94, 95 și 96 din 23 iulie 2012 și repunerea părților la poziția

inițială situației pînă la 13 iulie 2012, cu restituirea ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a

plăților vamale încasate conform deciziilor de regularizare nr. 93, 94, 95 și 96 din

23 iulie 2012 și ordinului incaso nr. 3 din 15 august 2012 în sumă de 14189698,24

lei.

Prin hotărârea Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2013 acțiunea a fost

admisă, au fost anulate deciziile de regularizare nr. 93, 94, 95 și 96 din 23 iulie

2012, emise de către Biroul vamal Briceni și au fost repuse părțile în poziția

inițială situației până la 13 iulie 2012, cu restituirea ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a

plăților vamale încasate conform deciziilor de regularizare nr. 93, 94, 95 și 96 din

23 iulie 2012 și conform ordinului incaso nr. 3 din 15 august 2012.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2013 a fost încetat

procesul în baza cerințelor ÎCS „Moldova Zahăr” SRL împotriva Biroului vamal

Briceni cu privire la declararea nulității procesului-verbal nr. 20 din 13 iulie 2012

de examinare a rezultatelor preliminare ale auditului post-vămuire și actului post-

vămuire nr. 3422012 din 23 iulie 2012.

La data de 29 aprilie 2013, Biroul vamal Briceni a declarat recurs împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, hotărârea primei instanțe este

neîntemeiată, deoarece prima instanță a interpretat eronat legea și, anume, art. 1811

din Codul vamal și a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și, anume,

4

prevederile Hotărârii Guvernului RM nr. 114 din 22 februarie 2012 cu privire la

modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb și produse

zaharoase, neținând cont de exigențele impuse de art. 35 din Codul vamal.

Menționează că, prima instanță nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, iar

concluziile acesteia sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Susține că, prima instanță în mod eronat a invocat faptul că, deciziile de

regularizare nr. 93, 94, 95 și 96 din 23 iulie 2012 au fost aprobate de către o

persoană neidentificată, care nu avea acest drept, făcând trimitere la ordinul

Serviciului Vamal nr. 267-0 din 02 octombrie 2009.

Afirmă că, conform fișei postului din 15 martie 2010, aprobată de către

directorul general al Serviciului Vamal, rubrica „împuterniciri” prevede că, șeful

adjunct al biroului vamal examinează și aprobă decizii asupra cazurilor de

încălcare a regulilor vamale, asigură organizarea procesului de examinare a

contravențiilor vamale și a infracțiunilor penale în domeniul vamal și în caz de

necesitate îl substituie pe șeful biroului vamal, astfel, deciziile de regularizare

enunțate au fost aprobate de către șeful adjunct al Biroului vamal Briceni, care face

parte din conducerea biroului vamal.

Relevă că, la examinarea cauzei, instanța nu a ținut cont de dovezile și

probele prezentate de către Biroul vamal Briceni întru confirmarea legalității și

temeiniciei deciziilor de regularizare emise.

Mai relevă că, recurentul a solicitat în instanța de judecată expunerea pe

marginea fiecărei decizii de regularizare, însă instanța nu a făcut careva mențiuni,

încălcând, astfel, principiul imparțialității judecătorului și dreptul la un proces

echitabil.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 septembrie 2013 a fost admis

recursul declarat de către Biroul vamal Briceni, casată hotărârea primei instanțe și

emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă.

La data de 29 martie 2016, ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a depus cerere de

revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia,

casarea deciziei instanței de recurs și dispunerea rejudecării pricinii de către

instanța de recurs.

În motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) și h)

CPC și a anexat în acest sens scrisorile Ministerului Economiei din 13 ianuarie

2015 și 27 iulie 2015 și scrisorile Ministerului Finanțelor din 22 august 2015 și

nr.28/11-3464 din 29 februarie 2016.

Menționează că, Guvernul RM, prin intermediul autorităților centrale

Ministerul Finanțelor, prin scrisoarea nr. 14/4-13/251 din 22 august 2015 și

Ministerul Economiei, prin scrisorile din 13 ianuarie 2015 și 27 iulie 2015, a

recunoscut, nu doar printr-o simplă declarație, dar în mod oficial, că a avut loc

încălcarea drepturilor fundamentale ale ÎCS „Moldova Zahăr” SRL, garantate prin

art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale separat și coroborat cu art. 14

din Convenție.

5

La data de 16 mai 2016, ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a depus cerere de

revizuire suplimentară, la care a anexat scrisoarea Ministerului Finanțelor nr.28/11-

69/3 din 14 aprilie 2016 și scrisorile Ministerului Economiei nr. 09-3001 din 26

mai 2010, nr. 09/1-57 din 19 ianuarie 2015 și din 29 aprilie 2015.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2016 a fost admisă

cererea de revizuire depusă de către ÎCS „Moldova Zahăr” SRL, casată integral

decizia instanței de recurs și reținută pricina pentru examinarea recursului în

Curtea Supremă de Justiție, în alt complet de judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală

a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea

parțială a acțiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, în baza ordinului nr. 18 din 04

iunie 2012, Biroul vamal Briceni a efectuat la SRL „Moldova Zahăr” un audit

post-vămuire, în urma căruia la data de 13 iulie 2012, a fost întocmit procesul-

verbal nr. 20 de examinare a rezultatelor preliminare ale auditului post-vămuire, iar

la data de 23 iulie 2012, a fost întocmit actul de audit post-vămuire nr.3433012.

La data de 23 iulie 2012, Biroul vamal Briceni a emis, în baza actului de

audit post-vămuire nr. 3422012 din 23 iulie 2012, deciziile de regularizare nr. 93,

94, 95 și 96 în privința SRL „Moldova Zahăr”.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, SRL „Moldova Zahăr” a

solicitat declararea nulității procesului-verbal nr. 20 din 13 iulie 2012 de examinare

a rezultatelor preliminare ale auditului post-vămuire și a actului de audit post-

vămuire nr. 3433012 din 23 iulie 2012, declararea nulității deciziilor de

regularizare nr. 93, 94, 95 și 96 din 23 iulie 2012 și repunerea părților la poziția

inițială situației pînă la 13 iulie 2012, cu restituirea ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a

plăților vamale încasate conform deciziilor de regularizare nr. 93, 94, 95 și 96 din

23 iulie 2012 și ordinului incaso nr. 3 din 15 august 2012 în sumă de 14189698,24

lei.

Prima instanță, prin hotărârea din 21 ianuarie 2013, a admis acțiunea, a

anulat deciziile de regularizare nr. 93, 94, 95 și 96 din 23 iulie 2012, emise de către

Biroul vamal Briceni și a repus părțile în poziția inițială situației până la 13 iulie

2012, cu restituirea ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a plăților vamale încasate conform

deciziilor de regularizare nr. 93, 94, 95 și 96 din 23 iulie 2012 și conform ordinului

incaso nr. 3 din 15 august 2012, iar prin încheierea din 21 ianuarie 2013 a dispus

încetarea procesului în baza cerințelor cu privire la declararea nulității procesului-

verbal nr. 20 din 13 iulie 2012 de examinare a rezultatelor preliminare ale auditului

post-vămuire și a actului post-vămuire nr. 3422012 din 23 iulie 2012.

6

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că,

soluția dată de către prima instanță este greșită.

Conform art. 1811 din Codul vamal, organul vamal are dreptul ca, din oficiu

sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului de

vamă, să modifice declarația vamală. În termenul prevăzut la alin.(1), organul

vamal verifică orice document, registru și evidență referitoare la mărfurile vămuite

sau la operațiunile comerciale ulterioare aferente acestor mărfuri. Controlul poate

fi efectuat la sediul declarantului, al oricărei alte persoane interesate, direct sau

indirect, din punct de vedere profesional, în operațiunile menționate, sau al oricărei

alte persoane care se află în posesia acestor acte sau deține informații în legătură cu

acestea. De asemenea, poate fi făcut și controlul fizic al mărfurilor dacă acestea

mai există. Dacă, după reverificarea declarației sau după controlul ulterior, rezultă

că dispozițiile ce reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza

unor informații inexacte sau incomplete, organul vamal ia măsuri pentru

regularizarea situației, ținînd seama de noile informații obținute.

Actele cauzei denotă faptul că, în contractul din 01 august 2011, încheiat

între SRL „Moldova Zahăr” și compania „Wikpol Sp. O.O”, este prevăzut

cuantumul serviciilor de demontare și montare a utilajului procurat.

În urma auditului efectuat s-a constatat proforma pentru serviciile acordate

nestipulate în contractul menționat și, anume, 43 398,04 Euro pentru servicii

informaționale (programa Plantația).

La data de 31 octombrie 2011, conform proformei WATT 68/10/2011, SRL

„Moldova Zahăr” acceptă către plată serviciile în mărime de 8 834,77 Euro

acordate de compania „Wikpol Sp. O.O” conform contractului.

În urma solicitării informației de la compania enunțată a fost primită

descifrarea acestor servicii, conform căreia cuantumul serviciilor de demontaj pe

teritoriul Poloniei constituie 10% din costul acestora, adică serviciile pentru

demontarea utilajului de fabricare a zahărului au constituit 9 620,90 Euro și a

aparatului pentru luarea probelor - 3 279, 07 Euro.

Astfel, costul serviciilor de 9 620,90 Euro urma a fi inclus în valoarea în

vamă a utilajului importat conform declarațiilor vamale nr. 2002102892 și

nr.2002102893 din 20 septembrie 2011 și nr. 2002103004 din 26 septembrie 2011,

iar serviciile în valoare de 3 279,07 Euro urmau a fi incluse în valoarea utilajului

importat conform declarației vamale nr. 2002103003 din 26 septembrie 2011.

Din materialele dosarului rezultă că, prin declarația vamală nr. 2002103004

din 26 septembrie 2011, SRL „Moldova Zahăr” a vămuit un monitor electronic cu

cameră video și aparat electric de semnalizare pentru terminal la cântar, fiindu-i

atribuit poziția tarifară 85285990, pentru care se aplică o taxă vamală de 5%.

În cadrul efectuării auditului post-vămuire, în baza informației parvenite din

partea exportatorului „Wikpol Sp. O.O”, s-a stabilit că, de fapt, a fost importat un

terminal de cîntărire format din calculatoare industriale cu pano și ecran,

7

imprimantă pentru imprimarea recepțiilor, semafoarelor, sistem de televiziune în

circuit închis și sistem de identificare.

Astfel, ținînd cont de informația parvenită din partea companiei exportatoare

„Wikpol Sp. O.O” și de art. 1412 din Codul vamal, care prevede că, în caz de

clasificare incorectă a mărfii, organul vamal este în drept să efectueze de sine

stătător clasificarea lor în corespundere cu Nomenclatorul mărfurilor, corect s-a

indicat că, utilajul menționat este clasificat la poziția tarifară 84239000 „greutăți

pentru orice tip de balanțe, părți de aparate sau instrumente de cântărit”, pentru

care se aplică o taxă vamală de 10%.

Prin urmare, luînd în considerare prevederile art. 12711 alin. (1) lit. a) din

Codul vamal, care statuiază că, obligația vamală apare în cazul cînd, ulterior

efectuării operațiunilor de vămuire și acordării liberului de vamă, se constată că

informațiile cuprinse în declarația vamală au condus la stabilirea unei obligații

vamale diminuate, Biroul vamal corect a emis decizia de regularizare nr. 93 din 23

iulie 2012, prin care a dispus încasarea de la ÎCS „Moldova Zahăr” a drepturilor de

import/export în sumă de 77133,45 lei și a penalității în sumă de 2955,11 lei

(f.d.22).

Conform prevederilor contractului nr. 01/2011 din 22 august 2011

(declarația vamală nr. 2002102659 din 07 septembrie 2011), SRL „Moldova

Zahăr” a cumpărat de la firma „Eltromex” și, ulterior, importat în Republica

Moldova, 12 pompe mono-etajate în valoarea de 44 058,05 Euro.

În urma efectuării auditului post-vămuire, s-a constatat în evidența contabilă

proforma 03/09/20111/ex, eliberată de IM „Eltromex”, care prevedea acordarea

unor servicii de reparație a acestor pompe în Polonia în valoarea de 16 566,29

Euro.

Reieșind din cele menționate și ținând cont de prevederile art. 11 din Legea

cu privire la tariful vamal, costul serviciilor acordate urmau să fie incluse în

valoarea utilajului importat și declarate organului vamal la momentul importului.

Prin urmare, Biroul vamal Briceni corect a emis decizia de regularizare nr.94

din 23 iulie 2012, prin care a dispus încasarea de la ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a

drepturilor de import/export în sumă de 86287,54 lei și a penalității în sumă de

5924,58 lei (f. d. 23).

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, în urma efectuării

auditului post-vămuire, conform datelor din evidența contabilă a întreprinderii, a

fost constatată proforma 01/07/2011 EXP, în baza căreia de la furnizorul străin au

fost importate piese de schimb (poziția tarifară 84139100) pentru pompele

procurate anterior în valoare de 72 645,51 lei, achitate la 03 august 2011.

Conform lămuririi, anexate la materialele dosarului, această marfă a

traversat frontiera vamală concomitent cu importul pompei Woma, însă nu a fost

declarată organului vamal în corespundere cu prevederile art. 173-179 din Codul

vamal, care stipulează expres obligativitatea și modalitatea declarării mărfurilor și

mijloacelor de transport care trec frontiera vamală, iar drept urmare au fost

percepute drepturi de import în baza prevederilor art. 117 din Codul vamal.

Astfel, luînd în considerare art. 1273 din Codul vamal, care prevede că, la

introducerea ilegală de mărfuri pe teritoriul RM, obligația vamală apare la data

8

cînd mărfurile sunt introduse, Biroul vamal Briceni corect a emis decizia de

regularizare nr. 95 din 23 iulie 2012, prin care a dispus încasarea de la ÎCS

„Moldova Zahăr” SRL a drepturilor de import/export în sumă de 23595,13 lei

(f.d.24).

Actele cauzei denotă faptul că, în perioada anului 2011, ÎCS „Moldova

Zahăr” SRL a importat din Polonia zahăr alb din sfeclă în cantitate de 714 tone și

în perioada lunilor ianuarie-februarie 2012 – 1342,95 tone, în total 2056,95 tone,

beneficiind de înlesnirea tarifară prevăzută în pct. 9 din notele la anexa nr. 1 al

Legii nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

Începând cu luna aprilie 2012, ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a început

realizarea zahărului importat și, anume, în luna aprilie 2012 a 44 tone, în luna mai

2012 a 1460,3 tone și în luna iunie 2012 a 538,5 tone, în total 2042,8 tone din cele

2056,9 tone importate.

În urma efectuării auditului post-vămuire s-a constatat că, ÎCS „Moldova

Zahăr” SRL a încălcat prevederile pct. 6 din Regulamentul privind modul de

administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb și produse zaharoase,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 563 din 10 septembrie 2009.

Ulterior, prin decizia de regularizare nr. 96 din 23 iulie 2012 s-a dispus

încasarea de la ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a drepturilor de import/export în sumă

de 13609534,23 lei și a penalității în sumă de 293206,73 lei (f. d. 25).

Conform pct. 6 din Regulamentul enunțat, autorizațiile de import, pentru

produsele menționate în pct. 3 din prezentul Regulament, se vor acorda în

exclusivitate producătorilor autohtoni de zahăr, precum și consumatorilor

industriali de zahăr, în funcție de necesitățile tehnologice ale acestora și fără drept

de comercializare ulterioară pe piața internă a zahărului și produselor zaharoase

importate.

La caz, se reține că, din scrisoarea Ministerul Economiei nr. 09/1-57 din 13

ianuarie 2015, expediată în adresa Serviciului Vamal, rezultă că, conform pct. 6

din Regulamentul privind modul de administrare a contingentelor tarifare la

importul de zahăr alb și produse zaharoase, importatorii de zahăr și produse

zaharoase care efectuiază importuri în condiții de regim contingentat se divizează

în două categorii: producători autohtoni de zahăr și consumatori industriali de

zahăr. În acest sens, producătorilor autohtoni de zahăr le-a fost atribuit dreptul de

import al zahărului și produselor zaharoase contingentate în vederea asigurării

continuității activităților sale firești, stabilite de statutul întreprinderilor și, anume,

comerțul cu zahăr en-gros și cu amănuntul, iar consumatorii industriali de zahăr au

dreptul de import a produselor respective, în funcție de necesitățile tehnologice ale

acestora și fără drept de comercializare ulterioară pe piața internă a zahărului și

produselor zaharoase importate.

Astfel, sintagma din pct. 6 din Regulamentul enunțat „în funcție de

necesitățile tehnologice ale acestora și fără drept de comercializare ulterioară pe

piața internă a zahărului și produselor zaharoase importate” se referă exclusiv la

consumatorii industrial de zahăr.

Totodată, din scrisoarea enunțată rezultă că, acest subiect a fost examinat

anterior în comun cu reprezentanții Serviciului Vamal în cadrul ședinței de lucru

9

organizate și prin scrisoarea nr. 09-3828 din 29 iunie 2010 Ministerul Economiei

și-a expus poziția asupra problemei date.

Astfel, autoritatea vamală a cunoscut că, sintagma din pct. 6 din

Regulamentul privind modul de administrare a contingentelor tarifare la importul

de zahăr alb și produse zaharoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 563

din 10 septembrie 2009 - „în funcție de necesitățile tehnologice ale acestora și fără

drept de comercializare ulterioară pe piața internă a zahărului și produselor

zaharoase importate” se referă exclusiv la consumatorii industriali de zahăr.

Respectiv, autoritatea vamală, cunoscînd esența interpretărilor menționate

sau, cel puțin fiind constrânsă să le cunoască începînd cu data de 29 iunie 2010

(scrisoarea Ministerului Economiei nr. 09-3828 din 29 iunie 2010), era obligată să

se abțină de la aplicarea actului normativ contrar conceptului și raționamentului

elaborării Hotărârii Guvernului RM nr. 563 din 10 septembrie 2009.

Or, modul în care a fost pusă în aplicare Hotărârea Guvernului RM nr. 563

din 10 septembrie 2009, în privința ÎM „Moldova Zahăr” SRL, duce la încălcarea

dreptului fundamental al ÎCS „Moldova Zahăr” SRL, garantat prin art. 1 din

Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Ținând cont de cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, decizia de

regularizare nr. 96 din 23 iulie 2012 a fost emisă de către Biroul vamal Briceni

contrar prevederilor legii.

Conform art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ

nr.793-XIV din 10 februarie 2000, actul administrativ contestat poate fi anulat, în

tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar

prevederilor legii.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a anula decizia de regularizare

nr.96 din 23 iulie 2012, emisă de către Biroul vamal Briceni și de a repune părțile

în poziția inițială situației până la 13 iulie 2012, cu restituirea ÎCS „Moldova

Zahăr” SRL a plăților vamale încasate conform deciziei de regularizare nr. 96 din

23 iulie 2012 și conform ordinului incaso nr. 3 din 15 august 2012.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, de a casa integral hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă

hotărâre, prin care acțiunea ÎCS „Moldova Zahăr” SRL împotriva Biroului vamal

Briceni cu privire la contestarea actelor administrative de admis parțial, cu

anularea deciziei de regularizare nr. 96 din 23 iulie 2012, emisă de către Biroul

vamal Briceni, repunerea părților în poziția inițială situației până la 13 iulie 2012 și

restituirea ÎCS „Moldova Zahăr” SRL a plăților vamale încasate conform deciziei

de regularizare nr. 96 din 23 iulie 2012 și conform ordinului incaso nr. 3 din 15

august 2012, iar în rest acțiunea de respins.

10

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Biroul vamal Briceni.

Se casează integral hotărârea Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2013 în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii cu capital străin

„Moldova Zahăr” societate cu răspundere limitată împotriva Biroului vamal

Briceni cu privire la contestarea actelor administrative și se emite o nouă hotărâre,

prin care:

Se admite parțial acțiunea Întreprinderii cu capital străin „Moldova Zahăr”

societate cu răspundere limitată împotriva Biroului vamal Briceni cu privire la

contestarea actelor administrative.

Se anulează decizia de regularizare nr. 96 din 23 iulie 2012, emisă de către

Biroul vamal Briceni și se repun părțile în poziția inițială situației până la 13 iulie

2012, cu restituirea Întreprinderii cu capital străin „Moldova Zahăr” societate cu

răspundere limitată a plăților vamale încasate conform deciziei de regularizare

nr.96 din 23 iulie 2012 și conform ordinului incaso nr. 3 din 15 august 2012.

În rest acțiunea se respinge.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Tatiana Vieru

judecătorul

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Ion Druță

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

11