2rh-133/16 — repararea prejudiciului material și moral

Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău Dosarul nr.3rh-133/16

Judecător: S. Lazari

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: V. Prutean, A. Gavrilița, L. Popova

Instanța de recurs: I. Sîrcu, I. Bejenaru, I. Oprea

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

ÎNCHEIERE

14 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă,

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

Examinînd cererea de revizuire formulată de către Sergiu Gandrabura,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Gandrabura

Sergiu și Denusenco Liubovi împotriva Angelei Glijinschi privind repararea

prejudiciului material și moral și cererea reconvențională înaintată de către Glijinschi

Angela împotriva lui Gandrabura Sergiu privind repararea prejudiciului material și

moral,

împotriva încheierii Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 04 noiembrie 2015, prin care cererea de recurs declarată

de către Angela Glijinschi și Sergiu Gandrabura a fost declarat inadmisibilă,

C O N S T A T Ă :

La data de 10 august 2010, reclamanții Gandrabura Sergiu și Denusenco Liubovi

au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Glijinschi Angela privind

încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, Gandrabura Sergiu locuiește cu

familia sa în apartamentul nr. 6 ”b” situat în mun. Chișinău, str. M. Viteazul, 2 a, iar

Denusenco Liubovi, locuiește pe aceeași adresă în ap. 7 și este invalid de gr. I.

Menționează reclamanții că, în casa de pe str. M. Viteazul, nr. 2 „a” locuiesc 4

familii. Apartamentele reclamanților sunt părți componente ale unei și aceleiași

construcții, se află sub un acoperiș comun, au pereți comuni și, conform, legii, fară

acordul tuturor coproprietarilor nimeni nu are voie să facă nici o reconstrucție, însă,

vecina lor din ap. nr. 6 a Glijinschi Angela, fară acordul reclamanților, abuziv și ilegal

efectuează lucrări de modificare, reconstrucție și replanificare a apartamentului său,

care a adus prejudicii mari apartamentelor lor, deteriorînd și distrugînd imobilele.

Reclamanții nu dispun de alt spațiu locativ, iar din cauza acțiunilor ilegale ale pîrîtei

Glijinschi Angela riscă să rămînă fară spațiu locativ.

1

Indică reclamanții că, de mai multe ori s-au adresat la Inspecția de Stat în

Construcții cu cerere de a efectua controlul legalității efectuării de către Glijinschi A. a

lucrărilor de construcție a apartamentului și deja prin decizia judecătoriei Rîșcani din

22.10.2009, pîrîta Glijinschi A. a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției

administrative prevăzute de art. 179 Cod Contravențional, dar executarea lucrărilor nu

a fost încetată.

Intru soluționarea litigiului pe cale amiabilă, reclamanții s-au adresat către pîrîta

Glijinschi Angela să înceteze efectuarea lucrărilor, însă dînsa continue să

reconstruiască imobilul său prin ce le-a fost cauzat atît prejudiciu material, cît și moral.

Solicită reclamanții încasarea de la pîrîta Glijinschi Angela prejudiciul material

care va fi evaluat în cadrul unei expertize judiciare și prejudiciul moral a cîte 100 000

lei fiecăruia.

La data de 22 septembrie 2010, Glijinschi Angela a depus cerere reconvențională,

solicitînd încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, cu Gandrabura Sergiu sunt vecini și se află în

relații ostile din cauza multiplelor conflicte și litigii provocare de dînsul. Deoarece

imobilul este vechi, iar acoperișul a fost deteriorat în urma unui incendiu, a decis

efectuarea unei reparații capitale a apartamentului său obținînd toate permisiunile și

autorizațiile necesare, inclusiv și acordul vecinilor și a început efectuarea lucrărilor de

reparație. Insă, ulterior Gandrabura Sergiu și-a retras acordul său, a început a adresa

plîngeri și petiții în diferite organe și s-a adresat cu cerere în instanța de judecată, fiind

sancționată contravențional și a achitat amenda aplicată ei, cu toate că consideră

hotărîrea indicată incorectă.

La 13.06.2014, Glijinschi Angela a depus cerere suplimentară, prin care a solicitat

încasarea din contul lui Gandrabura Sergiu suma de 5000 euro, cu titlu de prejudiciu

material, deoarece din vina pîrîtului nu a fost construită mansarda la apartamentul care

îi aparține și suma 50000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat.

Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 19 decembrie 2014,

corectată prin încheierea din 20 februarie 2015, acțiunea principală a fost admisă

parțial cu încasarea în beneficiul lui Gnadrabura Serigu din contul lui Glijinschi

Angela prejudiciul material cauzat în sumă de 5686 lei, prejudiciul moral în sumă de

5600 lei, cheltuelile pentru taxa de stat în sumă de 50 lei, iar în total 11536 lei.

Acțiunea reconvențională a Angelei Glijinschi a fost respinsă integral.

Pentru a hotărî astfel, instața de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor

probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune, se încadrează în

prevederile legii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2015, apelul declarta de către

Angela Glijinschi a fost admis, hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19

decembrie 2014 a fost casată în parte și emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii

în această parte. În rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că, pretențiile reclamantului cu

privire la încasarea din contul pîrîtei Angela Glijinschi a prejudiciului material și

2

moral, nu au un suport probatoriu și legal, fapt din care considerente, hotărîrea primei

instanțe întemeiat urmează a fi casată în această parte.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 30 august 2015, Angela

Glijinschi, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a declarat recurs, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 19 decembrie 2014 în partea respingerii acțiunii reconvenționale și emiterea unei

noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii în această parte.

Ulterior la 13 august 2015, Gandrabura Sergiu a depus cerere de recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 10 iunie 2015, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 19 decembrie 2014.

În motivarea recursului, acesta a indicat că, decizia instanței de apel a fost

adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și cu încălcarea normelor

de drept procedural.

Prin încheirea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție din 04 noiembrie 2015, recursurile declarate de către Angela

Glijinschi și Gandrabura Sergiu au fost considerate inadmisibile.

La 21 ianuarie 2016, Gandrabura Sergiu a depus cerere de revizuire, prin care a

solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea parțială a încheierii instanței de recurs

din 04 noiembrie 2015 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2015 cu

menținerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 decembrie 2014.

Revizuientul și-a motivat cererea de revizuire și prin prisma art. 449, lit. b) și lit.

c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe

sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului,

dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; instanța a emis o hotărîre cu

privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris

de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate, urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărîri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege,

iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului

stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care după

emiterea hotărîrii, au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

3

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

În conformitate cu art. 449 lit. c) CPC revizuirea se declară în cazul în care

instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate

în proces.

În interpretarea corectă a prevederilor sus-enunțate, este de înțeles că

circumstanțele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să

fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii și să fie

descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Prin prisma normei sus-enunțate, Completul colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuientul nu a

prezentat probe concludente și pertinente ce ar avea importanță esențială pentru justa

soluționare a cauzei civile prevăzute de art. 449 lit. b) și c), or cele indicate de către

revizuient au fost supuse cercetării și de către instanțele ierarhic inferioare.

Totodată, instanța de revizuire reține că reluarea procesului de judecată pentru o

nouă soluționare a cazului ar încălca principiul securității raporturilor juridice care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat, adică principiul caracterului

irevocabil al hotărîrilor judecătorești care cere, ca atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Este important, la caz, de remarcat că unul din elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă,

între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanțele naționale

într-o manieră incompatibilă cu principiul securității juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA

c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012).

Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul

lucrului judecat (res judecata).

Sub acest aspect, se va menționa și faptul că, admiterea cererii de revizuire în

împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității

raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ș.a), prin

urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca

contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că

securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului

judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

4

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la

principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanțe

cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Față de cele ce preced și avînd în vedere că temeiurile invocate în cererea de

revizuire nu se încadrează prin prisma prevederilor art. 449 lit. b) și c) CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către

Gandrabura Sergiu ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către

Gandrabura Sergiu împotriva încheierii Colegiului Civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție din 04 noiembrie 2015, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de către Gandrabura Sergiu și Denusenco

Liubovi împotriva Angelei Glijinschi privind repararea prejudiciului material și moral

și cererea reconvențională înaintată de către Glijinschi Angela împotriva lui

Gandrabura Sergiu privind repararea prejudiciului material și moral.

Încheiere nu este supusă nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

5