2ri-233/16 — aprobarea bilantului de lichidare

2ri-233/16 — aprobarea bilantului de lichidare (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2ri-233/16

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Muruianu)

DECIZIE

14 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Ion Druță

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinînd recursurile declarate de Societatea cu Răspundere Limitată

„Olioterra” și Inspectoratul Fiscal de Stat pe rl Anenii Noi împotriva hotărîrii din 06

iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată la examinarea bilanțului de lichidare și raportului final al

lichidatorului debitorului Societatea pe Acțiuni „Avicola Roso SL”, cu sediul în satul

Floreni, rl Anenii Noi, cod fiscal 1002601002620,

c o n s t a t ă:

La data de 23 ianuarie 2012, SA „Avicola Roso SL” s-a adresat cu cerere în

instanța de judecată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privința

sa.

Prin încheierea din 03 februarie 2012 a Curții de Apel Bender a fost admisă

spre examinare cererea introductivă depusă de debitorul SA „Avicola Roso SL” cu

privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privința sa.

Prin hotărîrea din 13 aprilie 2012 a Curții de Apel Bender a fost intentat

procesul de insolvabilitate în privința debitorului SA „Avicola Roso SL” și a fost

desemnat administrator al insolvabilității Igor Purcel.

Prin încheierea din 17 mai 2013 a Curții de Apel Bender a fost intentat

procesul de faliment în privința debitorului SA „Avicola Roso SL” și a fost desemnat

ca lichidator Maxim Timoșin.

La data de 25 septembrie 2014 cauza a fost repartizată aleatoriu pentru a fi

judecată în Curtea de Apel Chișinău.

La data de 27 aprilie 2016, Maxim Timoșin - lichidatorul SA „Avicola Roso

SL” a depus în instanța de insolvabilitate o cerere prin care a solicitat aprobarea

bilanțului de lichidare, aprobarea raportului final al lichidatorului, încetarea

procesului de insolvabilitatea în privința SA „Avicola Roso SL”, radierea debitorului

din Registrul de stat al persoanelor juridice a debitorului SA „Avicola Roso SL”.

Concomitent, a prezentat raportul final de lichidare a debitorului și procesul-

verbal al ședinței Comitetului Creditorilor SA „Avicola Roso SL”.

1

Conform cererii prezentate și raportului final s-a indicat că a fost evaluată și

valorificată toată masa debitoare, iar Comitetul Creditorilor cu vot unanim a decis

lichidarea SA „Avicola Roso SL”.

Prin hotărîrea din 06 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a aprobat bilanțul

de lichidare și raportul final al debitorului SA „Avicola Roso SL”; s-a lichidat SA

„Avicola Roso SL” cu sediul în satul Floreni, rl Anenii Noi, cod fiscal

1002601002620; s-a dispus încetarea procesului insolvabilității cu radierea SA

„Avicola Roso SL” din Registrul de Stat al Întreprinderilor și Organizațiilor și

Registrele Inspectoratului Fiscal de Stat; s-au considerat stinse creanțele neexecutate

ale SA „Avicola Roso SL” față de creditorii săi.

La data de 20 iunie 2016, SRL „Olioterra” a declarat recurs împotriva hotărîrii

din 06 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea acesteia cu remiterea

pricinii la rejudecare.

În motivarea recursului s-a invocat că în pofida faptului că în ședința de

judecată din 06 iunie 2016 instanța de insolvabilitate i-a recunoscut ca creditor al

masei debitorului SA „Avicola Roso SL” fiind admisă creanța curentă a acestuia în

mărime deplină, nu a aplicat legea ce reglementează procedura de stingere a creanței

respective și a pronunțat o hotărâre ilegală, care nu reflectă măsurile întreprinse în

vederea stingerii creanței curente a recurentului.

Consideră că, instanța de fond nu a argumentat posibilitatea sau

imposibilitatea stingerii creanței curente a creditorului masei, precum a fost

recunoscut recurentul.

Un prim aspect important în acest sens, invocă răspunsul administratorului

insolvabilității Maxim Timoșin la întrebarea instanței de fond în ședința de judecată

din 06 iunie 2016 referitor la faptul dacă comitetul creditorilor SA „Avicola Rosa

SL” sunt în cunoștință de cauză despre existenta creanței curente a creditorului masei

SRL „Olioterra”, conform căruia a confirmat că comitetul creditorilor nu este la

curent despre existența acestei creanțe.

Relevă că, rezultînd din prevederile art. art. 2, 66 alin. (1) lit. m), 68 alin. (11),

148 alin. (2) al Legii insolvabilității, constată suplimentar că instanța de fond nu a

aplicat legea ce urma a fi aplicată, în vederea definirii motivelor care au determinat

administratorul insolvabilității Maxim Timoșin de a nu stinge din contul special

creanța curentă a SRL „Olioterra”.

Afirmă că, din motive necunoscute atît pentru instanța de fond cît și pentru

recurent, administratorul insolvabilității a încălcat obligațiunile sale prevăzute la art.

186 alin. (3) lit. d) al Legii insolvabilității, conform cărora în perioada de

restructurare a debitorului, administratorul insolvabilității este obligat să

supravegheze ca debitorul să execute la timp obligațiile curente ale masei.

În opinia recurentului, hotărîrea contestată urmează a fi casată integral,

deoarece instanța de fond nu a făcut dovada executării tuturor măsurilor și aplicării

echitabile a legislației în vigoare, în vederea determinării circumstanțelor care fac

imposibilă stingerea creanței recurentului.

Indică că, instanța de fond s-a limitat și la chestionarea administratorului

insolvabilității cu privire la modalitatea și procedura de stingere a altor creanțe

curente din contul special al debitorului. Având în vedere că comitetul creditorilor

nici nu cunoaște despre existența creanței curente a creditorului, în opinia sa, se

constată că nu s-a epuizat suspiciunea că dispunerea lichidării debitorului ar putea

2

avea loc în circumstanțe diferite în cazul în care comitetul respectiv ar fi fost

informat despre creanța curentă a recurentului.

Remarcă că, prin adoptarea hotărîrii de lichidare a debitorului, instanța de fond

a neglijat dreptul recurentului la un proces echitabil, constituind o ignoranță totală a

instanței de fond față de argumentele recurentului, fiind lăsate fără examinare

circumstanțele neclare care au determinat administratorul insolvabilității de a refuza

stingerea creanței curente.

La data de 29 iunie 2016, conform sigiliului Oficiului Poștal (Vol.IV,

f.d.193), Inspectoratul Fiscal de Stat pe rl Anenii Noi a declarat recurs împotriva

hotărîrii din 06 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea acesteia cu

remiterea pricinii la rejudecare.

În motivarea recursului s-a invocat că a luat cunoștință de hotărîrea în cauză

la data de 17 iunie 2016, care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 163-

168 din 17 iunie 2016.

Menționează că, în contextul prevederilor art. art. 15 alin. (1), 247 alin. (1),

248 alin. (1), (4) al Legii insolvabilității, cazurile incluse constituie temeiuri

independente de tragere la răspundere subsidiară a organelor de conducere în cazul

în care au prejudiciat întreprinderea și au adus-o la stare de insolvabilitate. Prezența

măcar a unui singur indice din cele indicate în articolele menționate în acțiunile

persoanelor cu funcție de răspundere în sensul legii insolvabilității, constituie un

temei suficient pentru atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de

conducere a debitorului.

Indică că, rezultînd din prevederile art. art. 48, 69, 67 al Legii nr.135 din

14.06.2007 privind societățile cu răspundere limitată, organe de conducere ale

societății sunt adunarea generală a asociaților, conducerea societății, administratorul

societății, cenzorul.

Conform art. 68 alin.(2) Cod civil, fondatorul (membrul) persoanei juridice

nu răspunde pentru obligațiile persoanei juridice, iar persoana juridică nu răspunde

pentru obligațiile fondatorului (membrului), cu excepțiile stabilite de lege sau de

actul de constituire. Conform art. 45 alin. (2) din legea menționată, în afară de

obligațiile enumerate în alin. (1) al acestui articol, asociatul are și alte obligații

stabilite de lege și de actul de constituire. Este de observat că aceste texte de lege

impune drept condiții de răspundere a asociatului (fondatorului) în cazurile stabilite

de lege sau de actul de constituire.

Cît privește prevederile art. 9 alin. (3) din Legea privind societățile cu

răspundere limitată care stabilesc că asociații nu răspund pentru obligațiile societății,

se menționează că, raportînd prevederile date la prevederile art. 68 alin. (2) Cod

civil, art. 45 alin.(2) din Legea privind societățile cu răspundere limitată, se deduce

că, condițiile de răspundere subsidiară a asociatului (fondatorului) în cadrul

procesului de insolvabilitate reglementate prin Legea insolvabilității se încadrează

în rigorile „cazurile stabilite de lege sau de actul de constituire”, adică prevederile

ambelor legi se completează una pe alta și nicidecum nu se contrazic.

Consideră că, rezultînd din prevederile art. 15 și 248 al Legii insolvabilității,

în dependență de motivele apariției stării de insolvabilitate a debitorului, fondatorul

(asociatul) va purta răspundere subsidiară solidară față de creditori sau la cererea

administratorului insolvabilității/lichidatorului, instanța de insolvabilitate poate

dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de asociat

3

(fondator).

În acest sens relevă că, Inspectoratul Fiscal de Stat pe rl Anenii Noi la data de

11 aprilie 2016 a înaintat lichidatorului SA „Avicola Roso SL” –Maxim Timoșin

cererea privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organului de

conducere a debitorului, care a rămas fără examinare.

Remarcă că, în ședința de judecată la data adoptării hotărîrii contestate,

organul fiscal, ca creditor nu a fost citat nici de lichidator, nici de instanța de

judecată, prin ce i-a fost lezat dreptul la un proces echitabil.

Specifică că, la data intentării procesului de insolvabilitate persoanele

implicate în activitatea de administrare a societății au prejudiciat Bugetul Public

Național cu suma de 2500107,07 lei.

Conform art.8 alin.(1) al Legii insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres

de prezenta lege.

Instanța de insolvabilitate a adoptat hotărîrea contestată la data de 06 iunie

2016, ceea ce denotă că recursul declarat de SRL „Olioterra” la data de 20 iunie

2016, este în termen.

Cu referire la recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe rl Anenii Noi

la data de 29 iunie 2016, conform sigiliului Oficiului Poștal (Vol.VI, f.d.193),

Colegiul notează că hotărîrea contestată a fost expediată în adresa lui Roman Stici,

SRL „Olioterra” și Maxim Timoșin, însă, în adresa Inspectoratului Fiscal de Stat pe

rl Anenii Noi aceasta nu a fost expediată.

Conform recursului, Inspectoratul Fiscal de Stat pe rl Anenii Noi menționează

că a luat cunoștință de hotărîrea contestată la data de 17 iunie 2016, la data publicării

acesteia în Monitorul Oficial, însă alte date care să ateste contrariul lipsesc.

Astfel, Colegiul consideră că recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat

pe rl Anenii Noi la data de 29 iunie 2016, este în termen.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificînd legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursurile declarate de

SRL „Olioterra” și Inspectoratul Fiscal de Stat pe rl Anenii Noi împotriva hotărîrii

din 06 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău cu menținerea hotărîrii contestate, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit.a) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

În conformitate cu art. 429 alin.(1), (3) Cod de procedură civilă, pot fi atacate

cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel,

cît și hotărîrile pronunțate de curțile de apel în procedura de insolvabilitate. Recursul

împotriva deciziei se consideră declarat și împotriva încheierilor, chiar dacă acestea

au fost emise după pronunțarea hotărîrii atacate cu recurs.

Conform art. 135 alin. (1)- (8) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

odată cu adoptarea hotărîrii de intentare a procedurii de insolvabilitate cu inițierea

4

procedurii simplificate a falimentului, lichidatorul notifică despre desemnarea sa

organul care a efectuat înregistrarea de stat a debitorului, anexînd hotărîrea instanței

de insolvabilitate. Îndată după preluarea funcției, lichidatorul, în comun cu

reprezentantul debitorului, iar în lipsa acestuia, în comun cu președintele comitetului

creditorilor, iar dacă un astfel de comitet nu a fost desemnat, în comun cu un

reprezentant al creditorilor desemnat de instanța de insolvabilitate, face și semnează

inventarul și bilanțul în care constată situația exactă a activului și a pasivului. În

termen de 15 zile de la data consolidării tabelului definitiv al creanțelor validate sau

imediat după valorificarea masei debitoare în cazul în care aceasta există,

lichidatorul prezintă instanței de insolvabilitate spre aprobare un proiect al bilanțului

de lichidare, raportul final și, după caz, actul de carență a masei debitoare. După ce

instanța de insolvabilitate aprobă raportul final al lichidatorului și bilanțul de

lichidare, acesta va trebui să facă distribuirea finală a tuturor fondurilor din

patrimoniul debitorului. Fondurile nereclamate în termen de 30 de zile de către cei

îndreptățiți vor fi stinse prin consemnare și depuse de către lichidator la bancă sau

la notar. După ce fondurile sau bunurile din patrimoniul debitorului au fost

distribuite, iar fondurile nereclamate au fost consemnate la bancă sau la notar,

instanța de insolvabilitate, în baza cererii lichidatorului, închide prin hotărîre

procedura falimentului și radiază debitorul din registrul de stat al persoanelor

juridice și din registrul de stat al întreprinzătorilor individuali. În cazul lipsei masei

debitoare, instanța de insolvabilitate, odată cu aprobarea bilanțului de lichidare,

adoptă o hotărîre de încetare a procesului, prin care dispune și radierea debitorului

din registrul de stat în care este înscris. Prin încetarea procesului, debitorul se

descarcă de obligațiile pe care le avea înainte de intrare în procedura falimentului,

cu excepția cazului cînd este tras la răspundere subsidiară în modul prevăzut de lege.

Dispozitivul hotărîrii de încetare a procedurii falimentului și de radiere a debitorului

din registrul de stat se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen

de 10 zile din data adoptării. După ce primește hotărîrea instanței de insolvabilitate,

Camera Înregistrării de Stat radiază debitorul din registrul de stat al persoanelor

juridice sau din registrul de stat al întreprinzătorilor individuali la data hotărîrii.

Conform art. 175 al al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, după

terminarea distribuției finale a masei debitoare, instanța de insolvabilitate pronunță

o hotărîre de încetare a procesului de insolvabilitate și de radiere a debitorului din

registru. Procedura de restructurare a debitorului prin continuarea activității sau prin

lichidare în bază de plan va înceta în urma îndeplinirii tuturor obligațiilor de plată

asumate în planul confirmat. Dacă procesul începe ca o procedură de restructurare,

dar, ulterior, devine procedură a falimentului, ea va înceta în conformitate cu

dispozițiile alin.(1). Dispozitivul hotărîrii de încetare a procesului de insolvabilitate

se publică în modul stabilit la art.7. Articolul 35 se aplică în modul corespunzător.

În două săptămîni de la data publicării dispozitivului hotărîrii,

administratorul/lichidatorul prezintă registrului de stat al persoanelor juridice sau

registrului de stat al întreprinzătorilor individuali hotărîrea instanței de

insolvabilitate care servește drept temei pentru radierea debitorului din registrul

respectiv. Din momentul radierii, se consideră că debitorul este lichidat.

Instanța de insolvabilitate, în conformitate cu art.art. 355-356 Cod de

procedură civilă, fiind investită cu judecarea pricinii în speță, corect a ajuns la

concluzia de a înceta procesul insolvabilității cu radierea SA „Avicola Roso SL” din

5

Registrul de Stat al Întreprinderilor și Organizațiilor și Registrele Inspectoratului

Fiscal de Stat.

Din materialele pricinii se constată cu certitudine că prin încheierea din 03

februarie 2012 a Curții de Apel Bender a fost admisă spre examinare cererea

introductivă depusă de debitorul SA „Avicola Roso SL” cu privire la intentarea

procesului de insolvabilitate în privința sa și a fost desemnat ca administrator

provizoriu Igor Purcel (Vol. I, f.d.73-75).

Prin hotărîrea din 13 aprilie 2012 a Curții de Apel Bender a fost intentat

procesul de insolvabilitate în privința debitorului SA „Avicola Roso SL” și a fost

desemnat administrator al insolvabilității Igor Purcel (Vol.I, f.d.184-186).

Prin încheierea din 17 mai 2013 a Curții de Apel Bender a fost intentat

procesul de faliment în privința debitorului SA „Avicola Roso SL” și a fost desemnat

ca lichidator Maxim Timoșin (Vol.IV, f.d.287-291).

La data de 27 aprilie 2016, lichidatorul a prezentat instanței de insolvabilitate

o cerere prin care a solicitat aprobarea bilanțului de lichidare, aprobarea raportului

final al lichidatorului, încetarea procesului de insolvabilitatea în privința SA

„Avicola Roso SL”, radierea debitorului din Registrul de stat al persoanelor juridice

a debitorului SA „Avicola Roso SL” (Vol.VI, f.d.128).

Concomitent, Colegiul reține că Maxim Timoșin - lichidatorul SA „Avicola

Roso SL” a prezentat la materialele cauzei și raportul final cu privire la încetarea

procesului de insolvabilitate în privința SA „Avicola Roso SL”, bilanțul de lichidare

al SA „Avicola Roso SL” și procesul verbal al ședinței Comitetului Creditorilor SA

„Avicola Roso SL” din 30 martie 2016.

Conform art. 2 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, masă

debitoare reprezintă bunuri, inclusiv mijloace bănești în numerar și fără numerar, în

monedă națională și în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data

intentării procesului de insolvabilitate, dobîndite sau recuperate pe parcursul

acestuia, cu excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sînt pasibile de executare silită.

Conform art. 39 alin.(1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de

insolvabilitate, precum și cele pe care acesta le dobîndește și le recuperează pe

parcursul procesului.

Din capitolul III al raportului final cu privire la încetarea procesului de

insolvabilitate în privința SA „Avicola Roso SL” rezultă că masa debitoare depistată,

atît grevată, cît cea liberă de gaj, a fost evaluată conform prevederilor Legii

insolvabilității și a fost valorificată, iar sumele obținute în rezultatul valorificării au

fost distribuite creditorilor garantați și curenți conform prevederilor art. art. 43,61,

66, 132, 150 al Legii insolvabilității. La prezentarea raportului lichidatorului s-a

constatat lipsa totală a masei debitoare ( Vol. VI, f.d.131).

De asemenea, Colegiul relevă că din procesul verbal al ședinței Comitetului

Creditorilor SA „Avicola Roso SL” în procedură de faliment din 30 martie 2016, s-

a decis prin vot unanim lichidarea debitorului SA „Avicola Roso SL” în procedură

de faliment (Vol.VI, f.d.136).

În această ordine de idei, Colegiul apreciază ca fiind justă constatarea instanței

de insolvabilitate precum că restabilirea activității debitorului nu este posibilă,

activitatea fiind stopată ireversibil și persoană ce reprezintă debitorul nu se opune

lichidării.

6

Totodată, Colegiul reține și faptul că în cadrul ședinței Comitetului

Creditorilor SA „Avicola Roso SL” în procedură de faliment din 30 martie 2016

lichidatorul a prezentat raportul final cu propunerea de lichidare a debitorului, însă,

careva înscrisuri sau propuneri ce ar confirma intenția cărorva persoane de a avansa

cheltuielile întru continuarea procesului de insolvabilitate a SA „Avicola Roso SL”

nu au fost prezentate nici în cadrul ședinței comitetului creditorilor, nici în cadrul

ședinței de judecată, fapt corect reținut, în esență, de instanța de insolvabilitate.

În consecință, Colegiul consideră corectă aprecierea instanței de

insolvabilitate precum că din materialele pricinii se atestă lipsa masei debitoare a SA

„Avicola Roso SL”.

Argumentul recurentului SRL „Olioterra” precum că instanța de

insolvabilitate nu a aplicat legea care urma a fi aplicată la constatarea faptului dacă

s-au întreprins sau nu măsurile necesare stingerii creanței sale de către lichidatorul

este lipsit de suport probant, deoarece din raportul final prezentat de către

lichidatorul debitorului s-a constatat cu certitudine lipsa masei debitoare, fapt reiterat

și supra.

Mai mult, sumele obținute în rezultatul valorificării masei debitoare au fost

distribuite între creditorii garantați și curenți.

Colegiul consideră irelevant argumentul recurentului SRL „Olioterra” precum

că administratorul insolvabilității ar fi încălcat prevederile art. 186 alin.(3) lit.d) al

Legii insolvabilității ce ține de obligația sa de a supraveghea în cadrul perioadei de

restructurare executarea de către debitor la timp a obligațiilor curente ale masei,

deoarece careva probe în acest sens nu au fost prezentate și SRL „Avicola Roso SL”

nu s-a aflat în proces de restructurare.

De asemenea, recurentul SRL „Olioterra” nu a indicat concret prin ce se

manifestă acțiunile instanței de insolvabilitate invocînd neaplicarea echitabilă a

legislației în vigoare de către aceasta în vederea determinării circumstanțelor care

fac imposibilă stingerea creanței sale.

Colegiul precizează că sumele deținute de lichidator în conturile special

deschise conform prevederilor art. 66 alin.(1) lit. m), art. 68 alin.(11) al Legii

insolvabilității, de asemenea, sunt distribuite între creditori.

Afirmația recurentului SRL „Olioterra” precum că instanța de insolvabilitate

nu a aplicat legea ce urma a fi aplicată în vederea definirii motivelor ce au determinat

administratorul de a nu stinge creanța din contul special este irelevantă, or, din

materialele pricinii se atestă că în rezultatul valorificării bunurilor ale masei

debitoare toate sumele au fost distribuite către creditorii existenți, ceea ce presupune

că inclusiv și sumele acumulate în contul special.

Tot aici, este de menționat că recurentul SRL „Olioterra” nu a prezentat careva

probe care să ateste că lichidatorul deține mijloace bănești pentru stingerea

creanțelor, dar nu-și execută obligațiile.

Argumentele SRL „Olioterra” precum că Comitetul Creditorilor nu a fost

înștiințat despre existența datoriei nu este relevant și nu poate fi invocat ca temei al

ilegalității hotărîrii judecătorești.

În consecință, Colegiul decelează că argumentele invocate de recurentul SRL

„Olioterra” nu constituie temei de casare a hotărîrii contestate, în condițiile cînd

acestea nu constituie decît niște generalizări, fără a specifica în ce constă ilegalitatea

hotărîrii contestate.

7

Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului Inspectoratul Fiscal

de Stat pe rl Anenii Noi precum că cererea depusă pe numele lichidatorului la data

de 11 aprilie 2016 privind tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organului

de conducere a debitorului a rămasă fără examinare.

Conform art. 247 alin. (1), (2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ale debitorului pot

fi: debitorul persoană fizică ce desfășoară activitate individuală de întreprinzător,

fondatorul întreprinderii individuale sau al gospodăriei țărănești (de fermier),

administratorii societăților comerciale, membrii organelor executive, membrii

consiliilor de supraveghere (de observatori), lichidatorii și membrii comisiilor de

lichidare, contabilii. Prevederile alin.(1) se aplică persoanelor care dețineau funcțiile

respective la data intentării procesului de insolvabilitate, precum și celor care au

deținut aceste funcții pe parcursul ultimelor 24 de luni anterioare intentării

procesului.

Conform art. 248 alin.(1) Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, dacă

în cadrul procesului sînt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării

de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului

insolvabilității/lichidatorului instanța de insolvabilitate poate dispune ca o parte din

datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de

conducere și/sau de supraveghere, precum și de orice altă persoană, care i-au cauzat

insolvabilitatea prin una dintre următoarele acțiuni:a) folosirea bunurilor sau

creditelor debitorului în interes personal;b) desfășurarea unei activități comerciale

în interes personal sub acoperirea debitorului; c) majorarea fictivă a pasivelor

debitorului și/sau deturnarea (ascunderea) unei părți din activul debitorului; d)

procurarea de fonduri pentru debitor la prețuri exagerate; e) ținerea unei contabilități

fictive sau contrare prevederilor legii, precum și contribuirea la dispariția

documentelor contabile, a documentelor de constituire și a ștampilei; f) dispunerea

continuării unei activități a debitorului care îl duce în mod vădit la incapacitate de

plată; g) dispunerea, în luna precedentă încetării plăților, de a se plăti cu preferință

unui creditor în dauna celorlalți creditori; h) nedepunerea cererii de intentare a

procesului de insolvabilitate conform prevederilor art.14; i) comiterea altor acțiuni

care au adus daune proprietății debitorului.

În acest sens, Colegiul notează că din procesul verbal al ședinței Comitetului

Creditorilor SA „Avicola Roso SL” din 30 martie 2016 rezultă că reprezentantul

Inspectoratului Fiscal de Stat pe rl Anenii Noi la data de 30 martie 2016 a propus

comitetului creditorilor, din care face parte și Inspectoratul Fiscal de Stat pe rl Anenii

Noi, tragerea la răspundere subsidiară, în temeiul art. art. 247-248 al Legii

insolvabilității a membrilor organului de conducere a debitorului. Însă, fiind pusă la

vot această propunere, trei din membrii comitetului de creditori au votat contra. În

final, s-a decis să nu fie trași la răspundere subsidiară membrii organului de

conducere a debitorului (Vol.VI, f.d.136).

Mai mult, conform art. 62 alin. (6), (9) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29

iunie 2012, hotărîrea comitetului creditorilor este obligatorie pentru toate persoanele

antrenate în procedurile de insolvabilitate, de faliment sau de restructurare a

debitorului și acționează în partea ce nu contravine hotărîrilor adunării creditorilor

și ale instanței de insolvabilitate. Orice creditor, administratorul

insolvabilității/lichidatorul poate formula contestație împotriva hotărîrilor

8

comitetului creditorilor la prima adunare a creditorilor, iar hotărîrea acesteia poate

fi contestată în instanța de insolvabilitate în termen de 5 zile calendaristice de la

adoptarea ei.

În contextul dat, Colegiul relevă că recurentul Inspectoratul Fiscal de Stat pe

rl Anenii Noi nu a beneficiat de drepturile acordate conform legislației în vigoare.

Mai mult, conform art. 248 alin.(3) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012, comitetul creditorilor poate cere instanței de insolvabilitate să fie autorizat a

introduce acțiunea prevăzută la alin.(1) dacă administratorul

insolvabilității/lichidatorul a omis să formuleze acțiunea în cauză, iar răspunderea

consemnată la alin.(1) amenință să se prescrie.

La caz, Comitetul Creditorilor a fost contra tragerii la răspundere subsidiară a

membrilor organului de conducere a debitorului, fapt reiterat și supra.

În consecință, Colegiul relevă că careva circumstanțe ce ar duce la casarea

hotărîrii contestate rezultînd din cele invocate de către Inspectoratul Fiscal de Stat

pe rl Anenii Noi în recursul declarat în raport cu materialele pricinii, nu au fost

constatate. Or, reiterarea normelor de drept material în lipsa unor probe pertinente și

concludente, nu constituie temei de anulare a hotărîrii instanței de insolvabilitate.

Colegiul consideră neîntemeiat și argumentul recurentului Inspectoratul

Fiscal de Stat pe rl Anenii Noi precum că nu a fost înștiințat despre ședința de

judecată, deoarece Inspectoratul Fiscal de Stat pe rl Anenii Noi face parte din

membrii Comitetului Creditorilor al debitorului și participînd la ședința comitetului

creditorilor din 30 martie 2016, cunoștea despre faptul că s-a decis lichidarea

debitorului cu vot unanim, aspect ce urma a fi finalizat prin intermediul instanței de

judecată, rezultînd din prevederile art. 135, art. 175 al Legii insolvabilității nr. 149

din 29 iunie 2012.

Astfel, recurentul Inspectoratul Fiscal de Stat pe rl Anenii Noi urma să dea

dovadă de diligență în realizarea drepturilor sale procedurale acordate prin lege. Or,

legislația în vigoare nu obligă instanța de judecată de a înștiința fiecare creditor

despre examinarea chestiunii privind încetarea procesului de insolvabilitate în cazul

existenței Comitetului Creditorilor.

Colegiul constată că instanța de insolvabilitate a examinat pricina sub toate

aspectele, stabilind circumstanțele de fapt, legea materială ce guvernează raportul

juridic.

În circumstanțele de fapt și de drept menționate și avînd în vedere faptul că

hotărîrea instanței de insolvabilitate este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

normelor de drept material și procedural, cu verificarea și aprecierea probelor

administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră recursurile neîntemeiate și care urmează a fi respinse, cu menținerea în

vigoare a hotărîrii instanței de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se resping recursurile declarate de Societatea cu Răspundere Limitată

9

„Olioterra” și Inspectoratul Fiscal de Stat pe rl Anenii Noi.

Se menține hotărîrea din 06 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată la

examinarea bilanțului de lichidare și raportului final al lichidatorului debitorului

Societatea pe Acțiuni „Avicola Roso SL”.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței: Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Ion Druță

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

10