3r-163/16 — contestarea actului administrativ

3r-163/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.3r-163/16

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cotruță)

DECIZIE

14 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței: Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

examinînd recursul declarat de Consiliul Concurenței împotriva încheierii din

06 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

cu Răspundere Limitată „Medeferent Grup” împotriva Consiliului Concurenței cu

privire la contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă :

La data de 24 mai 2016, SRL „Medeferent Grup” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Consiliului Concurenței solicitînd anularea punctelor 3, 9, 13

ale deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-18 din 21 aprilie 2016.

În motivarea cererii, reclamantul a invocat că la data de 03 mai 2016 a

recepționat decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-18 din 21 aprilie

2016, conform căreia s-a constatat încălcarea prevederilor art. 11 alin.(2), lit.f) al

Legii concurenței nr.183 din 11 iulie 2012, de către companiile „Esculap-Farm”

SRL, „Dita EstFarm” SRL, „SanFarm Prim” SA, „Metatron” SA, „R&P Bolgar

Farm” SRL și „Medeferent Grup” SRL.

Menționează că, conform acestei decizii s-a decis sancționarea „Medeferent

Grup” SRL cu o amendă în valoare de 141695,83 lei, ce reprezintă 1% din cifra de

afaceri realizată în anul 2015.

Susține că, actul administrativ contestat este ilegal în fond, fiind emis contrar

prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite, iar conform art.26 alin.(1), lit.

a), c) al Legii contenciosului administrativ, se impune anularea actului contestat.

Concomitent, SRL „Medeferent Grup” a solicitat suspendarea executării

punctului 9 al deciziei Plenului Consiliului Concurenței, nr. APD- 18 din 21 aprilie

2016.

În susținerea cererii de suspendarea s-a invocat că prin punctul 9 al deciziei

contestate pîrîtul a dispus sancționarea SRL „Medeferent Grup” cu o amendă în

valoare de 141695,83 lei, ce reprezintă 1% din cifra de afaceri realizată în anul 2015.

Indică că, conform punctului 13 al deciziei contestate pîrîtul a menționat că

amenda se va achita la bugetul de stat în termen de 60 zile lucrătoare de la data

1

comunicării deciziei, cu mențiunea „amenda aplicată de către Consiliul Concurenței

în conformitate cu Legea concurenței nr.183 din 11.07.2012”.

Consideră sancțiunea neîntemeiată, iar retragerea din conturile sale, chiar și

pentru o perioadă nedeterminată, a sumei de 141695,83 lei ar crea perturbări grave

în funcționarea întreprinderii.

Remarcă că, suma de 141695,83 lei constituie fondul de salarii pentru 3 luni

ale celor 14 angajați, ale căror salarii se achită fără întîrzieri. La momentul actual

datoria instituțiilor medicale pentru livrările efectuate de la începutul anului 2016

constituie 77% din valoarea livrărilor, însă livrările nu au fost stopate și în

continuare își execută obligațiile asumate. Pe fondul acestor datorii depune efort

întru continuarea livrărilor în termenul și volumul solicitat, iar oprirea activității

întreprinderii ar crea impedimente în executarea obligațiilor asumate atît față de

beneficiari - instituțiile medicale, cît și față de creditorii noi - companiile

producătoare de medicamente.

Relevă că, sursele financiare alocate pentru anul 2016 instituțiilor medico-

sanitare publice au fost micșorate, dar și din experiența anului precedent (datorii lin

valoare de 13,24% din cifra de afaceri), probabilitatea ca să recupereze datoriile

instituțiilor medicale într-o perioadă scurtă de timp este redusă; procedura

contestării poate dura timp îndelungat și chiar dacă ipotetic executarea poate fi

returnată ulterior, avînd în vedere realitățile din Republica Moldova, acest lucru

poate avea loc la trecerea unei perioade însemnate de timp, fapt ce i-ar aduce

prejudicii, iar revenirea la situația anterioară executării deciziei ar fi dificilă sau

lipsită de interes.

Specifică că, în baza art.66 alin.(1) și (4) al Legii concurenței, deciziile și

prescripțiile Plenului Consiliului Concurenței adoptate în condițiile prezentei legi se

execută, în termenul menționat în ele, de către întreprinderile cărora le sunt adresate.

În cazul neexecutării în termen a deciziei, executarea acesteia se efectuează în

conformitate cu prevederile Legii concurenței și Codului de executare.

Notează că, neaplicarea măsurilor de asigurare îi va cauza un prejudiciu

iminent, deoarece amenda este impunătoare și nu poate să nu afecteze activitatea

întreprinderii, cu atît mai mult cînd este participant pe piața farmaceutică abia de un

an, cifra de afaceri pentru anul 2014 a fost 10717 lei și nu are datorii la bugetul de

stat.

Relatează că, în perioada supusă investigării - 25 zile, a livrat către IMSP

Institutul Oncologic cu 27% mai mult decît norma lunară, conform contractului de

achiziționare a medicamentelor, fapt confirmat prin facturile fiscale emise, iar

sancționarea sa este neîntemeiată și disproporționat de aspră în raport cu pretinsele

încălcări săvîrșite.

Consideră reclamantul că, faptele constatate raportate la normele Legii

concurenței, nu constituie încălcare atîta timp cît livrările nu au fost refuzate, au fost

efectuate fără întîrziere, în termen de 1-2 zile calendaristice, cantitatea livrată este

conformă prevederilor contractuale, IMSP Institutul Oncologic nu a contestat în nici

un fel cantitatea recepționată. Sancționarea sa este nefondată și ilegală, afirmațiile

și constatările pîrîtului sunt declarative și arbitrare, fiind lipsite de suport probatoriu.

Prin încheierea din 06 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea

de asigurare a acțiunii depuse de SRL „Medeferent Grup” și s-a suspendat

executarea punctului 9 al deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-18 din

21 aprilie 2016.

2

La data de 15 iunie 2016, Consiliul Concurenței a declarat recurs împotriva

încheierii din 06 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea acesteia,

respingerea cererii de asigurare a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că prin prisma aplicării reglementărilor

art. 174 Cod de procedură civilă, partea în proces înaintând cererea cu privire la

asigurarea acțiunii, urmează să demonstreze în mod pertinent și concludent, prin

circumstanțe reale, faptul că în caz de neaplicare a acestei măsuri va fi imposibilă

executarea unei eventuale hotărâri a instanței, rezultînd din prevederile art. art.118

alin.(1), 177 alin.(1) Cod de procedură civilă.

Remarcă că, rezultînd din prevederile pct. 6 al Hotărîrii explicative a Plenului

Curții Supreme de Justiție cu privire la aplicarea de către instanțele judecătorești a

legislației ce reglementează asigurarea acțiunii în cauze civile nr. 32 din 24

octombrie 2003, cu modificările operate la data de 15 aprilie 2013, instanțele

judecătorești sunt atenționate asupra faptului că necesitatea aplicării măsurilor de

asigurare este dictată de posibilitatea executării viitoarei hotărâri.

Rezultînd din prevederile art. 21 alin. (1) și alin. (2) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2010, suspendarea executării actului

administrativ contestat poate fi solicitată în cazuri temeinic justificate și în scopul

prevenirii unei pagube iminente, iar instanța poate dispune suspendarea actului

administrativ și din oficiu.

Menționează că, instanța în încheiere a menționat că neaplicarea măsurilor de

asigurare va cauza reclamantului un prejudiciu iminent, avînd în vedere că amenda

este impunătoare și nu poate să nu afecteze activitatea întreprinderii, însă nu a indicat

ce probe au stat la baza unor asemenea concluzii. Or, în conformitate cu art. art. 239

241 alin. (5) Cod de procedură civilă, instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată și în motivarea hotărîrii se indică circumstanțele pricinii, constatate de

instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste

circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de

care s-a călăuzit instanța.

Indică că, în baza pct. 47 al Hotărîrii explicative a Plenului Curții Supreme de

Justiție cu privire la practica aplicării de către instanțele de contencios administrativ

a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr. 10 din 30 octombrie 2009,

instanța va lua în considerare toți factorii și interesele relevante și va dispune

suspendarea lui numai dacă va constata că actul este susceptibil de a cauza un

prejudiciu iminent ce ar putea fi ireparabil sau dacă vor exista temeiuri vădite privind

ilegalitatea actului. Noțiunea de pagubă iminentă. în sensul Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, poate viza potențialitatea perturbării

funcționării unei instituții sau a unui serviciu public ori afectării grave a altui interes

public sau privat.

Menționează că, reclamantul SRL „Medeferent Grup” solicitând suspendarea

actului administrativ contestat, nu a prezentat probe că ar confirma existența

premiselor obiective că prin punerea în executare a deciziei Plenului Consiliului

Concurenței nr. APD-18 din 21 aprilie 2016, reclamantul este realmente supus unui

prejudiciu iminent, real și ireparabil. Or, scopul măsurii de asigurare la general îl

constituie evitarea cauzării prejudiciului prin executarea actelor contestate.

3

Opinează că, “Medeferent Grup” SRL nu a dovedit prin prisma prevederilor

art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, afirmațiile sale prin probe pertinente că

nesuspendarea achitării amenzii îi va periclita activitatea și va avea ca efect

neonorarea în termen a obligațiilor sale contractuale față de instituțiile medicale.

Susține că, în art. 47 alin. (4) al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012,

legiuitorul a prevăzut expres modalitatea de revendicare a drepturilor plătitorului.

Or, norma citată expres statuează că: „în cazul în care decizia contestată este anulată

de instanță, suma amenzii se restituie plătitorului amenzii în termen de 45 de zile din

bugetul de stat”. În cazul unei eventuale admiteri a acțiunii formulate de

„Medeferent Grup” SRL, cu anularea deciziei cu privire la aplicarea amenzii,

legiuitorul prin instrumente legale menționate supra a prevăzut că plătitorul își poate

restitui incontestabil suma achitată cu titlu de amendă, astfel lipsind oricare dubii

rezonabile de prejudiciere a întreprinderii.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la data de 06 iunie

2016, iar recursul a fost declarat de Consiliul Concurenței la data de 15 iunie 2016,

ceea ce denotă că este în termen.

Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul declarat de Consiliul Concurenței neîntemeiat și pasibil de a fi

respins, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Materialele cauzei atestă că prin încheierea din 06 iunie 2016 a Curții de Apel

Chișinău s-a admis cererea de asigurare a acțiunii depuse de SRL „Medeferent

Grup” și s-a suspendat executarea punctului 9 al deciziei Plenului Consiliului

Concurenței nr. APD-18 din 21 aprilie 2016 (f.d.60-63).

Conform art. 47 alin. (3) al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012,

intentarea acțiunii în justiție nu suspendă executarea deciziei sau prescripției

Consiliului Concurenței pînă la soluționarea cauzei în fond de instanța de judecată,

dacă instanța nu dispune altfel.

Conform art. 21 alin.(1), (2) Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, suspendarea executării actului administrativ contestat poate fi

solicitată de către reclamant instanței de contencios administrativ concomitent cu

înaintarea acțiunii, dacă legea nu prevede altfel. În cazuri temeinic justificate și în

scopul prevenirii unei pagube iminente, instanța poate dispune suspendarea actului

administrativ și din oficiu.

În conformitate cu art. 174 alin. (1) Cod de procedură civilă, la cererea

participanților la proces, judecătorul sau instanța poate lua măsuri de asigurare a

acțiunii. Asigurarea se admite în orice fază a procesului pînă la etapa în care

4

hotărîrea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de

asigurare a acțiunii ar face imposibilă executarea hotărîrii judecătorești.

În conformitate cu art. 177 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cererea de

asigurare a acțiunii se indică motivele și circumstanțele pentru care se solicită

asigurarea acțiuni.

În sensul normelor legale citate, Colegiul apreciază ca fiind justă constatarea

instanței de fond precum că scopul prioritar aplicării măsurilor de asigurare în

acțiunile de contencios administrativ este prevenirea unei pagube iminente, rezultînd

din faptul că amendă aplicată prin decizia contestată este impunătoare.

Tot aici, este de menționat că la soluționarea cererii privind aplicarea măsurii

de asigurare prin suspendarea actului contestat, instanța de fond a luat în considerare

toți factorii și interesele relevante, iar suspendarea a fost dispusă constatînd că actul

este susceptibil de a cauza un prejudiciu iminent.

Astfel, Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că

SRL „Medeferent Grup” solicitînd suspendarea actului administrativ, nu a prezentat

probe care să confirme că prin executarea deciziei societatea ar fi supusă realmente

unui prejudiciu iminent și că va pereclita activitatea întreprinderii, în condițiile cînd

amenda aplicată este impunătoare, iar achitarea acesteia poate avea repercursiuni

negative asupra activității întreprinderii, fapt corect reținut, în esență, și de prima

instanță.

La caz, Colegiul notează că SRL „Medeferent Grup” la cererea privind

aplicarea măsurii de asigurare prin suspendarea deciziei contestate a anexat

înscrisuri ce confirmă obligațiile asumate în raport cu IMSP Institutul Oncologic și

sancțiunile ulterioare în caz de neexecutare a obligațiilor asumate conform

contractelor încheiate.

Mai mult, perturbarea activității economice a SRL „Medeferent Grup”, ca

fiind participant al pieței farmaceutice, are impact negativ nu doar asupra livrărilor

de medicamente, ci și asupra angajaților societății.

Totodată Colegiul notează că însăși executarea deciziei duce, în esență, la

dispariția litigiului, în condițiile cînd art. 66 alin. (1) al Legii concurenței nr. 183 din

11 iulie 2012, statuează expres că deciziile și prescripțiile Plenului Consiliului

Concurenței adoptate în condițiile prezentei legi se execută, în termenul menționat

în ele, de către întreprinderile, asociațiile de întreprinderi, autoritățile administrației

publice cărora le sînt adresate.

În speță, executarea deciziei contestate urma a fi efectuată în termen de 60 zile

lucrătoare de la data comunicării acesteia societății.

Concomitent, Colegiul remarcă că art. 66 alin. (4) al Legii concurenței nr. 183

din 11 iulie 2012, prevede că în cazul neexecutării în termen de către întreprinderi

și asociații de întreprinderi a deciziilor Plenului Consiliului Concurenței, executarea

silită a acestora se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale

Codului de executare.

În atare circumstanțe, Colegiul relevă că suspendarea executării deciziei

contestate este necesară și dictată și de prevederile legale în raport cu circumstanțele

invocate în cererea cu privire la suspendarea deciziei contestate.

La caz, Colegiul reține ca fiind relevantă și concluzia primei instanțe precum

că există posibilitatea încasării unor taxe aferente în cazul neachitării amenzii în

5

termen, deoarece prevederile art. 66 alin. (4) al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie

2012, reiterate supra, asigură executarea deciziei prin intermediul Codului de

executare, ceea ce presupune încasarea unor taxe de executare.

Cu referire la argumentul recurentului precum că în cazul constatării ilegalității

deciziei contestate, amenda achitată va fi restituită în termen de 45 zile rezultînd din

prevederile art. 47 alin.(4) al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, Colegiul

menționează că această situație este aplicabilă și în cazul constatării legalității

deciziei contestate, deoarece decizia ramîne executorie.

În consecință, Colegiul reliefă că argumentele recurentului nu constituie temei

de casare a încheierii contestate, în condițiile cînd aplicarea măsurii de asigurare prin

suspendarea executării punctului 9 al deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr.

APD-18 din 21 aprilie 2016 a fost efectuată conform prevederilor legale și în raport

cu probele prezentate și circumstanțele constatate la examinarea cererii acesteia.

Prin urmare, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de Curtea de Apel

Chișinău, ca instanța de fond, prin încheierea recurată privind aplicarea măsurilor de

asigurare, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților Fundamentale, având în vedere și dreptul justițiabilor de a beneficia

de garanții într-un proces judiciar.

Din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea privind

asigurarea acțiunii prin suspendarea deciziei contestate, este întemeiată și adoptată

cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de

Consiliul Concurenței, cu menținerea încheierii din 06 iunie 2016 a Curții de Apel

Chișinău prin care s-a dispus suspendarea executării punctului 9 al al deciziei

Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-18 din 21 aprilie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Consiliul Concurenței.

Se menține încheierea din 06 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău privind

asigurarea acțiunii, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Medeferent Grup” împotriva

Consiliului Concurenței cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

6