2ra-1907/16 — constatarea faptului acceptării succesiunii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului acceptării succesiunii
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1907/16 — constatarea faptului acceptării succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: A. Mocanu dosarul nr. 2ra-1907/16 instanța de apel: A. Panov, L. Bulgac, A. Minciuna Î N C H E I E R E 14 septembrie 2016 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sliusarenco Serghei, în pricina civilă la cererea lui Sliusarenco Serghei, persoană cointeresată Sliusarenco Tatiana privind constatarea faptului acceptării succesiunii, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, prin care s-a admis apelul declarat de Sliusarenco Tatiana, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 23 februarie 2016 și s-a emis o nouă hotărîre sub formă de încheiere, prin care cererea a fost scoasă de pe rol, c o n s t a t ă La 15 ianuarie 2016 Sliusarenco Serghei s-a adresat în instanța de judecată cu o cerere, persoană cointeresată Sliusarenco Tatiana privind constatarea faptului acceptării succesiunii.
În motivarea cererii petiționarul a indicat că, la 20 iunie 2013 a decedat tatăl său Sliusarenco Nicolai, după decesul căruia a rămas averea succesorală compusă din teren agricol și garaj situat în satul Floreni, r-l Anenii Noi. Menționează că, în termen de șase luni după decesul tatălui a acceptat succesiunea prin darea terenului agricol din extravilanul satului în arendă, achitînd impozitele. Cu toate că a intrat în posesia bunurilor succesorale și a acceptat succesiunea, nu a depus la notar declarație cu privire la acceptarea succesiunii în modul stabilit de lege. 1 La adresarea sa de a primi certificatul de moștenitor legal i-a fost comunicat că a omis termenul de acceptare a succesiunii și i s-a propus să se adreseze în instanța de judecată.
Solicită petiționarul, constatarea faptului acceptării succesiunii de către el după decesul tatălui său Sliusarenco Nicolai, care a survenit la 20.06.2013, în satul Floreni, r-ul Anenii Noi. Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 23 februarie 2016 s-a admis cererea lui Sliusarenco Serghei cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, fiind constatat faptul acceptării succesiunii de către Sliusarenco Serghei după decesul tatălui Sliusarenco Nicolai, decedat la 20 iunie 2013 în satul Floreni, r-ul Anenii Noi. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Sliusarenco Tatiana a contestat-o cu apel.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016 s-a admis apelul declarat de Sliusarenco Tatiana, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 23 februarie 2016 și s-a emis o nouă hotărîre sub formă de încheiere, prin care cererea lui Sliusarenco Serghei, persoană cointeresată Sliusarenco Tatiana privind constatarea faptului acceptării succesiunii, a fost scoasă de pe rol în baza art. 267 lit. l) CPC. La 27 iunie 2016 Sliusarenco Serghei a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe. În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată, considerînd-o neîntemeiată și ilegală.
Susține recurentul că, instanța de apel nu a luat în considerare că, în ședința primei instanțe a participat personal Sliusarenco Tatiana care a declarat că este de acord cu cererea înaintată de către el și nu are careva pretenții ca să fie inclus în lista moștenitorilor, pe cînd în ședința instanței de apel, Sliusarenco Tatiana nu a participat și nu a avut posibilitatea să-și expună punctul său de vedere. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Sliusarenco Serghei, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie 2 aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Sliusarenco Serghei este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Instanța de recurs reține că argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Colegiul reiterează că, conform articolului 13 din Convenția Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase și legitime" conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp, conform 3 jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe cînd în recursul declarat asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Sliusarenco Serghei, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Sliusarenco Serghei, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Valentina Clevadî 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.