2ra-1750/16 — repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

prima instanță: O.Cernei dosarul nr. 2ra-1750/2016 instanța de apel: N.Traciuc, A.Anton, Iu.Cotruță Î N C H E I E R E 14 septembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Zaharia Sergiu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Zaharia Sergiu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Inspectoratului Național de Patrulare, intervenient accesoriu, executorul judecătoresc Mașnic Daniela cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de Zaharia Sergiu și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 24 iulie 2015 de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă La 23 februarie 2015, Zaharia Sergiu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare (în continuare INP), intervenient accesoriu, executorul judecătoresc Mașnic Daniela cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. În susținerea cererii reclamantul a indicat că, la 01 iulie 2014 ora 10:00 agentul constatator al INP, Colesnic Vladimir a întocmit în privința lui proces-verbal seria MAI nr. 02564280 cu privire la contravenție, prin care i s-a aplicat sancțiunea contravențională sub formă de avertisment, invocîndu-se încălcarea art. 238 alin. (1) Cod contravențional.

Potrivit procesului-verbal seria MAI nr. 02564280 și deciziei de sancționare din 01 iulie 2014 în privința lui Zaharia Sergiu a fost aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă 100 lei. Invocă că, materialul contravențional, inclusiv și procesul-verbal menționat a fost expediat executorului judecătoresc spre executare, din motivul neachitării în mod benevol în termen de 30 zile a amenzii în mărime de 100 lei. 1 Ca urmare, la 11 noiembrie 2014 a fost emisă încheierea de intentare a procedurii de executare și aplicate măsurile de executare prin aplicarea interdicției de perfectare și eliberare a pașaportului național pe numele său. În vederea anulării măsurilor de asigurare, dînsul a fost obligat să achite cheltuielile de executare.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile din acțiune în baza art. 27 din Constituția Republicii Moldova, art. art.1398 alin. (1) și 1422 alin. (1) ale Codului civil și prevederile Legii nr. 1545 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Consideră că, prin limitarea dreptului la libera circulație și de a solicita perfectarea și eliberarea pașaportului biometric în vederea plecării peste hotarele țării, de a participa la seminare sau alte evenimente și de a călători în scopuri personale, a fost prejudiciat moral. Cere, reclamantul, încasarea de la Ministerul Justiției a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 24 iulie 2015 cererea de chemare în judecată depusă de către Zaharia Sergiu împotriva Ministerului Justiției și INP, intervenient accesoriu, executorul judecătoresc Mașnic Daniela cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016 a fost respins apelul declarat de către Zaharia Sergiu și menținută hotărîrea primei instanțe. La 10 mai 2016, în termenul prevăzut de lege, Zaharia Sergiu a declarat recurs, solicitînd casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de admitere a cererii de chemare în judecată.

Recurentul în cererea de recurs a reiterat argumentele din cererea de chemare în judecată și cererea de apel. În motivarea recursului s-a indicat că, atît instanța de apel, cît și instanța de fond au interpretat și aplicat eronat normele de drept material, și anume că, circumstanțele invocate în cererea de chemare în judecată nu cad sub incidența temeiurilor și cazurilor de apariție a dreptului la repararea prejudiciului în condițiile Legii nr. 1545. Opinează că, instanțele de judecată nu au luat în considerație că, procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă și decizia de sancționare contravențională emise la 01 iulie 2014 au fost întocmite de reprezentantul INP, aplicîndu-i-se pedeapsa sub formă de avertisment, precum și sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime de 100 lei, pentru aceiași faptă la aceiași dată.

Consideră că, limitarea dreptului la libera circulație și perfectarea actelor de călătorie, din motivul neachitării amenzii contravenționale aplicate ilegal, este inadmisibilă, deoarece contravine CEDO. 2 Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Zaharia Sergiu urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Zaharia Sergiu declarative, ce nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Instanța de recurs constată argumentele invocate de către Zaharia Sergiu în cererea de recurs drept declarative, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. 3 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Zaharia Sergiu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Zaharia Sergiu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecător Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Valentina Clevadî 4