3rh-83/16 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3rh-83/16

Î N C H E I E R E

14 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan

examinând cererea de revizuire depusă de Agenția Națională pentru

Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Agenția Națională

pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016

c o n s t a t ă

La data de 02 martie 2015, Agenția Națională pentru Reglementare în

Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCTI) a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a menționat că, în baza deciziei de control nr. 9607 din 24

octombrie 2014 și a delegației de control nr. 9848 din 31 octombrie 2014 ale Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău, a fost supusă controlului

pentru perioada de activitate 01 ianuarie 2011-31 decembrie 2013 ce ține de

corectitudinea stabilirii și achitării indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de

muncă.

Susține că, prin actul de control nr. 176 din 07 noiembrie 2014, întocmit de Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău s-a constatat legalitatea

acțiunilor sale ce țin de calcularea indemnizațiilor de maternitate, iar în ceea ce

privesc indemnizațiile pentru îngrijirea copilului bolnav, a fost dificilă luarea deciziei

asupra corectitudinii aplicării legislației și în legătură cu acest fapt, a apărut

necesitatea înaintării interpelării nr. 10017 din 06 noiembrie 2014 în vederea

consultării Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Afirmă că, imediat după obținerea informației suplimentare necesare, Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău urma să întocmească un act

adițional.

Relevă că, prin scrisoarea nr. II-03/10-10389 din 05 decembrie 2014 Casa

Națională de Asigurări Sociale, în mod abstract, fără a face o individualizare a

cazului după cum s-a solicitat prin interpelarea enunțată, a făcut referință la

1

prevederile legislației în vigoare din domeniu.

Mai relevă că, prin actul adițional nr. 202 din 11 decembrie 2014, Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău, în baza scrisorii enunțate, a

constatat că, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și

Tehnologia Informației urmează să restituie în bugetul asigurărilor sociale de stat

suma de 36352,25 de lei (pentru anul 2011 – 2335,96 de lei, pentru anul 2012 –

20001,65 de lei și pentru anul 2013 – 14014,64 de lei), emițând în acest sens

prescripția nr. 12159 din 12 decembrie 2014 pentru înlăturarea încălcărilor enunțate.

Menționează că, prin cererea prealabilă nr. 01-SAJ DJ/1387 din 30 decembrie

2014 a solicitat Casei Naționale de Asigurări Sociale revocarea actului de control nr.

176 din 07 noiembrie 2014 și a actului adițional nr. 202 din 11 decembrie 2014,

întocmite de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun.Chișinău și a

prescripției nr. 12159 din 12 decembrie 2014, emisă de Casa Națională de Asigurări

Sociale, însă prin scrisoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. II-03/04-25 din

13 februarie 2015 cererea prealabilă a fost respinsă.

Susține că, conform art. 2 din Legea nr. 131 din 08 iunie 2012 privind controlul

de stat asupra activității de întreprinzător, în baza căreia Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Centru mun. Chișinău a efectuat controlul planificat la Agenție, persoana

supusă controlului este orice persoană fizică și/sau juridică care practică activitate de

întreprinzător, însă conform art. 8 alin. (2) din Legea comunicațiilor electronice nr.

241-XVI din 15 noiembrie 2007, Agenția este autoritate publică centrală de

reglementare, cu statut de autoritate administrativă autonomă față de Guvern,

respectiv, nu are statut de întreprinzător.

Afirmă că, controlul planificat a cuprins perioada de activitate a Agenției 01

ianuarie 2011-31 decembrie 2013, însă Casa Națională de Asigurări Sociale, în

susținerea poziției sale, a invocat prevederile legislației, care au intrat în vigoare la

data de 01 aprilie 2014, prin art. I pct. 10 din Legea nr. 332 din 23 decembrie 2013 și

Hoătârea Guvernului RM nr. 544 din 08 iulie 2014.

Relevă că, pct. 119 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul

de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 108 din 03 februarie 2005, în redacția

Hotărârii Guvernului RM nr. 544 din 08 iulie 2014, prevede expres că, calcularea și

plata indemnizațiilor de asigurări sociale pentru concediile medicale acordate pînă la

31 martie 2014, care continuă și după această dată se va efectua în conformitate cu

reglementările în vigoare pînă la 31 martie 2014, astfel, pct. 31 din Regulamentul

enunțat nu poate fi aplicat raporturilor juridice apărute în perioada anilor 2011-2013.

Solicită anularea actului adițional nr. 202 din 11 decembrie 2014, întocmit de

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău și a prescripției nr.12159

din 12 decembrie 2014, emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale și constatarea

prescrierii dreptului de intentare a acțiunii pentru anul 2011 în sumă de 2335,96 de lei

și pentru anul 2012 în sumă de 20001,65 de lei.

La data de 24 martie 2015, Agenția Națională pentru Reglementare în

Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a depus o cerere, prin care și-a

concretizat pretențiile, solicitând anularea actului adițional nr. 202 din 11 decembrie

2014, întocmit de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău și a

2

prescripției nr. 12159 din 12 decembrie 2014, emisă de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 octombrie 2015 s-a

respins acțiunea ca neîntemeiată.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, în perioada anilor 2011-

2013, reclamanta a achitat indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav la trei

salariate, Natalia Zgărdan Bucătaru, Aliona Morari și Irina Ciocan, care și-au reluat

activitatea în condițiile timpului de muncă parțial, însă continuau să beneficieze de

indemnizația pentru creșterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, fapt care contravine

pct. 22 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de

plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 108 din 03 februarie 2015, care la momentul achitării

indemnizației enunțate era în vigoare și nu a suferit careva modificări.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2016 s-a respins apelul

declarat de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și

Tehnologia Informației și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016 recursul declarat de

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia

Informației s-a considerat inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 mai 2016 s-a respins demersul

Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia

Informației cu privire la solicitarea unui aviz consultativ al Plenului Curții Supreme

de Justiție pe marginea modului de aplicare a prevederilor art. 97 din Codul muncii în

corelație cu art. 75 alin. (4), art. 78 alin. (1) lit. a), art. 124 alin. (3) din Codul muncii

și a dispozițiilor pct.22, pct. 29 și pct. 31 din Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03

februarie 2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire,

modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă.

La data de 02 iunie 2016 Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații

Electronice și Tehnologia Informației a depus cerere de revizuire împotriva

încheierilor Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016 și 20 mai 2016, solicitând

admiterea cererii de revizuire și casarea încheierilor instanței de recurs.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 iunie 2016 s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Agenția Națională pentru Reglementare

în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației.

La data de 18 iulie 2016 Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații

Electronice și Tehnologia Informației a depus repetat cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016, solicitând admiterea cererii de

revizuire și casarea încheierii instanței de recurs.

În motivarea cererii de revizuire a invocat art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă și pretinde că în arhiva jurisprudenței Curții Supreme de Justiție a fost

descoperită decizia din 28 ianuarie 2015 pronunțată în pricina civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva Alinei Ianucenco despre existența căreia revizuentul nu a avut cunoștință,

care denotă o altă practică și abordare decît cea pronunțată în decizia care se atacă.

3

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este

inadmisibilă din următoarele motive.

Colegiul menționează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres

și exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul relevă că, circumstanțele nou - descoperite, sunt totalitatea de fapte

juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor

și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu

au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la

momentul pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească

a devenit irevocabilă.

Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este

necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială, să existe anterior

pronunțării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Colegiul menționează că, redeschiderea unui proces civil este condiționată de

respectarea exigențelor de exercitare a căii extraordinare de atac prevăzute expres în

Codul de procedură civilă, iar scopul urmărit de titular nu trebuie să rezide în

reexaminarea cauzei în vederea pronunțării unei noi hotărîri favorabile sie, totodată

făcînd abstracție la circumstanțele speței evidențiem faptul că, existența a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei.

La caz, deși revizuentul nu a oferit argumente plauzibile în privința motivelor ce

l-au împiedicat să i-a cunoștință de decizia menționată anterior soluționării definitive

a prezentei pricini, Colegiul analizînd aserțiunile revizuentului constată că, aspectele

abordate în decizia prezentată în suportul admiterii cererii de revizuire nu sunt

similare celor din prezenta speță, respectiv devin inaplicabile raționamentele expuse

în decizia Curții Supreme de Justiție din 28 ianuarie 2015.

Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în

care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par. 1 din

Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri

irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei

de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci

4

când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v.

Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v.

Rusia, nr.52854/99, §52,).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

de revizuire depusă de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații

Electronice și Tehnologia Informației ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Agenția

Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Agenția Națională

pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Sveatoslav Moldovan

5