2rh-188/16 — recunoașterea contractului de vînzare-cumpărare nul

dosarul nr. 2rh-188/1 6 Î N C H E I E R E 14 septembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând cererea de revizuire depusă de Gheorghi Zaharenco, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghi Zaharenco și Lidia Zaharenco împotriva lui Igor Postovan și Gheorghe Strătilă cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a cotei-părți din capitalul social, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 iunie 2016 c o n s t a t ă La 05 iulie 2012 Gheorghi Zaharenco și Lidia Zaharenco au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Postovan și Gheorghe Strătilă cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a cotei-părți din capitalul social.

În motivarea acțiunii au menționat că, la 27 iulie 2010 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, înregistrat de către notarul public Dina Ghedreuțan cu nr. 01-17/6504, prin care Gheorghe Strătilă reprezentându-i în calitate de vânzători, a vândut lui Igor Postovan 100 % cotă-parte din capitalul social al SRL „Donfrig”. Relevă că, capitalul social al SRL „Donfrig” avea valoarea totală de 1301880 de lei, ei deținînd a cîte 50% fiecare în capitalul social.

Susțin că, în anul 2009 au fost privați de libertate, ispășind pedeapsa în închisoare, și în legătură cu acest fapt au solicitat notarului întocmirea unei procuri pe numele lui Gheorghe Strătilă cu dreptul de a administra SRL „Donfrig”, în acest sens fiind întocmite procurile nr. 2185 din 08 mai 2009 și nr. 2734 din 01 iunie 2009. Menționează că, sunt vorbitori de limbă rusă însă la întocmirea procurilor nu le-a fost tradus textul acestora, primind doar explicații generale despre angajamentul reprezentantului de a acționa în interesul lor. Invocă faptul că, nefiind de acord cu cedarea împuternicirilor de gestionare a SRL „Donfrig”, l-au atenționat pe Gheorghe Strătilă despre faptul că doresc anularea procurilor eliberate, somându-l să sisteze orice acțiuni de gestiune.

1 Astfel, la eliberarea Lidiei Zaharenco din penitenciar au constatat că Gheorghe Strătilă, în pofida somațiilor lor, i-a vândut lui Igor Postovan părțile sociale în mărime de 100% din capitalul social al SRL „Donfrig. Susțin că, Igor Postovan este administratorul unei firme a cărui angajat este Gheorghe Strătilă, iar comportamentul părților la semnarea contractului de vânzare - cumpărare a părții sociale din 27 iulie 2010 este unul dolosiv. Solicită să fie recunoscut nul și fără efecte juridice din momentul semnării, contractul de vânzare-cumpărare a părții sociale, ce reprezintă 100 % din capitalul social al SRL „Donfrig”, încheiat la 27 iulie 2010 între Gheorghe Strătilă (din numele reclamanților) și Igor Postovan precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 01 noiembrie 2013 s-a admis acțiunea, s-a recunoscut nul și fără efecte juridice din momentul semnării, contractul de vânzare-cumpărare a părții sociale, ce reprezintă 100 % din capitalul social al SRL „Donfrig”, încheiat la 27 iulie 2010 cu nr. 01-17/6504, cu readucerea părților în poziția inițială și s-a încasat în mod solidar de la Igor Postovan și Gheorghe Strătilă în beneficiul lui Gheorghi Zaharenco și Lidia Zaharenco cheltuielile de judecată în sumă de 100 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia din 01 noiembrie 2013 s-a corectat în partea dispozitivă a hotărârii sintagma „încheiat la 27 iulie 2010, cu nr. 0117/6504” cu sintagma „între Zaharenco Gheorghi și Zaharenco Lidia reprezentați de Strătilă Gheorghe (vânzător) și Postovan Igor (cumpărător)” . Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 ianuarie 2015 s-a admis apelul declarat Igor Postovan, s-a casat hotărârea primei instanțe și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii înaintate de Gheorghi Zaharenco și Lidia Zaharenco împotriva lui Igor Postovan și Gheorghe Strătilă cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a părții sociale. La 24 martie 2015 Lidia Zaharenco a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 15 ianuarie 2015 solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 iulie 2015 recursul declarat de Lidia Zaharenco s-a considerat inadmisibil. La 17 martie 2016 Gheorghi Zaharenco a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 15 ianuarie 2015 solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată sau pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie menținută hotărîrea Judecătoriei Drochia din 01 noiembrie 2013. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 iunie 2016 recursul declarat de Gheorghi Zaharenco s-a considerat inadmisibil. La data de 05 aprilie 2016 Gheorghi Zaharenco a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 15 ianuarie 2015, solicitînd admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei.

La data de 16 august 2016 a fost recepționată cererea de revizuire depusă de Gheorghi Zaharenco, expediată prin scrisoare de însoțire a Curții de Apel Bălți cu numărul de ieșire 16169 din 05 august 2016. 2 În motivarea cererii de revizuire a invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel, făcînd referire la dispozițiile art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este inadmisibilă din următoarele motive. Colegiul menționează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres și exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire.

În conformitate cu art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere. Colegiul relevă că, este important ca actul de dispoziție în cauză să devină irevocabil și ca acest act să fi stat la baza emiterii hotărîrii supuse revizuirii. Nu este suficient ca aceste acte judecătorești care au fost anulate să fie prezente pur și simplu în dosar, ci să se regăsească în motivarea acestuia sau să fi fost luat în considerare de instanța de judecată în temeiul art. 123 din Codul de procedură civilă.

Astfel, Colegiul conchide că, simplul fapt de anexare a unei hotărîri judecătorești, fie ea și irevocabilă, nu înseamnă neapărat că instanța a ținut cont de ea, atunci cînd a pronunțat o hotărîre judecătorească nemotivată devenită irevocabilă prin neatacare. Din conținutul cererii de revizuire, Colegiul constată că, motivele aduse drept argument în susținerea revizuirii deciziei Curții de Apel Bălți din 15 ianuarie 2015, nu pot fi reținute, or art. 448 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede expres instanțele competente să examineze cererea de revizuire, și anume cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție.

La fel, argumentele invocate în suportul revizuirii încheierii instanței de recurs Colegiul nu le poate reține, deoarece hotărîrea prezentată de revizuent nu este susceptibilă să influențeze soluția instanței de recurs pronunțată la etapa examinării admisibilității recursului declarat de Gheorghi Zaharenco, or hotărîrea prezentată a fost casată prin decizia instanței de apel supusă revizuirii. Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune 3 nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52,).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Gheorghi Zaharenco ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gheorghi Zaharenco, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghi Zaharenco și Lidia Zaharenco împotriva lui Igor Postovan și Gheorghe Strătilă cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a cotei-părți din capitalul social, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 iunie 2016. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4