2ri-262/16 — anularea actelor juridice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor juridice
- Temei legal
- temeiurile de recuzare
2ri-262/16 — anularea actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 2ri-262/16
ÎNCHEIERE
14 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței Valeriu Doagă
Judecători Ala Cobăneanu, Galina Stratulat,
Oleg Sternioală, Iuliana Oprea
examinînd cererea de recuzare înaintată de către lichidatorul Societății pe
Acțiuni „Liga-2” în procedura falimentului, Mazur Anna, judecătorilor completului
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție, Iulia Sîrcu, Ion Druță, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari și Nicolae
Craiu,
CONSTATĂ:
La 31 iulie 2015, administratorul insolvabilității SA ”Liga-2” – Mazur Anna a
depus cerere împotriva SC ”Nota Group Trust Reg”, solicitînd anularea hotărîrilor
adunării generale extraordinare a SA ”Liga-2” din 21 ianuarie 2010 și acordului de
transmitere în proprietate SC ”Nota Group Trust Reg” a 152865 acțiuni ordinare
nominative în capitalul social al SA ”Sli”, cu obligarea registratorului independent
SA ”Registru” să efectueze înregistrarea întoarcerii pachetului de acțiuni al SA
”Sli” pe numele debitorului SA ”Liga-2” în Registrul acționarilor și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2015, a fost respinsă
cererea reprezentantului creditorului SRL ”Legaltriumf” cu privire la atragerea sa în
proces în calitate de intervenient accesoriu de partea reclamantului.
Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016, a fost respinsă cererea
administratorului insolvabilității SA”Liga-2” – Mazur Anna împotriva SC ”Nota
Group Trust Reg” cu privire la declararea nulității acordului privind darea în plată
din 21 ianuarie 2010 și procesului-verbal al adunării generale extraordinare a
SA”Liga-2” din 21 ianuarie 2010.
La 09 iunie 2016, lichidatorul SA”Liga-2” – Mazur Anna a declarat recurs
nemotivat împotriva hotărîrii instanței de insolvabilitate, iar ulterior la 25 iulie 2016
a depus cererea de recurs motivată, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărârii
Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016 cu emiterea unei decizii sub formă de
hotărâre de admiterea a cererii.
La 08 august 2016, SC ”Nota Group Trust Reg” a depus referință, solicitînd
respingerea recursului declarat de către lichidatorul SA”Liga-2” – Mazur Anna cu
menținerea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016, pe care o consideră
legală și întemeiată.
La 12.09.2016, lichidatorul Societății pe Acțiuni „Liga-2” în procedura
falimentului, Mazur Anna a depus cerere de recuzare a judecătorilor Curții Supreme
de Justiție, Svetlana Filincova, Oleg Sternioală și Sveatoslav Moldovan de la
examinarea cererii de recurs în fond.
În susținerea cererii de recuzare, solicitanta a invocat prevederile art. 50 lit. d)
1
și e) CPC, menționînd că judecătorii Iulia Sîrcu și Ion Druță au participat la
examinarea cererilor de recurs înaintate de SRL „Legaltriumf” și administratorul
insolvabilității SA „Liga-2”, Mazur Anna împotriva hotărîrii Curții de Apel
Chișinău din 24.10.2014 și hotărîrii suplimentare din 24.10.2014, prin care s-a
respins cerința de atragere la răspundere subsidiară a membrilor organelor de
conducere a debitorului SA „Liga-2”.
La fel a menționat că judecătorul Iurie Bejenaru a participat la adoptarea
deciziei de admitere a cererii de revizuire și de casare a deciziei Curții Supreme de
Justiție din 01.04.2015 prin care au fost trași la răspundere subsidiară membrii
organelor de conducere a debitorului SA „Liga-2”.
Consideră solicitanta că aceste împrejurări induc dubii în privința obiectivității
și nepărtinirii judecătorilor recuzați.
Studiind motivele invocate în cererea de recuzare în raport cu situația de fapt și
de drept, Colegiul consideră că cererea este neîntemeiată și pasibilă respingerii,
pornind de la următoarele.
În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile
specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul și
executorul judecătoresc sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri,
recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau poate fi examinată din
oficiu de către instanță.
În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (1) lit. d) CPC, judecătorul care
judecă pricina urmează a fi recuzat dacă și-a expus opinia asupra pricinii care se
judecă.
În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) CPC, judecătorul care
judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect,
în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea
și nepărtinirea lui.
Verificînd temeinicia motivelor invocate în cererea de recuzare, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată
că acestea nu se încadrează în cele stipulate în art. 50 lit. d) și e) CPC.
În speță nu este probată existența unor asemenea circumstanțe. Or, simpla
invocare a împrejurărilor care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea
judecătorilor recuzați, fără a l-e proba, nu pot constitui temei de admitere a cererii
de recuzare. La fel, faptul că opinia judecătorului este diferită de cea a solicitanților,
nu constituie temei de a pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
Mai mult ca atît, deși invocă temeiul prevăzut la art. 50 lit. d) CPC, Colegiul
constată că judecătorii recuzați nu și-au expus anterior opinia asupra pricinii care se
judecă.
Nu constituie criteriu de apreciere a imparțialității nici faptul că judecătorii
Iulia Sîrcu și Ion Druță au participat la examinarea cererilor de recurs înaintate de
SRL „Legaltriumf” și administratorul insolvabilității SA „Liga-2”, Mazur Anna
împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 24.10.2014 și hotărîrii suplimentare
din 24.10.2014, prin care s-a respins cerința de atragere la răspundere subsidiară a
membrilor organelor de conducere a debitorului SA „Liga-2”, iar judecătorul Iurie
Bejenaru a participat la adoptarea deciziei de admitere a cererii de revizuire și de
casare a deciziei Curții Supreme de Justiție din 01.04.2015 prin care au fost trași la
răspundere subsidiară membrii organelor de conducere a debitorului SA „Liga-2”.
2
Mai mult ca atît, după cum s-a menționat supra, faptul că opinia judecătorului
este diferită de cea a solicitanților, nu constituie temei de a pune la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea lui.
Or, aceste împrejurări fără a l-e proba, nu pot constitui temei de admitere a
cererii de recuzare.
Conform art. 52 alin. (5) CPC, nu se admite recuzarea judecătorului din
suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de
fapt pentru înaintarea recuzării.
Dreptul la recuzarea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege (art. 50 CPC)
constituie o garanție a independenței și imparțialității instanței de judecată. Ordinea
procesuală a soluționării cererilor de recuzare a judecătorilor (art. 53 CPC), precum
și limitele impuse de lege (art. 52 CPC) pentru admiterea recuzărilor urmează să
contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru
înfăptuirea efectivă a justiției.
Imparțialitatea judecătorilor s-ar defini prin absența prejudecăților sau a
părerilor preconcepute. Din perspectiva art. 6 paragraful 1 al Convenției europene
pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului indică că imparțialitatea unui tribunal trebuie determinată
potrivit unui demers subiectiv și a unuia obiectiv, analizate în raport cu fiecare
magistrat din complet (cauza Klein și alții vs. Olanda).
Conform criteriului subiectiv, imparțialitatea personală a fiecărui judecător al
completului este prezumată pînă la proba contrară, astfel că cel care invocă
încălcarea art. 6 din Convenție trebuie să facă dovada că judecătorul a fost
influiențat în mod personal, că a avut interes să soluționeze cauza într-un anumit
mod.
Criteriului obiectiv presupune analiza existenței unor fapte determinate și
verificabile care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului,
independent de comportamentul său personal. Se are în vedere deci competența sa
funcțională. Scopul acestei analize este acela de a se stabili dacă judecătorul a oferit
garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că nu sunt temeiuri de admitere a cererii de recuzare,
deoarece argumentele invocate de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Liga-2” în
procedura falimentului, Mazur Anna, nu pot constitui drept circumstanțe care pun
la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor completului lărgit al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție – Iulia Sîrcu, Ion Druță, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari și Nicolae Craiu,
la examinarea recursului declarat de lichidatorul SA”Liga-2” – Mazur Anna,
deoarece propunerea de recuzare se constată a fi înaintată din suspiciunea acesteia
de imparțialitate a judecătorilor în cauză, neavînd suport probatoriu, astfel, fiind
una declarativă.
Între altele, potrivit jurisprudenței CEDO, cunoașterea profundă a dosarului de
către un judecător nu implică nici o prejudecată cu privire la imparțialitatea sa la
momentul judecării lui pe fond. În sfîrșit, aprecierea preliminară a datelor
disponibile din dosar nu poate semnifica faptul că ar fi de natură să influiențeze
aprecierea finală. Ceea ce interesează este ca această apreciere să se facă la
3
momentul luării hotărîrii și să se bazeze pe elementele dosarului și pe dezbaterile
din ședința de judecată (Morel c. Franței, Saraiva de Carvalho c. Portugaliei).
Înalta Curte a mai statuat că, nu este exclus ca tribunalul să aibă aceeași
compoziție atunci cînd rejudecă aceeași cauză. Mai mult, această situație ar fi de
natură să încetinească înfăptuirea actului de justiție, obligînd un mai mare număr de
judecători să studieze același dosar, ceea ce ar fi de natură să impieteze și asupra
principiului respectării „termenului rezonabil” în care trebuie judecată o cauză
(Thomann c. Suediei).
Astfel, argumentele invocate de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Liga-2” în
procedura falimentului, Mazur Anna, nu se încadrează în temeiurile de admitere a
cererii de recuzare.
În conformitate cu art. 50, 53 CPC al RM, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
DISPUNE:
Se respinge cererea de recuzare înaintată de lichidatorul Societății pe Acțiuni
„Liga-2” în procedura falimentului, Mazur Anna, judecătorilor Curții Supreme de
Justiție – Iulia Sîrcu, Ion Druță, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari și Nicolae Craiu la
examinarea cererii de recurs înaintate de lichidatorul SA”Liga-2” – Mazur Anna
împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței Valeriu Doagă
Judecători Ala Cobăneanu
Galina Stratulat
Oleg Sternioală
Iuliana Oprea
4