2rac-322/16 — încasarea sumelor cu titlul de cheltuieli de judecată

Dosarul nr.2rac-322/16

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău – V. Muntean

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

Î N C H E I E R E

07 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către

Asociația pentru Caritate și Asistență Socială „ACASĂ” în pricina civilă la acțiunea

Societății Comerciale „QUO VADIS” SRL împotriva Asociației pentru Caritate și

Asistență Socială „ACASĂ” cu privire la încasarea sumelor cu titlul de cheltuieli de

judecată și compensarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016,

C O N S T A T Ă:

SC „QUO VADIS” SRL la data de 05 noiembrie 2015 s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Asociației pentru Caritate și Asistență Socială „ ACASĂ”

privind încasarea cheltuielilor suportate în legătură cu judecarea cauzei civile la acțiunea

Asociației pentru Caritate și Asistență Socială „ACASĂ” împotriva SC „QUO VADIS”

SRL în mărime de 17 344 lei și compensarea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei

( f.d. 3-5).

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la data de 19 februarie 2013 Asociația

pentru Caritate și Asistență Socială „ACASĂ” s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva SC „QUO VADIS” SRL privind încasarea prejudiciului material și a

cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20

octombrie 2014 s-a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

Hotărîrea a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 16 iunie 2015.

Astfel, datorită acțiunilor și intenției abuzive din partea Asociației pentru Caritate și

Asistență Socială „ACASĂ”, SC „QUO VADIS” SRL a încheiat contracte de asistență

juridică nr. 12/13 din 26 iunie 2013 și nr. 1/15 din 26 ianuarie 2015.

De asemenea în cadrul examinării cauzei civile SC „QUO VADIS” SRL a achitat

costul expertizei tehnice în construcții, efectuată de către Serviciul pentru verificarea și

1

expertizarea proiectelor de construcție a Ministerului Dezvoltării Naționale și

Construțiilor.

Reclamanta a pretins la încasarea cheltuielilor de judecată confirmate prin ordinele

de plată nr. 44 din 07 aprilie 2015, nr. 6 din 02 februarie 2015 și factura fiscală seria

JA1881736 din data de 26 februarie 2014 și a prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din data de 12 februarie 2016

acțiunea înaintată de SC „QUO VADIS” SRL a fost admisă parțial. S-a încasat din contul

Asociației pentru Caritate și Asistență Socială „ACASĂ” în beneficiul SC „QUO

VADIS” SRL cheltuielile suportate în legătură cu judecarea pricinii intentate împotriva

SC „QUO VADIS” SRL în mărime de 17 344 lei. În rest pretențiile au fost respinse ( f.d.

110).

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la data de 10 martie 2016 Asociația

pentru Caritate și Asistență Socială „ACASĂ” a depus apel, prin care a solicitat casarea

parțială a hotărîrii contestate cu emiterea unei decizii noi de respingere a pretenției cu

privire la încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 17 344 lei ( f.d. 123-127).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 14 aprilie 2016 s-a respins apelul

declarat de către Asociația pentru Caritate și Asistență Socială „ACASĂ”, s-a menținut

hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din data de 12 februarie 2016 ( f.d. 143-

155).

În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că Asociația pentru Caritate și

Asistență Socială „ACASĂ” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SC

„QUO VADIS” SRL privind încasarea prejudiciului material și cheltuielilor de judecată.

Acțiunea a fost respinsă prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20

octombrie 2014, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015.

Potrivit art. 94 alin 1, în colaborare cu art. 96, alin. 1 CPC „instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut cîștig de

cauză cheltuielile de judecată.[…], să compenseze părții care a avut cîștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și

rezonabile”.

Colegiul a constatat că, între SC „QUO VADIS” SRL și avocatul Leporda Zinaida

au fost încheiate două contracte de asistență juridică, iar prin ordinele de plată s-a achitat

suma de 13 000 lei cu titlul de cheltuieli de asistență juridică. Potrivit raportului de

activitate avocatul Leporda Zinaida a desfășurat mai multe activități în vederea acordării

asistenței juridice SC „QUO VADIS” SRL, a participat la examinarea cauze în prima

instanță, unde au avut loc 14 ședințe de judecată, iar în instanța de apel au avut loc 4

ședințe de judecată, astfel, suma de 13 000 lei este reală, necesară și rezonabilă.

De asemenea s-a constatat, că în cadrul examinării cauze SC „QUO VADIS” SRL a

achitat suma de 4 344,0 lei costul expertizei tehnice în construcții, fapt confirmat prin

ordinul de plată nr. 4 din 29 ianuarie 2014.

Nefiind de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău, la data de 10 iunie 2016

Asociația pentru Caritate și Asistență Socială „ACASĂ” a depus cerere de recurs, prin

care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a

2

hotărîrii primei instanțe în partea admiterii pretențiilor, cu emiterea unei hotărîri noi de

respingerea pretențiilor SC „QUO VADIS” SRL cu privire la încasarea cheltuielilor de

judecată, în rest a menține hotărîrea primei instanțe și decizia instanței de apel ( f.d.159-

161).

În motivarea recursului recurenta a menționat, că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, prin neaplicarea legii care urma să fie aplicată, interpretarea

eronată a legii.

La data de 25 iulie 2016 SC „QUO VADIS” SRL a depus referință, prin care a

solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil ( f.d. 167-173).

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 14

aprilie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 03 mai 2016,

confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește

În aceste circumstanțe recursul depus la 10 iunie 2016 este depus în termen.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Asociația pentru Caritate și

Asistență Socială „ACASĂ” este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurenta

indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile

probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de

admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în

recurs.

În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul

exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în

fapt.

Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art.

432, al. 2, 3 și 4 CPC.

3

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat,

iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3 constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de

către Asociația pentru Caritate și Asistență Socială „ACASĂ” asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Asociația pentru Caritate și Asistență Socială „ ACASĂ”

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Asociația pentru Caritate și

Asistență Socială „ ACASĂ” împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie

2016 în pricina civilă la acțiunea Societății Comerciale „QUO VADIS” SRL împotriva

Asociației pentru Caritate și Asistență Socială „ ACASĂ” cu privire la încasarea sumelor

cu titlul de cheltuieli de judecată și compensarea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4