3ra-1134/16 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1134/16 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Tatiana Avasiloaie 3ra-1134/16 Instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță. Î N C H E I E R E 07 septembrie 2016 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de societatea cu răspundere limitată „Sorinlux”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Sorinlux” împotriva Biroului Vamal Chișinău cu privire la anularea actului de inspecție din data de 02.04.2015, obligarea pîrîtului să restituie suma de 16813, 63 lei încasate suplimentar și repararea prejudiciului moral, c o n s t a t ă: La data de 25 mai 2015 societatea cu răspundere limitată „Sorinlux” în continuare (SRL „Sorinlux”) a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea cerereii, reclamantul a invocat că, potrivit contractului YP15 din 26.01.2015 și invoice PT14D059 din 04.02.15, SRL „Sorinlux” a procurat mașini manuale pentru tuns iarba neelectrice. La postul vamal Chișinău, brokerul vamal a completat, stocat, înregistrat pe serverul programului informațional Asycuda World și tapat declarația vamală în detaliu: 1 - 3029 I 17180 din 02.04.15 de plasare în regim de import definitiv a mărfii, cu determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa respectivă ori în baza prețului efectiv plătit sau de plătit (art. 11 a Legii nr. 1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal), cu completarea formularului tipizat DVV-1 pentru anunțarea valorii în vamă, determinată prin metoda nominalizată (metoda 1) în conformitate cu pct.6 a Hotărîrii Guvernului nr.600 din 14.05.2002 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor industriale pe teritoriul RM.
În rezultatul verificării corectitudinii determinării de către declarant a valorii în vamă colaboratorii vamali au constatat că metoda I de determinare a valorii în vamă nu poate fi aplicată deoarece documentele prezentate nu întrunesc condițiile prevăzute de art.11 a Legii nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. Menționează că la traversarea frontierei de stat a RM, conform declarației vamale I - 3029 I 17180 din 02.04.15 de către SRL „Sorinlux” au fost achitate plățile vamale în sumă de 240911,81 lei pentru marfa procurată. Din considerente neclare, fără nici un argument reprezentantul biroului vamal a refuzat validarea declarației vamale completate conform metodei I și a întocmit Actul de inspecție din 02.04.15 privind calculul (recalculul) drepturilor de import/export, prin care a fost majorată suma pînă la 257725,44 lei.
Respectiv, în urma majorării SRL „Sorinlux” a achitat suplimentar suma de 16813,63 lei. Nu este de acord cu acțiunile biroului vamal și cu conținutul Actului de inspecție din 02.04.15 și consideră că a fost întocmit ilegal și neîntemeiat. Reclamantul la 16.04.2015 s-a adresat cu cerere prealabilă privind restituirea sumei menționate mai sus, iar la data de 06.05.2015 a fost emis răspunsul nr. 4043 pe care îl consideră ilegal. Valoarea în vamă anunțată, este veridică și este confirmată prin actele comerciale, de trăsură, bancare respective, contractul, factura comercială, dispoziția de plată, certificatul de origine, parking list. Dacă autoritatea vamală pune la îndoială autenticitatea acestor date, declarantul este în drept să determine valoarea în vamă a mărfii prin metodele prevăzute de lege.
La etapa verificării documentelor de către organul vamal în baza cărora a fost declarată marfa importată și anume la verificarea documentelor anexate și a corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii declarată de către SRL”Sorinlux”organul vamal a stabilit faptul că documentele prezentate nu confirmă valoarea în vamă a mărfii declarate deoarece nu este prezentat setul complet de documente obligatorii, astfel fiind constatate divergențe în datele conținute în actele prezentate. Ulterior reieșind din faptul că actele prezentate nu au fost complete și conțin divergențe , organul vamal prin actele de inspecție privind calculul (recalculul) drepturilor de import/export a majorat valoarea în vamă, a aplicat metoda 6 de rezervă.
Autoritatea vamală nu a prezentat nici o probă care ar confirma că producția importată de către SRL „Sorinlux” are aceeași calitate ca și mărfurile importate de alți agenți economici, cu atît mai mult ca autoritatea vamală prezintă descifrările deja majorate de ei. A solicitat obligarea Biroului Vamal Chișinău să prezinte Actul de inspecție din 02.04.15, anularea Actului de inspecție din 02.04.2015, obligarea Biroului Vamal Chișinău să restituie sumă de 16813,63 lei, încasată suplimentar de la SRL „Sorinlux” pentru devamarea mărfii importate, încasarea de la Biroul Vamal Chișinău în beneficiul SRL „Sorinlux” prejudiciul moral în mărime de 10000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău din 08 iulie 2015, acțiunea a fost admisă parțial, fiind anulat actul de inspecție a Biroului Vamal Chișinău nr.3029 I 17180 din 02.04.2015 (cod declarat BRK46206), s-a încasat de la Biroul Vamal Chișinău în beneficiul SRL „Sorinlux” suma de 16813,631ei, suma drepturilor de import încasate în plus, în rest pretențiile cu privire la repararea prejudiciului moral au fost respinse ca fiind neîntemeiate (f.d.57-60). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2016, s-a admis apelul declarat de către Biroul Vamal Chișinău, s-a casat hotărîrea judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 08 iulie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Sorinlux” împotriva Biroului Vamal Chișinău cu privire la anularea actului de inspecție din data de 02 aprilie 2015, obligarea pîrîtului să restituie suma de 16813,63 lei, încasarea suplimentar și repararea prejudiciului moral.
Și s-a emis o hotărîre nouă prin care s-a respis acțiunea SRL”Sorinlux”, ca neîntemeiată (f.d.86-96). La 09 iunie 2016, SRL „Sorinlux” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2016, cu menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea cererii de recurs a invocat că decizia curții de apel este una ilegală și neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu interpretarea eronată a legii, cît și cu aprecierea arbitrară a probelor(f.d101-103). La data de 08 iulie 2016, Biroul Vamal Chișinău a depus referință, indicînd că cu recursul declarat de către SRL”Sorinlux” nu sunt deacord, î-l consideră ca neîntemeiat și care urmează a fi declarat ca fiind inadmisibil(f.d.108-112).
Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarate de către SRL”Sorinlux” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarate de către SRL”Sorinlux” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarate de către SRL”Sorinlux”ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursurile declarate de către societatea cu răspundere limitată „Sorinlux”. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, Svetlana Filincova Judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.