3ra-613/17 — contestarea actului administrativ

3ra-613/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: Vl. Holban (Jud. Botanica mun. Chișinău) dosarul nr. 3ra-613/17

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, A. Bostan

(Curtea de Apel Chișinău)

D E C I Z I E

12 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Ala Cobăneanu, Tamara Chișca-Doneva,

Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru,

examinînd recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

„Sorinlux”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Sorinlux” împotriva Biroului vamal Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Sorinlux” și

menținută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 09 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 15 iulie 2016 SRL „Sorinlux” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului vamal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că conform contractului nr. TH-08 din

16.01.2016 și invoice 055744 din 28.05.2016 SRL „Sorinlux” a procurat: cuptoare

electrice, îmbrăcăminte pentru sugari, cuverturi, sandale.

Astfel, la postul vamal Chișinău, ținând cont de art. 23 și 24 ale Codului

vamal, prin care a ales regimul vamal de import definitiv, cu punerea mărfurilor în

circulație liberă, brokerul vamal a completat, stocat și înregistrat pe serverul

programului informațional Asycuda World și a tapat declarația vamală în detaliu:

3029 I 33925 din 03.06.2016 de plasare în regim de import definitiv a mărfii, cu

determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa respectivă

ori în baza prețului efectiv plătit sau de plătit (art.11 a Legii nr.1380 din 20.11.1997

cu privire la tariful vamal), cu completarea formularului tipizat DVV-1 pentru

anunțarea valorii în vamă, determinată prin metoda nominalizată (metoda 1) în

conformitate cu pct.6 a Hotărârii Guvernului nr.600 din 14.05.2002 cu privire la

aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor

industriale pe teritoriul RM.

La traversarea frontierei de stat , conform declarației vamale 3029 I 33925

din 03.06.2016, de către SRL „Sorinlux” au fost achitate plățile vamale în sumă de

317502,74 lei pentru marfa procurată.

Menționează că din considerente neclare, fără nici un argument,

reprezentantul biroului vamal a refuzat validarea declarațiilor vamale completate

conform metodei 1 și a întocmit Actul de inspecție din 03.06.2016 (pentru

declarația vamală 3029 1 33925 din 03.06.1206), în care a menționat că urmează a

majora valoarea în vamă, solicitând de asemenea completarea formularului tipizat

DVV-2.

La completarea formularului tipizat DVV-2 pentru declarația vamală

3029 I 33925 din 03.06.2016 valoarea în vamă a fost majorată până la suma de

491688,01 lei. Respectiv, în urma majorării SRL „Sorinlux” a achitat suplimentar

suma de 174185,27 lei.

La fel, conform contractului din 10.07.2010 și invoice YK160427A din

27.04.2016 SRL „Sorinlux” a procurat: furnituri, anvelope din cauciuc, camere de

aer, aragaz.

La traversarea frontierei de stat a RM, conform declarației vamale

3029 I 35311 din 09.06.2016, de către SRL „Sorinlux” au fost achitate plățile

vamale în sumă de 181513,60 lei, pentru marfa procurată.

Din considerente neclare, fără nici un argument reprezentantul biroului vamal

a refuzat validarea declarațiilor vamale completate conform metodei I și a întocmit

Actul de inspecție din 09.06.2016 (pentru declarația vamală 3029 I 35311 din

09.06.16), în care a menționat că urmează a majora valoarea în vamă, solicitând de

asemenea completarea formularului tipizat DVV-2.

La completarea formularului tipizat DVV-2 pentru declarația vamală:

3029 I 35311 din 09.06.16 valoarea în vamă a fost majorată până la suma de

229656,70 lei. Respectiv, în urma majorării SRL„Sorinlux” a achitat suplimentar

suma de 48143,1 lei.

Pentru devamarea mărfurilor importate SRL „Sorinlux” a achitat în total

suma de 222328,37 lei.

SRL „Sorinlux” s-a adresat la 13.06.2016 cu cerere prealabilă cu privire la

restituirea sumei menționate mai sus, dar nu a primit răspuns.

Consideră reclamantul că autoritatea vamală este în drept să determine

valoarea în vamă în cazul când există temei de a considera că datele prezentate de

declarant nu sunt veridice. Faptul că alte întreprinderi declară un alt preț al mărfii,

nu poate fi pus ca bază pentru alte mărfuri deoarece la determinarea similitudinii

mărfurilor se iau în considerație următoarele caracteristici: calitatea, existența mărfii

comerciale, reputația pe piață, țara origine, producătorul. Autoritatea vamală nu a

prezentat nici o probă care ar confirma că producția importată de către SRL

„Sorinlux” are aceeași calitate ca și mărfurile importate de alți agenți economici, cu

atât mai mult ca autoritatea vamală prezintă descifrările deja majorate de ei.

Solicită anularea Actului de inspecție din 03.06.16 (pentru declarația vamală

3029 I 33925 din 03.06.2016), anularea Actului de inspecție din 09.06.2016 (pentru

declarația vamală 3029 I 35311 din 09.06.2016) și obligarea Biroului vamal

2

Chișinău să restituie suma de 222328,37 lei încasată suplimentar de la SRL

„Sorinlux” pentru devamarea mărfii importate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 09 noiembrie 2016

acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, SRL „Sorinlux” a declarat apel,

solicitînd casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri prin care a

admite acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017 a fost respins

apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Sorinlux” și menținută

hotărîrea primei instanțe.

La 21 martie 2017, în termenul prevăzut de lege, SRL „Sorinlux” a depus

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești

și emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea.

În motivarea recursului a indicat că pct.14 al Regulamentului privind modul

de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul RM expune că în

cazul în care organul vamal constată divergențe probate între datele conținute în

actele menționate la pct.13 din prezentul Regulament sau Sistemul informațional

integrat vamal, identifică riscul de subevaluare prin compararea valorii în vamă a

mărfii de evaluat cu valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare, potrivit

alin.(2) art.7 din Legea cu privire la tariful vamal, solicită în scris declarantului

prezentarea necumulativă și doar a celor acte aferente tranzacției de import a

mărfurilor respective care pot justifica valoarea în vamă anunțată.

În acest sens, susține că careva probe care ar demonstra că există divergențe

între datele prezentate de declarant, la materialele cauzei nu au fost prezentate de

Biroiu vamal sau identificarea subevaluării prin compararea valorii în vamă a mărfii

de evaluat cu valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare, la fel, nu a fost

demonstrată.

Invocă că faptul că alte întreprinderi declară un preț al mărfii mai mare, nu

poate fi pus ca bază pentru alte mărfuri, deoarece la determinarea similitudinii

mărfurilor se iau în considerație următoarele caracteristici: calitatea, existența mării

comerciale, reputația pe piață, țara origine, producătorul. Autoritatea vamală nu a

prezentat nici o probă care ar confirma că producția importată de către SRL

„Sorinlux” are aceeași calitate ca și mărfurile importate de alți agenți economici, cu

atît mai mult ca autoritatea vamală prezintă descifrările deja majorate de ei.

Reține că în cazul din speță, la aplicarea metodei a 6-a s-a folosit informația

de care dispune autoritatea vamală, privind importurile similare, însă nu s-a anexat

nici o probă ce ar confirma prețul la importul de către alți agenți economici a

mărfurilor analogice. În același timp instanța de apel a invocat imposibilitatea

aplicării metodei 3 (calcularea valorii în baza tranzacțiilor cu mărfurile identice și

similare), motivînd inexistența datelor înregistrate la Biroul vamal a mărfii

importate din aceeași țară, același importator, aceeași cantitate, calitate.

Menționează că poziția Biroului vamal se contrazice și anume se menționează

că aplicarea metodei a 3 (în baza valorii tranzacției cu marfa similară) a fost

imposibilă, deoarece nu există date înregistrate la Biroul vamal a mărfii importate

3

din aceeași tară, același importator, aceeași cantitate, calitate, dar la aplicarea

metodei a 6-a unde la fel se folosesc datele importurilor similare, Biroul vamal a

găsit marfa similară. Adică metoda a 6 este aceeași metodă a 3-a doar cu aplicarea

flexibilității.

Astfel, în opinia recurentului nici unul din temeiurile invocate în pct. 13 a

Hotărîrii Guvernului nr.600 nu a fost probat, respectiv divergența documentelor nu

a fost demonstrată, pe cînd se invocă dreptul de a solicita suplimentar documentele

enumerate în pct.14,15 al regulamentului sus menționat, ceea ce este ilegal.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a respinge recursul și a menține decizia instanței de apel și

hotărîrea primei instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Conform art. 173 Cod vamal, mărfurile și mijloacele de transport care trec

frontiera vamală, mărfurile și mijloacele de transport a căror destinație vamală se

modifică, alte mărfuri și mijloace de transport în cazurile stabilite în condițiile legii

sânt declarate organului vamal.

Conform art. 5 alin.(2) din Legea cu privire la tariful, modul și condițiile de

declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse și scoase de pe teritoriul vamal,

precum și forma declarației se stabilesc de către Guvern în conformitate cu

legislația și cu acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

Conform Acordului de la Marrakesh privind constituirea Organizației

Mondiale a Comerțului, la care Republica Moldova a aderat prin Protocolul din

08.05. 2001, ratificat prin Legea nr.218-XV din 01.06.2001, taxele vamale se

evaluează la valoarea reală care este valoarea de tranzacție. Prin derogare de la

această regulă, dreptul autorității vamale de a stabili, printr-o echivalență

verificabilă, o altă valoare vamală este recunoscută numai în cazul imposibilității de

determinare a valorii reale și în situația unor dubii rezonabile privind veridicitatea

valorii declarate de importator.

Din materialele dosarului rezultă că pe perioada de 03.06.2016-09.06.2016

SRL „Sorinlux” a importat marfa în asortiment conform declarațiilor vamale de

import definitiv DV nr. 3029 I 33925 din 03.06.2016; 3029 I 35311 din 09.06.2016,

ca metodă de declarare a valorii în vamă la mărfurile introduse pe teritoriul vamal al

Republicii Moldova utilizând metoda 1 - metoda de evaluare în baza valorii

tranzacției cu marfa respectivă ori în baza prețului efectiv plătit sau care urmează să

fie plătit.

Invocând existența temeiurilor prevăzute de art. 8 pct. 1, 2 și 3 al Legii nr.

1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, Biroul vamal Chișinău a emis

actele de inspecție prin care a majorat valoarea în vamă, SRL „Sorinlux” fiind

obligată să achite suplimentar 222 328,37 lei.

Considerând ilegale acțiunile autorității vamale, la 13 iunie 2016 SRL

„Sorinlux” s-a adresat cu o cerere prealabilă cu privire la anularea actului de

4

inspecție din 09 iunie 2016, actului de inspecție din 03 iunie 2016 și restituirea

sumei achitate suplimentar în mărime de 222328,37 lei, însă nu a primit răspuns la

cererea respectivă.

Prima instanță și instanța de apel, fiind investite cu judecarea cauzei, au

respins acțiunea, stabilind că Biroul vamal Chișinău corect a aplicat la caz metoda

pentru determinarea valorii în vamă a mărfii-metoda de rezervă nr.6, în timp ce SRL

„Sorinlux” nu a prezentat pe deplin organului vamal informația necesară pentru

confirmarea valorii în vamă. Iar neonorarea obligațiunilor stabilite de legislație,

îndreptățește organul vamal de a efectua o reevaluare a mărfurilor importate în felul

și modul stabilit de legislație.

Instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiate constatările instanțelor

ierarhic inferioare.

Întru susținerea concluziilor sale instanța de recurs menționează că în

conformitate cu prevederile pct. 4 al Regulamentului privind modul de declarare a

valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14.05.2002 conform metodelor la evaluare

stabilite de art. 10 al Legii cu privire la tariful vamal, declarantul determină valoarea

în vamă a mărfurilor introduse. Organul vamal, care efectuează vămuirea mărfurilor

introduse, verifică corectitudinea determinării de către declarant a valorii în vamă

(alin. (1) al art.8 din Legea cu privire Ia tariful vamal), inclusiv corectitudinea

metodei alese de declarant pentru determinarea valorii în vamă și oportunitatea

aplicării ei (alin. (2), art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal), integritatea

(completivitatea) documentelor (obligatorii și suplimentare), prezentate de

declarant, și corespunderea lor cu cerințele stabilite.

Conform pct. 13 și 14 a Regulamentului privind modul de declarare a valorii

în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Nr.600 din 14.05.2002, pentru confirmarea valorii în vamă a

mărfurilor importate declarantul este obligat să prezinte organului vamal

următoarele acte: a) contractul aferent tranzacției de import și acordurile adiționale

la el; b) factura (invoice) sau în cazul tranzacțiilor condițional valorice - proforma

factura (proforma invoce); c) documentele bancare de plată sau alte documente de

plată în cazul achitării prealabile; d) documentele de transport care au însoțit marfa:

CMR (scrisoarea de trăsură internațională), Carnetul TIR, Declarația de tranzit (TI),

Air bill (fraht), bill of lading (conosament maritim), Scrisoarea de trăsură pentru

transportul internațional de mărfuri pe cale ferată; e) contractul (comanda) de

acordare a serviciilor de transportare sau factura de expediție în cazul în care se

impun potrivit condițiilor de livrare; f) polița sau contractul de asigurare a

mărfurilor, în cazul în care acestea au fost asigurate fie potrivit condițiilor de

livrare, fie asigurate la inițiativa declarantului. Dar totodată este în drept să prezinte

și alte acte din proprie inițiativă în scopul confirmării valorii în vamă anunțate.

În acest sens, biroul vamal Chișinău, conform art. 7 alin.(2) al Legii cu

privire la tariful vamal al RM și a Hotărârii Guvernului 600 din 14.05.2002, prin

fișa-act întocmită pentru declarațiile vamale menționate, a solicitat de la agentul

economic prezentarea unor acte aferente tranzacției de import în vederea

5

confirmării datelor declarate inițial, precum: corespondența comercială purtată în

vederea încheierii și negocierii prețului; cataloagele, ofertele de prețuri ale firmelor

producătoare/vânzătorului; copia autentificată de pe declarația de export.

În același context, conform Capitolului II Secțiunea 1 pct.73 al

Regulamentului de care a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al

Republicii Moldova, aprobat Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005, dacă

există îndoieli privind exactitatea informațiilor sau a documentelor furnizate pentru

determinarea valorii în vamă, organul vamal poate solicita importatorului să

prezinte justificări suplimentare, inclusiv documente sau alte evidențe. Dacă

informațiile și documentele prezentate nu sunt pe măsură să dovedească exactitatea

valorii în vamă declarate, organul vamal are dreptul să refuze determinarea valorii

în vamă pe baza prețului de tranzacție. Înainte a lua o decizie finală, biroul vamal

comunică importatorului, în scris, la cerere motivele refuzului refuzului. In același

mod se procedează și în cazul în care importatorul nu prezintă, în termenul stabilit,

documentele solicitate de organul vamal.

Astfel, documentele solicitate de organul vamal urmau a fi prezentate pe

deplin de către SRL „Sorinlux” pentru a furniza informația necesară întru

confirmarea valorii în vamă.

La caz s-a stabilit că la etapa verificării documentelor de către organul vamal,

în baza cărora a fost declarată marfa importată, și anume la verificarea

documentelor anexate și a corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii

declarată de către SRL „Sorinlux”, documentele prezentate de agentul economic nu

au furnizat informația necesară pentru confirmarea prețului tranzacției.

Astfel, în contractele de vânzare-cumpărare se prevăd clauze generale, fără

indicarea sumelor concrete, a prețului pentru o unitate de marfa, nomenclatorul

sortimental al mărfurilor. Prețul mărfii care face obiectul vânzării este prevăzut într-

o suma de bani, însă nu se menționează și cantitatea preconizată fiind astfel încălcat

(pct. 15 HG 600).

Declarantul nu poate confirma condiția de livrare CPT declarată la mărfurile

importate din China, or, conform contractului de vânzare-cumpărare sânt prevăzute

alte condiții de livrare (CFR, FOB) și în prețul mărfii nu sunt incluse cheltuielile de

transport. De asemenea, conform contractului cu Turcia în pct. 3 prevede, că în

prețul mărfii este inclus ambalajul și cheltuieli de încărcare, iar potrivit declarației

vamale depusă de reclamant este indicat în prețul mărfii și cheltuielile de transport

fără careva justificări.

Deoarece actele prezentate organului vamal conțin discrepanțe, dar totodată

de către SRL „Sorinlux” nu au fost prezentate actele obligatorii solicitate aferente

tranzacției de import care ar justifica valoarea în vamă anunțată, organul vamal, în

conformitate cu prevederile art. 10 din Legea cu privire la tariful vamal, a acordat

posibilitatea agentului economic de a prezenta informații pentru aplicarea

consecutivă a metodelor de determinare a valorii în vamă, însă de către agentul

economic nu a fost prezentată informația și documentele necesare, respectiv în

situația creată organul vamal, neavînd posibilitatea de a aplica oarecare din

metodele indicate, a aplicat consecutiv metoda 6 de rezervă.

6

Totodată, neonorarea obligațiunilor stabilite de legislație, îndreptățește

organul vamal de a efectua o reevaluare a mărfurilor importate în felul și modul

stabilit de legislație. Punctul 3 al art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal prevede

că, în cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii

în vamă a mărfii anunțate sau în cazul în care există temei de a considera că datele

prezentate de declarant (importator) nu sunt veridice (inclusiv sunt sub nivelul

valorii lor de producție) și/sau nu sunt suficiente, autoritatea vamală este în drept să

determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicînd consecutiv una din

cele 6 metode stabilite de lege.

Prin urmare, din cauza imposibilității utilizării metodelor precedente, la

stabilirea valorii în vamă a mărfurilor s-a utilizat metoda 6 – metoda de rezervă.

Metodele 2 și 3 de calculare a valorii în vamă a mărfurilor în baza tranzacțiilor cu

mărfurile identice sau similare nu au putut fi aplicate deoarece organul vamal nu

dispune de informații privind tranzacții cu marfa identică sau similară și nici

declarantul a prezentat astfel de informații. Metoda în baza costului unitar al

mărfii (metoda nr.4) nu a putut fi aplicată deoarece vamal nu dispune de informații

privitor la prețul de realizare pe piața internă a mărfii și nici declarantul nu a

prezentat astfel de informații relevante. Metoda 5 -în baza valorii calculate, la fel, a

fost imposibil de aplicat, deoarece nu s-a prezentat calculul de producere al mărfii

de evaluat.

Astfel, în condițiile în care s-a stabilit că SRL „Sorinlux” nu a prezentat

actele obligatorii și cele solicitate aferente tranzacției de import care ar justifica

valoarea în vamă anunțată, instanța de recurs consideră justă aprecierea primei

instanțe că autoritatea vamală, pe parcursul etapei de verificare a corectitudinii

determinării de către declarant a valorii în vamă a mărfii, din cauza imposibilității

utilizării metodelor 2 si 3 de calculare a valorii în vamă a mărfurilor, a utilizat

metoda 6 (metoda de rezervă).

Astfel, instanța de recurs consideră că instanțele ierarhic inferioare corect au

apreciat ca fiind legale acțiunile Biroului vamal Chișinău și corect a aplicat la caz

metoda pentru determinarea valorii în vamă a mărfii – metoda de rezervă nr. 6.

Din considerentele menționate și avînd în vedere că decizia instanței de apel

este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul cu menținerea

deciziei instanței de apel și hotărîrea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

„Sorinlux”.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017 și hotărîrea

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 09 noiembrie 2016, în cauza civilă la

7

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„Sorinlux” împotriva Biroului vamal Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Tamara Chișca-Doneva,

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

8