2ra-1812/16 — încasarea cheltuielilor de judecată

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1812/16 Judecător: D. Sușchevici Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița Î N C H E I E R E 07 septembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Mariana Pitic, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Baștina”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Darii Tudor împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Baștină” privind încasarea cheltuielilor de judecată si asistență juridică, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de SRL „Baștina” și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 24 iunie 2015, c o n s t a t ă La 21 mai 2014, Darii Tudor a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Baștină”, solicitînd încasarea cheltuielilor de judecata în legătura cu plata taxei de stat în mărime de 1800 lei, a cheltuielilor de asistență juridica in mărime de 13 668 lei cit si a altor cheltuieli suportate în proces. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 22.01.2010 SRL „Baștină” s-a adresat Judecătoriei Strășeni cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Darii Tudor, prin care a solicitat recuperarea pagubei materiale în mărime de 16 000 euro.

A menționat reclamantul, că judecarea cauzei a derulat pînă la 19.12.2013, cu admiterea parțială a acțiunii înaintate de SRL „Baștină” cu încasarea din contul lui Darii Tudor în beneficiul SRL „Baștină” a sumei de 1 200 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 150 lei pentru compensarea cheltuielilor legate de plata taxei de stat, în total de 1 350 lei din 16 000 euro solicitați. În legătură cu examinarea litigiului dînsul a încheiat contract de asistență juridică cu avocatul Cechir Viorelia, care pe parcursul examinării cauzei i-a reprezentant interesele în baza contractului de asistență juridică nr. 08/010 din 02.03.2010. Potrivit pct. 5 al contractului Darii Tudor s-a obligat să achite avocatului serviciile, în dependență de timpul lucrat cu tarif de 100 lei ora efectiv lucrată, 200 lei ședința de judecată și 5 000 onorariu pentru cîștig de cauză.

Punctul 5 al contractului de asistență juridică nr. 08/010 din 02.03.2010 a fost modificat prin acordul adițional din 20.03.2012 potrivit căruia au fost stabilite tarifele noi, pentru ora efectiv lucrată în mărime de 300 lei și 450 lei ședința de judecată, în rest condițiile contractului au rămas aceleași. Menționează că, conform borderoului anexat a suportat cheltuieli de asistență juridică în mărime de 14 168 lei. Conform bonurilor de plată anexate la cerere s-a a achitat suma de 13 668 lei. În afară de cheltuielile de asistență juridică a mai suportat și cheltuieli legate de judecarea cauzei, și anume, taxa de stat în mărime de 1 800 lei. Solicită reclamantul, încasarea din contul SRL „Baștină” în beneficiul dînsului taxa de stat în sumă de 1 800 lei și cheltuielile de asistență juridică acordate în sumă de 13 668 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 24 iunie 2015: -S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Darii Tudor; -S-a încasat din contul SRL „Baștina” în beneficiul lui Darii Tudor cheltuielile de asistență juridică acordată în suma de 13 668 lei, taxa de stat în sumă de 1800 lei, în total sume de 15 468 lei; -S-a încasat din contul SRL „Baștină” în beneficiul lui Darii Tudor taxa de stat achitată de către reclamant la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 464 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, a fost respins apelul declarat de reprezentantul SRL „Baștina” avocatul Caliga Mariana și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 24 iunie 2015. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 13 iunie 2016, SRL „Baștina” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu admiterea parțilă a pretențiilor lui darii Tudor către SRL „Baștina” și dispunerea încasării din contul recurentului în beneficiul intimatului a sumei de 1 792,26 lei. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît instanța de apel cît și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, au interpretat eronat legea, precum și au apreciat arbitrar probele.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 12.04.2016 (f.d. 118), cît și faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Baștina” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate. Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL „Baștina” ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Baștina” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Mariana Pitic Ion Druță