3ra-1244/16 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1244/16 Prima instanță: Jud. Centru, mun. Chișinău, N. Mazur Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac Republica Moldova Curtea Supremă de Justiție Î N C H E I E R E 07 septembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul: Iuliana Oprea judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Nicolae Craiu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serviciul Protecție Civilă și Situații Excepționale ale MAI, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Serviciul Protecție Civilă și Situații Excepționale ale MAI, menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 18 martie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Cazac către Serviciul Protecție Civilă și Situații Excepționale ale MAI privind achitarea îndemnizației pentru creșterea copilului, c o n s t a t ă: La 27 ianuarie 2015, Tatiana Cazac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la anularea răspunsului nr.19/7-a/p-C-17/15 din 06 ianuarie 2016, obligarea calculării și achitării indemnizației pentru îngrijire a copilului Cazac Sofia , a câte 30% din venitul mediu lunar de 5 097,25 lei, pentru perioada 08 februarie 2015 – 08 februarie 2018. În motivarea cererii a indicat că, între ea și Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne este încheiat un raport juridic de muncă, care îi permite din momentul nașterii copilului, să solicite îndemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, ce constituie plata lunară a 30% din venitul mediu lunar de 5 097,25 lei.

Susține că, prin ordinul Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne nr. 75 ef. Din 12 iunie 2015 i s-a acordat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, pentru perioada de timp 26 iunie 2015 – 08 februarie 2018, însă fără ai fi achitată îndemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani.

Explică că, s-a adresat la Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne cu o cerere prin care a solicitat calcularea și achitarea îndemnizației sus menționate, însă răspuns nu a primit, fapt ce a determinat-o să se adreseze cu prezenta cerere, organului ierarhic superior, Ministerului Afacerilor Interne, care a respins cererea pe motiv că, asupra personalului atestat din cadrul Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale se răsfrâng prevederile Legii nr.93 din 05 aprilie 2007. Consideră că, prin acțiunile de respingere a solicitărilor sale a fost încălcată egalitatea tuturor persoanelor în fața legii și a autorităților publice. Solicită, anularea răspunsului nr.19/7-a/p-C-17/15 din 06 ianuarie 2016, obligarea calculării și achitării indemnizației pentru îngrijire a copilului Cazac Sofia, a câte 30% din venitul mediu lunar de 5 097,25 lei, pentru perioada 08 februarie 2015 – 08 februarie 2018 (f.d.

3-5). Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 martie 2016 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Cazac. S-a recunoscut ca ilegal răspunsul Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale nr.19/7-a/p-C-17/15 din 06 ianuarie 2016. S-a încasat de la Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM în beneficiul Tatianei Cazac îndemnizația pentru creșterea copilului, lunar a câte 30% din salariul mediu de 5097,25 lei, pe parcursul a 3 ani de la nașterea copilului, începând cu 8 februarie 2015 până la 08 februarie 2018 (f.d. 40-46).

Ca motiv de admitere a acțiunii instanța de fond a invocat faptul că, Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale intră în componența Ministerului Afacerilor Interne al RM, care face parte din autoritățile executive, ca urmare acesta cade sub incidența art. 4 alin.(1) pct.(2) din Legea cu privire la sistemul public de asigurări sociale și Legea cu privire la Poliție. La 31 martie 2016 Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 martie 2016, iar la 24 mai 2016 apel motivat împotriva aceleași hotărâri (f.d. 48, 57-58). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 07 iunie 2016 a respins apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM și a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 18 martie 2016 (f.d. 64-66). În motivarea soluțiilor instanțele de judecată au indicat că, conform art. 30 al Legii nr.93 din 05 aprilie 2007 privind Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM, colaboratorii Serviciului sunt supuși asigurării obligatorii de stat în condițiile și modul stabilite de legislație. Norma dată servește drept punct de interconexiune juridică cu normele Legii nr. 489 din 08 iulie 1999, care în ansamblu protejează elementele vulnerabile ale societății și vitale unui stat de drept. Or, legea specială care guvernează raportul de muncă, în coroborare cu normele protecției sociale, acordă dreptul la prestații de asigurări sociale.

S-a menționat că, îndemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, este o formă de sprijin, acordat prin sistemul public de asigurări sociale, persoanei asigurate pentru creșterea copilului. Au stabilit că, temeinicia dreptului Tatianei Cazac, la îndemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, rezultă din certificatul nr. 186 din 16 noiembrie 2015, eliberat de Direcția resurse umane a Serviciului Protecție Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM din 28 august 2009, iar din 01 mai 2014 deținând funcția de specialist superior al secției management resurse umane a Direcției Resurse Umane a Serviciului Protecție Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM ( f. d. 11,12,13-14).

S-a reiterat, art.18 alin.(1) al Legii nr.289 din 22 iulie 2004 privind îndemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, unde asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului are dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului de la data nașterii și până la vârsta de 3 ani a copilului. Art.27 al aceiași legi, indică că - îndemnizația de asigurări sociale poate fi solicitată, în bază de acte justificative, în termen de 12 luni calculat de la data îndeplinirii condițiilor de stabilire a acestei indemnizații. Prin procura din 05 ianuarie 2016 Gheorghe Motricală a fost împuternicit de Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d.

76). La 23 iunie 2016 reprezentantul Gheorghe Motricală a declarat în interesele Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d. 73-75). În motivarea cererii de recurs reprezentantul Gheorghe Motricală a indicat că asupra personalului atestat din cadrul Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM se răsfrâng prevederile Legii Serviciul Protecției Civilă și Situațiilor Excepționale nr. 93 din 05.04.2007 ( lege specială, de domeniu), în care sunt prevăzute norme de drept și de bază a activității acestora.

Astfel, menționează că, potrivit art. 30 al Legii Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007, colaboratorii Serviciului sunt supuși asigurării obligatorii de stat, dar nu și asigurării sociale de stat. Prin urmare, din salariul colaboratorilor nu se reține plăți în bugetul asigurărilor sociale, respectiv ei nu cad sub incidența Legii nr.289 din 22 iulie 2004 privind îndemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

Relatează că, instanța de fond și instanța de apel incorect a interpretat Legea nr.289 din 22 iulie 2004 privind îndemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, concluzionând că toți colaboratorii Serviciului sunt supuși asigurării obligatorii de stat și anume stabilirea îndemnizației unice la nașterea copilului din contul bugetelor respective, deoarece aceasta urmează a fi achitată din mijloacele bugetului de stat, indiferent dacă solicitantul este angajat sau nu în câmpul muncii. Ca urmare, cereri de genul dat se depun la Casa Teritorială de Asigurări Sociale și nu la Ministerului Afacerilor Interne RM.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de reprezentantul Gheorghe Motricală în interesele Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 7 iunie 2016 la 20 iunie 2016 (f. d. 73). La materialele pricinii lipsesc probe care ar confirma recepționarea copiei deciziei instanței de apel de către Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM. Prin urmare, recursul declarat de reprezentantul Gheorghe Motricală în interesele Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM la 23 iunie 2016 este depus în termen. Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de reprezentantul Gheorghe Motricală în interesele Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Potrivit art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că prima instanță și instanța de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale, iar argumentele invocate de reprezentantul Gheorghe Motricală în interesele Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM în cererea de recurs poartă caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de reprezentantul Gheorghe Motricală în interesele Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Judecătorul: Iuliana Oprea Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu