3ra-1244/16 — contestarea actelor administrative

3ra-1244/16 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 3ra-1244/16

Prima instanță: Jud. Centru, mun. Chișinău, N. Mazur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău:

N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

Î N C H E I E R E

07 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul: Iuliana Oprea

judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serviciul

Protecție Civilă și Situații Excepționale ale MAI,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Serviciul Protecție Civilă și Situații Excepționale ale MAI,

menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18 martie 2016,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Cazac

către Serviciul Protecție Civilă și Situații Excepționale ale MAI privind achitarea

îndemnizației pentru creșterea copilului,

c o n s t a t ă:

La 27 ianuarie 2015, Tatiana Cazac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului

Afacerilor Interne al RM cu privire la anularea răspunsului nr.19/7-a/p-C-17/15 din

06 ianuarie 2016, obligarea calculării și achitării indemnizației pentru îngrijire a

copilului Cazac Sofia , a câte 30% din venitul mediu lunar de 5 097,25 lei, pentru

perioada 08 februarie 2015 – 08 februarie 2018.

În motivarea cererii a indicat că, între ea și Serviciul Protecției Civile și Situații

Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne este încheiat un raport juridic de

muncă, care îi permite din momentul nașterii copilului, să solicite îndemnizația

pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, ce constituie plata lunară a 30%

din venitul mediu lunar de 5 097,25 lei.

Susține că, prin ordinul Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al

Ministerului Afacerilor Interne nr. 75 ef. Din 12 iunie 2015 i s-a acordat concediu

parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, pentru perioada de

timp 26 iunie 2015 – 08 februarie 2018, însă fără ai fi achitată îndemnizația pentru

creșterea copilului până la vârsta de 3 ani.

Explică că, s-a adresat la Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al

Ministerului Afacerilor Interne cu o cerere prin care a solicitat calcularea și

achitarea îndemnizației sus menționate, însă răspuns nu a primit, fapt ce a

determinat-o să se adreseze cu prezenta cerere, organului ierarhic superior,

Ministerului Afacerilor Interne, care a respins cererea pe motiv că, asupra

personalului atestat din cadrul Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale

se răsfrâng prevederile Legii nr.93 din 05 aprilie 2007.

Consideră că, prin acțiunile de respingere a solicitărilor sale a fost încălcată

egalitatea tuturor persoanelor în fața legii și a autorităților publice.

Solicită, anularea răspunsului nr.19/7-a/p-C-17/15 din 06 ianuarie 2016,

obligarea calculării și achitării indemnizației pentru îngrijire a copilului Cazac Sofia,

a câte 30% din venitul mediu lunar de 5 097,25 lei, pentru perioada 08 februarie

2015 – 08 februarie 2018 (f.d. 3-5).

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 martie 2016 s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Cazac.

S-a recunoscut ca ilegal răspunsul Serviciului Protecției Civile și Situații

Excepționale nr.19/7-a/p-C-17/15 din 06 ianuarie 2016.

S-a încasat de la Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al

Ministerului Afacerilor Interne RM în beneficiul Tatianei Cazac îndemnizația

pentru creșterea copilului, lunar a câte 30% din salariul mediu de 5097,25 lei, pe

parcursul a 3 ani de la nașterea copilului, începând cu 8 februarie 2015 până la 08

februarie 2018 (f.d. 40-46).

Ca motiv de admitere a acțiunii instanța de fond a invocat faptul că, Serviciul

Protecției Civile și Situații Excepționale intră în componența Ministerului Afacerilor

Interne al RM, care face parte din autoritățile executive, ca urmare acesta cade sub

incidența art. 4 alin.(1) pct.(2) din Legea cu privire la sistemul public de asigurări

sociale și Legea cu privire la Poliție.

La 31 martie 2016 Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al

Ministerului Afacerilor Interne RM a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 18 martie 2016, iar la 24 mai 2016 apel motivat

împotriva aceleași hotărâri (f.d. 48, 57-58).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 07 iunie 2016 a respins apelul

declarat de Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului

Afacerilor Interne RM și a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 18 martie 2016 (f.d. 64-66).

În motivarea soluțiilor instanțele de judecată au indicat că, conform art. 30 al

Legii nr.93 din 05 aprilie 2007 privind Serviciul Protecției Civile și Situații

Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM, colaboratorii Serviciului sunt

supuși asigurării obligatorii de stat în condițiile și modul stabilite de legislație.

Norma dată servește drept punct de interconexiune juridică cu normele Legii nr.

489 din 08 iulie 1999, care în ansamblu protejează elementele vulnerabile ale

societății și vitale unui stat de drept. Or, legea specială care guvernează raportul de

muncă, în coroborare cu normele protecției sociale, acordă dreptul la prestații de

asigurări sociale.

S-a menționat că, îndemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 3

ani, este o formă de sprijin, acordat prin sistemul public de asigurări sociale,

persoanei asigurate pentru creșterea copilului.

Au stabilit că, temeinicia dreptului Tatianei Cazac, la îndemnizația pentru

creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, rezultă din certificatul nr. 186 din 16

noiembrie 2015, eliberat de Direcția resurse umane a Serviciului Protecție Civile și

Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM din 28 august 2009, iar

din 01 mai 2014 deținând funcția de specialist superior al secției management

resurse umane a Direcției Resurse Umane a Serviciului Protecție Civile și Situații

Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM ( f. d. 11,12,13-14).

S-a reiterat, art.18 alin.(1) al Legii nr.289 din 22 iulie 2004 privind

îndemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări

sociale, unde asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului are

dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului de la data nașterii și până

la vârsta de 3 ani a copilului.

Art.27 al aceiași legi, indică că - îndemnizația de asigurări sociale poate fi

solicitată, în bază de acte justificative, în termen de 12 luni calculat de la data

îndeplinirii condițiilor de stabilire a acestei indemnizații.

Prin procura din 05 ianuarie 2016 Gheorghe Motricală a fost împuternicit de

Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne

RM să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea

judecătorească (f.d. 76).

La 23 iunie 2016 reprezentantul Gheorghe Motricală a declarat în interesele

Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor

Interne RM recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016

solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătorești și emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d. 73-75).

În motivarea cererii de recurs reprezentantul Gheorghe Motricală a indicat că

asupra personalului atestat din cadrul Serviciului Protecției Civile și Situații

Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne RM se răsfrâng prevederile Legii

Serviciul Protecției Civilă și Situațiilor Excepționale nr. 93 din 05.04.2007 ( lege

specială, de domeniu), în care sunt prevăzute norme de drept și de bază a activității

acestora.

Astfel, menționează că, potrivit art. 30 al Legii Serviciului Protecției Civile și

Situații Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007, colaboratorii Serviciului sunt supuși

asigurării obligatorii de stat, dar nu și asigurării sociale de stat. Prin urmare, din

salariul colaboratorilor nu se reține plăți în bugetul asigurărilor sociale, respectiv ei

nu cad sub incidența Legii nr.289 din 22 iulie 2004 privind îndemnizațiile pentru

incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

Relatează că, instanța de fond și instanța de apel incorect a interpretat Legea

nr.289 din 22 iulie 2004 privind îndemnizațiile pentru incapacitatea temporară de

muncă și alte prestații de asigurări sociale, concluzionând că toți colaboratorii

Serviciului sunt supuși asigurării obligatorii de stat și anume stabilirea

îndemnizației unice la nașterea copilului din contul bugetelor respective, deoarece

aceasta urmează a fi achitată din mijloacele bugetului de stat, indiferent dacă

solicitantul este angajat sau nu în câmpul muncii. Ca urmare, cereri de genul dat se

depun la Casa Teritorială de Asigurări Sociale și nu la Ministerului Afacerilor

Interne RM.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Verificând argumentele invocate de reprezentantul Gheorghe Motricală în

interesele Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului

Afacerilor Interne RM în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 7 iunie

2016 la 20 iunie 2016 (f. d. 73).

La materialele pricinii lipsesc probe care ar confirma recepționarea copiei

deciziei instanței de apel de către Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale

al Ministerului Afacerilor Interne RM.

Prin urmare, recursul declarat de reprezentantul Gheorghe Motricală în

interesele Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului

Afacerilor Interne RM la 23 iunie 2016 este depus în termen.

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de reprezentantul Gheorghe Motricală în

interesele Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului

Afacerilor Interne RM, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Potrivit art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea

în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că prima instanță și instanța

de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept

material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri

legale, iar argumentele invocate de reprezentantul Gheorghe Motricală în interesele

Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne

RM în cererea de recurs poartă caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de reprezentantul Gheorghe Motricală în interesele

Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne

RM se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Judecătorul: Iuliana Oprea

Judecătorii: Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu