2ra-1487/16 — nulitatea actului juridic, încasarea dobînzii de întîrziere și compensarea cheltuielilor de judecată

Prima instanță, Jud. Rîșcani mun. Chișinău: G. Mîțu dosarul nr. 2ra-1487/16

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

Î N C H E I E R E

24 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Malcov Victor,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Malcov Victor împotriva

Carolinei Haraja și Horoșilov Evghenii cu privire la nulitatea actului juridic, încasarea

dobînzii de întîrziere și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Malcov Victor și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 04 iunie 2015,

c o n s t a t ă

La 02 februarie 2015, Malcov Victor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Carolinei Haraja și Horoșilov Evghenii cu privire la nulitatea actului juridic,

încasarea dobînzii de întîrziere și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin decizia Curții Supreme de Justiție

din 10 decembrie 2014 s-a admis recursul declarat de Malcov Victor, a fost casată decizia

Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2014 și decizia suplimentară a Curții de Apel

Chișinău din 07 octombrie 2014 și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 05 februarie 2014 prin care a fost admisă acțiunea depusă de Malcov Victor

cu încasarea din contul Carolinei Haraja în beneficiul său a datoriei în sumă de 141 900

lei, dobînzii de întîrziere de 37 617 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Declară, că prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 octombrie

2012 s-au aplicat măsuri de asigurare a acțiunii, și anume s-a aplicat sechestru pe toate

sumele bănești de pe conturile bancare și pe alte bunuri mobile sau imobile ce aparțineau

Carolinei Haraja, ce nu depășeau valoarea acțiunii de 141 900 lei.

Menționează că încheierea dată a fost executată de executorul judecătoresc la data

de 22 octombrie 2012 fiind aplicat sechestrul în registrul bunurilor imobile pe

apartamentul nr. 6 din str. Miron Costin 20, mun. Chișinău cu nr. cadastral

0100414.125.01.006.

Afirmă Malcov Victor că prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 07

octombrie 2014, s-a dispus anularea măsurilor de asigurare a acțiunii aplicate prin

1

încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 octombrie 2012. Prin încheierea

executorului judecătoresc din 17 octombrie 2014 a fost anulată încheierea din 19

octombrie 2012.

Susține că, pe parcursul procesului, pîrîta Haraja Carolina a dat dovadă de rea

credință, manifestată prin încercările acesteia de a-și înstrăina patrimoniul în vederea

evitării executării obligațiilor contractuale pe care și le-a asumat.

La 03 aprilie 2012, cînd măsurile de asigurare ale acțiunii erau aplicate, a fost

aplicat sechestru și pe automobilul pîrîtei de model Toyota Matrix, n/î K CH 00, însă la

04 aprilie 2014, pîrîta cunoscînd despre faptul că automobilul este sechestrat l-a înstrăinat

fictiv fiului său.

Iar, în urma emiterii deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 07

octombrie 2014 prin care s-a dispus ilegal anularea măsurilor de asigurare a acțiunii,

Haraja Carolina imediat a înstrăinat apartamentul nr. 6 din str. Miron Costin 20, mun.

Chișinău prin contractul de vînzare-cumpărare nr. 2710 din 03 noiembrie 2014, pîrîtului

Horoșilov Evghenii.

Declară Malcov Victor că reieșind din prevederile art. 221 alin. (1) CC, actul juridic

încheiat fără intenția de a produce efecte juridice este nul. Astfel, consideră reclamantul

că contractul dat a fost încheiat fără intenția de a produce efecte juridice, realizarea

acesteia avînd scop final retragerea de sub urmărire a bunului imobil și nu intenția de a

naște, modifica sau stinge drepturi și obligații civile.

Invocă reclamantul că, fictivitatea contractului de vînzare-cumpărare a

apartamentului, nr. 2710 din 03 noiembrie 2014 se demonstrează prin prețul vînzării de

245 160 lei, care este unul considerabil micșorat în comparație cu valoarea pe piață a

acestuia la data respectivă.

Cere Malcov Victor constatarea nulității contractului de vînzare-cumpărare nr. 2710

din 03 noiembrie 2014 a apartamentului nr. 6 din str. Miron Costin 20, mun. Chișinău, nr.

cadastral 0100414.125.01.006 încheiat între vînzătorul Haraja Carolina și cumpărărtorul

Horoșilov Evghenii, încasarea din contul Carolinei Haraja a dobînzii de întîrziere în sumă

de 14968 lei și compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat și

cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 iunie 2015, acțiunea a fost

respinsă. Instanța de fond a constatat că contractul de vînzare-cumpărare din 03

noiembrie 2016 a bunului imobil – apartamentul nr. 6 situat în mun. Chișinău, str. Miron

Costin 20 încheiat între Haraja Carolina și Horoșilov Evghenii este încheiat cu

producerea efectelor prevăzute de lege, transferînd dreptul de proprietate asupra bunului

de la vînzător la cumpărător, apreciind argumentele reclamantului referitor la fictivitatea

contractului respectiv ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2016, a fost respins apelul

declarat de către Malcov Victor și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 04 iunie 2015.

La 28 aprilie 2016, Malcov Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie

2016 și hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 iunie 2015 cu emiterea unei

noi hotărîri prin care contractul de vînzare cumpărare nr. 2710 din 03 noiembrie 2014 a

apartamentului nr. 6 din str. Miron Costin 20, mun. Chișinău să fie declarat nul, să fie

încasată din contul Carolinei Haraja în beneficiul lui Malcov Victor dobînda de întîrziere

2

în sumă de 14 968 lei și compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în

mărime de 17 559 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 lei.

În susținerea recursului, Malcov Victor a invocat ilegalitatea și netemeinicia

hotărîrilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare.

Declară reclamantul că, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au luat în

considerare argumentele și probele care demonstrează fictivitatea contractului nr. 2710

de vînzare-cumpărare a apartamentului situat în mun. Chișinău. str. Miron Costin,

nulitatea căruia se solicită.

Astfel, probele aduse în favoarea acestui argument nu au fost apreciate de către

instanțe, și anume că după înstrăinarea apartamentului nr. 6 situat pe str. Miron Costin

20, mun. Chișinău, Carolina Haraja și mama acesteia continuă să locuiască la adresa

bunului înstrăinat, drept dovadă servind avizele de recepție atașate la materialele cauzei.

Afirmă recurentul că, declarația executorului judecătoresc Nicolae Nicolaescu

precum că în urma anulării măsurilor de asigurare a acțiunii, debitorul Haraja Carolina în

perioada 07 octombrie 2014-10 decembrie 2014 și-a înstrăinat bunurile, iar la moment

lipsesc bunuri care ar acoperi suma adjudecată de 141 900 lei, nu a primit nici o apreciere

de către instanțele de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 20

ianuarie 2016 a fost expediată în adresa recurentului Malcov Victor la 22 martie 2016

(f.d. 223). Concomitent, se reține că, Malcov Victor în cererea sa de recurs a invocat

faptul că cu decizia motivată a instanței de apel a făcut cunoștință la 23 martie 2016.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Malcov Victor la 28 aprilie

2016 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 27 mai 2016, în adresa intimaților Haraja Carolina și Horoșilov Evghenii au fost

expediate copiile recursului declarat de către Malcov Victor cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

La 17 iunie 2016, intimata Haraja Carolina a depus referință, solicitînd respingerea

recursului declarat de către Malcov Victor și menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 20 ianuarie 2016, pe care o consideră legală și întemeiată, invocînd că nu poate fi

recunoscută fictivitatea contractului de vînzare-cumpărare nr. 2710 din 03 noiembrie

2014 a apartamentului nr. 6 din str. Miron Costin 20 încheiat cu Horoșilov Evghenii, or la

data efectuării tranzacției bunul era liber de orice obligațiuni și nu avea interdicții impuse

de OCT Chișinău în ordinea stabilită.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul declarat de către Malcov Victor este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4).

Conform prevederilor art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

3

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de către Malcov Victor nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului Malcov Victor precum că instanțele

ierarhic inferioare nu au luat în considerație argumentele și probele care demonstrează

fictivitatea contractului nr. 2710 de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 6 situat în

mun. Chișinău. str. Miron Costin 20, și anume eschivarea intimatei de la achitarea

datoriei, întrucît singur faptul că vînzătorul imobilului – intimata Haraja Carolina

înstrăinînd apartamentul a fraudat creditorul, la caz recurentul Malcov Victor, nu este

suficient pentru declararea contractului de vînzare-cumpărare ca fiind fictiv. Caracterul

fictiv al unui act juridic constă în aceea că se efectuează fără intenția de a transmite

proprietatea, ci doar în scopul aparenței săvîrșirii actului în cauză.

Nu poate fi reținut drept temei de admitere a recursului nici argumentul recurentului

precum că Carolina Haraja și mama acesteia continuă să locuiască la adresa bunului

înstrăinat, drept dovadă servind avizele de recepție atașate la materialele cauzei, întrucît

materialele cauzei conțin avize de recepție semnate de mama intimatei–Haraja Tamara, în

perioada de transmitere-primire a apartamentului. Deci, acest motiv nu este suficient

pentru a servi drept indiciu de fictivitate a actului juridic.

Referitor la argumentul recurentului Malcov Victor cu privire la ilegalitatea

hotărîrilor instanțelor ierarhic inferioare în ce privește încasarea dobînzii de întîrziere,

ținem să menționăm că este neîntemeiat, întrucît nu sunt întrunite condițiile art. 617 alin.

(2) CC care prevede punerea în întîrziere a debitorului.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

4

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi

respinse.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificîndu-se

exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Malcov Victor ca

inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit.

a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Malcov Victor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

5