2r-794/16 — încasarea datoriei si cheltuielilor de judecata

prima instanță: A. Cucerescu dosarul nr.2r-794/16 instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc și E. Grumeaza D E C I Z I E 24 august 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul: Galina Stratulat Judecătorii: Iuliana Oprea și Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de Rotari Mircea, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acțiuni ,,Cet Nord” împotriva lui Rotari Mircea cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2016, prin care s-a respins cererea de repunere a apelului în termen și s-a restituit cererea de apel depusă de Rotari Mircea ca fiind tardivă c o n s t a t ă: La 15 septembrie 2014 societatea pe acțiuni ,,Cet Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rotari Mircea cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată societatea pe acțiuni ,,Cet Nord” a indicat că la 16 septembrie 2010 apartamentul nr. 26 situat în mun. Bălți, str. Striiului, 1 a fost deconectat de la rețeaua de energie termică centralizată. Conform Hotărîrii Guvernului cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcționării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică nr. 707 din 20 septembrie 2011, în cazul deconectării integrale de la rețeaua de încălzire centrală, consumatorul achită plata pentru pierderile normative de energie. În perioada de la 01 octombrie 2011 pînă la 01 aprilie 2014 lui Rotari Mircea i-a fost livrată energie termică în sumă de 1 650,32 lei, care constituie pierderi normative.

Conform Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, consumatorul are obligația să achite integral plata pentru serviciul acordat în termenul stabilit pînă pe data de 30 a lunii curente. La 02 august 2014 a adresat lui Rotari Mircea somație solicitând achitarea datoriei acumulate, însă acesta nu a reacționat. 1 Cere societatea pe acțiuni ,,Cet Nord” încasarea din contul lui Rotari Mircea a datoriei în mărime de 1 650,32 lei și cheltuielilor de judecată în mărime de 280 lei (f.d.

3). Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 02 octombrie 2015 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acțiuni ,,Cet Nord”. S-a încasat din contul lui Rotari Mircea în beneficiul societății pe acțiuni ,,Cet Nord” datoria pentru energia termică în mărime de 1 650,32 lei și taxa de stat 270 lei (f.d. 52, 55-56). La 14 octombrie 2015 Rotari Mircea și avocatul Angela Procopciuc au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți din 02 octombrie 2015, solicitând admiterea acestuia, scutirea apelantului de la plata taxei de stat, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de respingere a cererii de chemare în judecată (f.d. 54). Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2015 s-a respins cererea apelantului Rotari Mircea cu privire la scutirea de la plata taxei de stat.

Nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Rotari Mircea. S-a acordat lui Rotari Mircea termen pînă la 15 decembrie 2015 ora 16:00 pentru depunerea cererii de apel motivate și achitarea taxei de stat în mărime de 202,5 lei. S-a explicat apelantului că în cazul neîndeplinirii în termen a indicațiilor instanței de apel apelul nu se va considera depus și va fi restituit (f.d. 63-64). La 14 decembrie 2015 Rotari Mircea a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2015 (f.d. 68). Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 27 ianuarie 2016 a respins recursul declarat de Rotari Mircea (f.d. 74-76).

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 01 martie 2016 s-a restituit apelul declarat de Rotari Mircea împotriva hotărîrii Judecătoriei Bălți din 02 octombrie 2015. S-a explicat apelantului că restituirea cererii de apel nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași apelant, cu aceeași cerere de apel, împotriva aceleiași hotărîri, cu privire la același obiect și aceleași temeiuri, dacă au fost lichidate neajunsurile (f.d. 86). La 24 martie 2016 Rotari Mircea a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 01 martie 2016 (f.d. 88). Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 18 mai 2016 a respins recursul declarat de Rotari Mircea și a menținut încheierea Curții de Apel Bălți din 01 martie 2016 (f.d.

96-100). La 27 iunie 2016 Rotari Mircea a declarat apel repetat nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți din 02 octombrie 2015, solicitând admiterea acestuia, repunerea în termen a cererii de apel, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri prin care cauza să fie remisă la rejudecare în prima instanță (f.d. 104). Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2016 s-a respins cererea de repunere în termen a apelului și s-a restituit apelul declarat de Rotari Mircea ca depus în afara termenului legal (f.d. 113-114). 2 La 28 iulie 2016 Rotari Mircea a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2016, solicitând admiterea acestuia și casarea încheierii (f.d.

116-118). În motivarea cererii de recurs Rotari Mircea a indicat că prin încheierea Curții de Apel Bălți din 01 martie 2016, prin care i-a fost restituită cererea de apel, i-a fost explicat dreptul de a depune repetat cerere de apel. Ulterior a lichidat neajunsurile, achitând taxa de stat. Pînă în prezent nu a primit hotărîrea motivată a primei instanțe. Referitor la somația expediată de societatea pe acțiuni „ Cet Nord” nu este indicat termenul pentru care a fost calculată suma inclusă spre plată și nici mărimea acesteia.

Societatea pe acțiuni „Cet Nord” în cererea de chemare în judecată face trimitere la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, în care este indicat că consumatorul achită plata pentru pierderi în mărime de 20 % din costul energiei termice calculate pe un m2 al apartamentului.

Conform art. 8 1 al aceluiași Regulament în cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea altei surse de încălzire pentru întreținerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puțin +18°C, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de: 10%, începînd cu 1 octombrie 2011; 15%, începînd cu 1 octombrie 2012; 20%, începînd cu 01 octombrie 2013 din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului. Astfel, consumatorul va achita pentru încălzirea apartamentului dar nu pentru pierderi, iar societatea pe acțiuni „Cet Nord” va întreține încăperea deconectată la cel puțin de +18°C.

În apartament lipsesc coloanele de încălzire tranzitorii, etajul tehnic și țevile din scara blocului, fiind prezente doar țevile din subsolul blocului locativ, iar societatea pe acțiuni „Cet Nord” eronat a calculat pierderile normative în cuantum de 10 %, 15% și 20% considerând că țevile tur-retur ca 2 elemente ce aduc pierderi normative de energie termică în încăperile tehnice comune. Conform Legii condominiului în fondul locativ nr. 913-XIV din 30 martie 2000, din partea comună fac parte părțile dintr-o clădire, alte obiecte imobiliare aflate în proprietate care nu sunt în apartamente sau încăperi cu altă destinație decît aceea de locuință și care sînt destinate folosirii în comun de către toți proprietarii din condominium.

Astfel gestionarul fondului locativ și furnizorul energiei termice urmează să încheie contract de prestare a serviciilor, potrivit căruia să presteze servicii de asigurare cu energie termică în blocul locativ, iar locatarii blocului locativ nu dispun de rețele aparte, care ar fi conectate direct la rețelele furnizorului. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. 3 Studiind argumentele recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este depus în termen, și urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea de respingere a cererii de repunere a apelului în termen și de restituire a apelului la 26 iulie 2016. Prin urmare, recursul declarat de Rotari Mircea la 28 iulie 2016 împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2016 este depus în termen. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 426 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se depune și se examinează în modul stabilit de prezentul capitol, cu excepțiile stabilite de prezenta secțiune.

În conformitate cu art. 437 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile respective. La 27 iunie 2016 Rotari Mircea a declarat apel repetat nemotivat împotriva hotărîrii Judecătoriei Bălți din 02 octombrie 2015, solicitând admiterea acestuia, repunerea în termen a cererii de apel, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri prin care cauza să fie remisă la rejudecare în prima instanță (f.d. 104). Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2016 s-a respins cererea de repunere în termen a apelului și s-a restituit apelul declarat de Rotari Mircea ca depus în afara termenului legal (f.d.

113-114). Rotari Mircea a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2016, care nu conține motive cu privire la netemeinicia respingerii cererii de repunere în termen și de restituire a cererii de apel, nu conține argumente care ar confirma ilegalitatea încheierii atacate. Or, motivele invocate în recurs se reduc la fondul litigiului, care nu au relevanță la încheierea din 26 iulie 2016 de respingere a demersului de repunere a apelului în termen și restituire a cererii de apel. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a.

vs Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 și SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ). Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Rotari Mircea fiind interesat de soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsuri necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin 4 depunerea unui recurs care să conțină motive cu privire la netemeinicia respingerii cererii de repunere a apelului în termen și restituire a acesteia.

Prin urmare, în lipsa unui recurs în care sunt indicate esența și netemeinicia respingerii cererii de repunere în termen și de restituire a cererii de apel, argumentul ilegalității încheierii contestate, care nu specifică concret care norme de drept procedural și material au fost încălcate la adoptarea încheierii de respingere a cererii de repunere în termen a apelului și de restituire a acestuia, precum și care circumstanțe au importanță pentru soluționarea justă a pricinii nu au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța de apel, instanța de recurs este în imposibilitate de a verifica temeinicia acestuia. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 10 alin. (3) Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Deoarece în cererea de recurs Rotari Mircea nu a indicat netemeinicia respingerii cererii de repunere în termen a apelului și de restituire a acestuia, argumentul ilegalității actului judecătoresc atacat, recursul necesită să fie respins.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Rotari Mircea împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acțiuni ,,Cet Nord” împotriva lui Rotari Mircea cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii Președinte, Judecătorul: Galina Stratulat Judecătorii: Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 5