3ra-1149/16 — Anularea ordinului de concediere, eliberarea duplicatului carnetului de muncă

Dosar nr. 3ra-1149/16

prima instanță: Judecătoria Centru

Judecător: Natalia Mămăligă

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Nelea Budăi

Valeri Efros

Ion Muruianu

Î N C H E I E R E

24 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecător: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Nicolae Craiu

examinând chestiunea admisibilității recursurilor declarate de reprezentantul

Procuraturii Generale Carolina Lupașcu și de către reprezentantul Ministerului Justiției

Victor Vascan,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și

Procuratura Generală cu menținerea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21

octombrie 2015,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Izbaș Ion împotriva

Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, intervenient accesoriu Procuratura

Generală și Consiliul Superior al Magistraturii, cu privire la anularea ordinului de

concediere, obligarea eliberării duplicatului carnetului de muncă, încasarea cheltuielilor

de judecată și repararea prejudiciului material și moral,

c o n s t a t ă:

La data de 10 iulie 2012, Izbaș Ion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, intervenient accesoriu

Procuratura Generală și Consiliul Superior al Magistraturii, privind anularea ordinului

de concediere, obligarea eliberării duplicatului carnetului de muncă, încasarea

cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin ordinul MAI nr. 94 EF din 09

august 2000, a fost angajat în cadrul organelor afacerilor interne, iar prin ordinul MAI

nr. 70 EF din 22 februarie 2008, a fost numit în funcția ofițer operativ de sector al

postului de poliție Volintiri al CPR Ștefan Vodă.

1

Prin decizia Curții de Apel Bender din 09 noiembrie 2011 a fost recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (1) Cod penal, iar în

temeiul acestei decizii la data de 28 decembrie 2011 a fost emis ordinul 608 EF prin

care a fost concediat din organele afacerilor interne.

Ulterior, această decizie a fost casată prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 18 mai 2012, fiind menținută sentința Judecătoriei Slobozia din

07 iunie 2011 prin care Izbaș Ion a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 3091 alin. (1) Cod penal.

La data de 30 mai 2012 a depus cerere prealabilă prin care a solicitat anularea

ordinului 608 EF din 28 decembrie 2011 în partea concedierii lui Izbaș Ion din cadrul

organelor afacerilor interne, însă, a fost informat că cererea prealabilă a fost lăsată fără

examinare din motivul omiterii termenului de contestare.

Consideră reclamantul că nu a omis termenul de depunere a cererii prealabile

deoarece temei pentru anularea ordinului de concediere a servit decizia Colegiului penal

al Curții Supreme de Justiție din 18 mai 2012, iar cererea prealabilă a fost depusă la 30

mai 2012.

Mai indică reclamantul că, contrar art. 66 alin. (5) din Codul muncii, carnetul de

muncă nu i s-a restituit la data aducerii la cunoștință a ordinului de concediere, dar abia

la data de 29 iunie 2012.

În cadrul examinării cauzei în primă instanță, la data de 12 mai 2015 Izbaș Ion a

depus cerere de modificare și concretizare a pretențiilor prin care a solicitat atragerea în

proces a Ministerului Justiției în calitate de pîrît deoarece în cauzele privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală,

statul este reprezentat de către Ministerul Justiției.

Mai menționează reclamantul că, la data de 17 decembrie 2012 a fost restabilit în

funcția de OOS al postului de poliție Volintiri al CPR Ștefan Vodă cu reacordarea

gradului de locotenent, iar la data de 02 august 2012 i s-a acordat gradul special de

locotenent major. Astfel, în urma acțiunilor ilegale ale organului de urmărire penală,

gradul i-a fost acordat cu o întârziere de trei ani, fapt prin care a fost prejudiciat material

deoarece acordarea gradului îi oferea posibilitatea de a încasa un supliment la salariu în

mărime de 50 lei.

Solicită reclamantul prin cererea inițială și prin cererea de concretizare a

pretențiilor, atragerea Ministerului Justiției în calitate de pârât, admiterea acțiunii cu

anularea ordinului MAI nr. 608 EF din 28 decembrie 2011, în partea ce ține de

concedierea lui Izbaș Ion din cadrul organelor afacerilor interne. Încasarea din contul

bugetului de stat a salariului pentru perioada 28 decembrie 2011 – 17 decembrie 2012 în

mărime de 50 032 lei, încasarea prejudiciului moral pe care îl estimează la suma de 100

000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1500 lei. Obligarea Ministerului

Afacerilor Interne de a elibera duplicatul carnetului de muncă fără înscrierea despre

concedierea sa și obligarea de a-i acorda gradul special căpitan de poliție.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2012, acțiunea a fost

admisă parțial. A fost anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 608 EF din 28

2

decembrie 2011 în privința lui Izbaș Ion cu repunerea în funcția de ofițer operativ de

sector al postului de poliție Volintiri al CPR Ștefan-Vodă. A fost obligat Ministerul

Afacerilor Interne de a calcula și achita lui Izbaș Ion salariul mediu pentru lipsa forțată

de la serviciu în perioada 28 decembrie 2011 – 12 noiembrie 2012. A fost dispusă

încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Izbaș Ion

cheltuielile de judecată în mărime de 1500 lei. Cererea lui Izbaș Ion cu privire la

încasarea prejudiciului moral a fost respinsă.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 august 2013, a fost admis recursul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne, casată hotărârea Curții de Apel Chișinău din

12 noiembrie 2012 cu remiterea pricinii spre rejudecare la Judecătoria Centru mun.

Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 martie 2014 acțiunea a

fost admisă parțial. A fost anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 608 EF din

28 decembrie 2011 în privința lui Izbaș Ion, cu repunerea acestuia în funcția de ofițer

operativ de sector al postului de poliție Volintiri al IP Ștefan-Vodă. A fost obligat

Ministerul Afacerilor Interne de a calcula și achita lui Izbaș Ion salariul mediu pentru

lipsa forțată de la serviciu pentru perioada 28 decembrie 2011 – 17 decembrie 2012.

Acțiunea în partea încasării prejudiciului moral a fost încetată pe motivul renunțării

reclamantului la cerința dată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2014, a fost admis apelul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne, casată integral hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 06 martie 2014 cu trimiterea pricinii spre rejudecare în prima

instanță.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 iulie 2015, Ministerul

Justiției a fost atras în proces în calitate de pârât. Consiliul Superior al Magistraturii și

Procuratura Generală au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii de

partea pârâtului.

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 01 octombrie 2015, a fost

scoasă de pe rol cerința reclamantului Izbaș Ion înaintată împotriva Ministerului

Afacerilor Interne privind obligarea de a-i acorda gradul special căpitan de poliție.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 octombrie 2015 acțiunea

a fost admisă parțial. A fost anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 608 EF

din 28 decembrie 2011, în partea concedierii lui Izbaș Ion din cadrul organelor

afacerilor interne. A fost dispusă încasarea din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Izbaș Ion suma de 50 032 lei cu titlu de salariu

neachitat pentru perioada 28 decembrie 2011 până la 17 decembrie 2012, prejudiciul

moral în sumă de 20 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1500 lei. În

rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, au fost respinse apelurile

declarate de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Procuratura Generală,

cu menținerea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 octombrie 2015.

3

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, la

data de 13 mai 2016, reprezentantul Procuraturii Generale Carolina Lupașcu a contestat-

o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, la adoptarea hotărârii de către instanța

de apel nu au fost luate în considerație toate circumstanțele cauzei, motiv din care

consideră hotărârea neîntemeiată și părtinitoare deoarece suma acordată reclamantul ca

prejudiciul moral este una exagerată.

La data de 07 iulie 2016, reprezentantul Ministerului Justiției Victor Vascan a

depus recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a indicat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea și a aplicat eronat normele de drept material deoarece la materialele cauzei

nu există un act procedural definitiv și irevocabil a instanței de judecată prin care ar fi

fost stabilite ca fiind ilegale acțiunile organului de urmărire penală. Mai indică că,

instanța nejustificat și exagerat a dispus încasarea prejudiciului moral.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

consideră că recursurile declarate de reprezentantul Procuraturii Generale Carolina

Lupașcu și de către reprezentantul Ministerului Justiției Victor Vascan sânt

inadmisibile, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) Cod de procedură civilă, asupra admisibilității

recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

La materialele cauzei nu se atestă expedierea deciziei Curții de Apel Chișinău din

14 aprilie 2016, motiv din care instanța de recurs consideră recursurile înaintate la data

de 13 mai 2016 și 07 iulie 2016 ca fiind depuse în termen.

Studiind cererile de recurs și modul în care recurenții și-au exercitat dreptul la

recurs, fără a se expune asupra legalității deciziei instanței de apel atacate, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt expres prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) Codul de procedură civilă.

Analizând argumentele recursurilor prin prisma existenței temeiurilor de

declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite

de normele de drept citate.

Reieșind din prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4).

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că ambii

recurenți au invocat dezacordul cu cuantumul sumei dispuse spre încasare cu titlu de

4

prejudiciu moral.

Astfel, aceste argumente nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate deoarece țin

de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Totodată, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ menționează că,

recursurile în cauză conține obiecții de fapt, care deja au fost studiate și verificate de

către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. Mai mult decât

atât, motivele cererilor de recurs sunt similare cu cele invocate în cererile de apel.

La fel nu pot fi reținute nici argumentele recursurilor declarate de reprezentantul

Procuraturii Generale Carolina Lupașcu și de către reprezentantul Ministerului Justiției

Victor Vascan privind aplicarea și aprecierea greșită a normelor de drept material,

deoarece au fost invocate pur declarativ, iar recurenții s-au expus doar pe fondul cauzei

sub aspectul dezacordului cuantumului prejudiciului moral. Din aceste motive acestea

nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, așa cum

formal au fost invocate de către recurenți, și, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile

declarate de reprezentantul Procuraturii Generale Carolina Lupașcu și de către

reprezentantul Ministerului Justiției Victor Vascan ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art.art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se consideră inadmisibile recursul declarat de reprezentantul Procuraturii

Generale Carolina Lupașcu și recursul declarat de către reprezentantul Ministerului

Justiției Victor Vascan împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Izbaș Ion împotriva

Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, intervenient accesoriu Procuratura

Generală și Consiliul Superior al Magistraturii, cu privire la anularea ordinului de

concediere, obligarea eliberării duplicatului carnetului de muncă, încasarea cheltuielilor

de judecată și repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5