2ra-1753/16 — încasarea contravalorii bunului

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1753/16

Judecător: I. Morozan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu

Î N C H E I E R E

24 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Galina Stratulat, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Bondari Irina,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bondari Irina

împotriva Societății pe Acțiuni „Orange Moldova” cu privire la încasarea

contravalorii bunului,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015, prin care

a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 26 mai 2015,

c o n s t a t ă

La 03 martie 2015, Bondari Irina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Orange Moldova", solicitînd încasarea contravalorii bunului

telefonul mobil de model „HTC Desire 500” în sumă de 4 500 lei, costul

efectuării expertizei în sumă de 510 lei, costul telegramei în sumă de 26,68 lei,

compensarea cheltuielilor de judecată și anume a taxei de stat achitate în sumă de

735 lei, despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 20 000 lei, iar în

total suma de 25 260,68 lei.

În motivarea cererii reclamanta a invocat că, la 30 decembrie 2013 a

procurat de la pîrît telefonul mobil „HTC Desire 500” cu numărul de Serie

358044051899702 contra sumei de 4 500 lei. Susține că peste o perioadă de timp,

în cadrul termenului de garanție, telefonul s-a deblocat, iar toată informația

programată a dispărut și a început să funcționeze cu anumite deranjamente.

Menționează reclamanta că, la 23 septembrie 2014 a predat pîrîtului

telefonul pentru testarea dispozitivului deoarece nu se conecta, care la rîndul său,

a informat-o că din informația primită de la Centrul de reparație „Regenersis”, în

procesul de diagnosticare s-a constatat, că defecțiunea telefonului a fost cauzată

de testări, operări, instalări, reglări incorecte sau modificări neautorizate a

sistemului de operare a dispozitivului.

Nefiind de acord cu refuzul pîrîtului de a înlocui telefonul defectat cu unul

calitativ, reclamanta s-a adresat la Centru Național de Expertize Judiciare de pe

lîngă Ministerul Justiției al Republicii Moldova solicitînd efectuarea unei

expertize tehnice pentru a determina cauza ieșirii telefonului din funcțiune.

Astfel, examinarea telefonului s-a efectuat în prezența soțului reclamantei

Bondari Sergiu și a reprezentanților operatorului de telefonie mobilă SA „Orange

Moldova”, Tighineanu Natalia și Maister Vădim. În concluzie expertul judiciar A.

Lîsîi a constatat că: ieșirea din funcțiune a telefonului mobil a fost cauzată de

funcționarea cu defecțiuni a unor elemente ale platformei telefonului și nu de

exploatarea necorespunzătoare.

Relevă reclamanta că la 06 ianuarie 2015, a depus o cerere prealabilă

pîrîtului prin care a solicitat să-i fie schimbat telefonul defectat pe unul calitativ,

însă pînă la momentul adresării în judecată nu a primit careva răspuns.

Astfel, ținînd cont de comportamentul incorect situației create și că litigiul

durează o perioadă îndelungată de timp, dînsa a pierdut încrederea în pîrît și

refuză de a fi înlocuit telefonul mobil defectat cu unul calitativ, limitîndu-se la

restituirea contravalorii lui – 4 500 lei, or ca dovadă a calității necorespunzătoare

a serviciului prestat de către pîrît este raportul de constatare tehnico-științifică nr.

187/15 din 09 februarie 2015, prin care se constată că telefonul mobil a ieșit din

funcțiune din cauza funcționarii cu defecțiuni a unor elemente ale platformei

telefonului și nu de exploatarea necorespunzătoare a lui.

A mai invocat reclamanta că acțiunile pîrîtului contravin legislației în

vigoare, astfel provocîndu-i incomodități în viața de zi cu zi și respectiv

reflectîndu-se negativ asupra sănătății sale, provocîndu-i suferințe psihice, care le

estimează în sumă de 20 000 lei.

Solicită reclamanta, încasarea de la SA „Orange Moldova” a contravalorii

bunului telefonul mobil de model „HTC Desire 500” în sumă de 4 500 lei, costul

efectuării expertizei în sumă de 510 lei, costul telegramei în sumă de 26,68 lei,

compensarea cheltuielilor de judecată și anume a taxei de stat achitate în sumă de

735 lei, a despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 20 000 lei, iar

în total suma de 25 260,68 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 26 mai 2015, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Bondari Irina cu privire la încasarea

contravalorii bunului telefonul mobil de model HTC Desire 500 de la ÎM „Orange

Moldova” SA în sumă de 3 999 lei, costului efectuării expertizei în sumă de 510

lei, costului telegramei în sumă de 26,68 lei, compensarea cheltuielilor de

judecată și anume a taxei de stat achitată în sumă de 735 lei, prejudiciul moral în

sumă de 20 000 lei, iar în total suma de 25 260,68 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015, s-a respins

apelul declarat de Bondari Irina și s-a menținut hotărîrea primei instanțe.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 11 mai 2016, Bondari Irina a

declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărîrii primei instanțe, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de

fond.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atît

decizia instanței de apel cît și hotărîrea primei instanțe sunt ilegale și

neîntemeiate.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 12 ianuarie 2016 (f.d. 98), cît și faptul că la

materialele cauzei nu sunt careva probe ce ar indica asupra momentului

comunicării acesteia, recursul înaintat de Bondari Irina se consideră declarat în

termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bondari Irina nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești

contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele

recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Bondari Irina ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Bondari Irina se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță