2ra-1753/16 — încasarea contravalorii bunului

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1753/16 Judecător: I. Morozan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu Î N C H E I E R E 24 august 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Galina Stratulat, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Bondari Irina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bondari Irina împotriva Societății pe Acțiuni „Orange Moldova” cu privire la încasarea contravalorii bunului, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015, prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 26 mai 2015, c o n s t a t ă La 03 martie 2015, Bondari Irina a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Orange Moldova", solicitînd încasarea contravalorii bunului telefonul mobil de model „HTC Desire 500” în sumă de 4 500 lei, costul efectuării expertizei în sumă de 510 lei, costul telegramei în sumă de 26,68 lei, compensarea cheltuielilor de judecată și anume a taxei de stat achitate în sumă de 735 lei, despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 20 000 lei, iar în total suma de 25 260,68 lei. În motivarea cererii reclamanta a invocat că, la 30 decembrie 2013 a procurat de la pîrît telefonul mobil „HTC Desire 500” cu numărul de Serie 358044051899702 contra sumei de 4 500 lei.

Susține că peste o perioadă de timp, în cadrul termenului de garanție, telefonul s-a deblocat, iar toată informația programată a dispărut și a început să funcționeze cu anumite deranjamente. Menționează reclamanta că, la 23 septembrie 2014 a predat pîrîtului telefonul pentru testarea dispozitivului deoarece nu se conecta, care la rîndul său, a informat-o că din informația primită de la Centrul de reparație „Regenersis”, în procesul de diagnosticare s-a constatat, că defecțiunea telefonului a fost cauzată de testări, operări, instalări, reglări incorecte sau modificări neautorizate a sistemului de operare a dispozitivului. Nefiind de acord cu refuzul pîrîtului de a înlocui telefonul defectat cu unul calitativ, reclamanta s-a adresat la Centru Național de Expertize Judiciare de pe lîngă Ministerul Justiției al Republicii Moldova solicitînd efectuarea unei expertize tehnice pentru a determina cauza ieșirii telefonului din funcțiune.

Astfel, examinarea telefonului s-a efectuat în prezența soțului reclamantei Bondari Sergiu și a reprezentanților operatorului de telefonie mobilă SA „Orange Moldova”, Tighineanu Natalia și Maister Vădim. În concluzie expertul judiciar A. Lîsîi a constatat că: ieșirea din funcțiune a telefonului mobil a fost cauzată de funcționarea cu defecțiuni a unor elemente ale platformei telefonului și nu de exploatarea necorespunzătoare. Relevă reclamanta că la 06 ianuarie 2015, a depus o cerere prealabilă pîrîtului prin care a solicitat să-i fie schimbat telefonul defectat pe unul calitativ, însă pînă la momentul adresării în judecată nu a primit careva răspuns.

Astfel, ținînd cont de comportamentul incorect situației create și că litigiul durează o perioadă îndelungată de timp, dînsa a pierdut încrederea în pîrît și refuză de a fi înlocuit telefonul mobil defectat cu unul calitativ, limitîndu-se la restituirea contravalorii lui – 4 500 lei, or ca dovadă a calității necorespunzătoare a serviciului prestat de către pîrît este raportul de constatare tehnico-științifică nr. 187/15 din 09 februarie 2015, prin care se constată că telefonul mobil a ieșit din funcțiune din cauza funcționarii cu defecțiuni a unor elemente ale platformei telefonului și nu de exploatarea necorespunzătoare a lui. A mai invocat reclamanta că acțiunile pîrîtului contravin legislației în vigoare, astfel provocîndu-i incomodități în viața de zi cu zi și respectiv reflectîndu-se negativ asupra sănătății sale, provocîndu-i suferințe psihice, care le estimează în sumă de 20 000 lei.

Solicită reclamanta, încasarea de la SA „Orange Moldova” a contravalorii bunului telefonul mobil de model „HTC Desire 500” în sumă de 4 500 lei, costul efectuării expertizei în sumă de 510 lei, costul telegramei în sumă de 26,68 lei, compensarea cheltuielilor de judecată și anume a taxei de stat achitate în sumă de 735 lei, a despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 20 000 lei, iar în total suma de 25 260,68 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 26 mai 2015, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Bondari Irina cu privire la încasarea contravalorii bunului telefonul mobil de model HTC Desire 500 de la ÎM „Orange Moldova” SA în sumă de 3 999 lei, costului efectuării expertizei în sumă de 510 lei, costului telegramei în sumă de 26,68 lei, compensarea cheltuielilor de judecată și anume a taxei de stat achitată în sumă de 735 lei, prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei, iar în total suma de 25 260,68 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015, s-a respins apelul declarat de Bondari Irina și s-a menținut hotărîrea primei instanțe. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 11 mai 2016, Bondari Irina a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de fond. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atît decizia instanței de apel cît și hotărîrea primei instanțe sunt ilegale și neîntemeiate. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 12 ianuarie 2016 (f.d. 98), cît și faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe ce ar indica asupra momentului comunicării acesteia, recursul înaintat de Bondari Irina se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bondari Irina nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Bondari Irina ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul declarat de Bondari Irina se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță