2rac-357/16 — incasarea datoriei

Prima instanță: L. Pruteanu. dosarul nr. 2rac-357/16

Instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol.

Î N C H E I E R E

24 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi

Judecătorii Tamara Chișcă-Doneva

Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul recurentului Societatea cu Răspundere Limitată „Morgoci Grup”,

Ruslan Cibric,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Instituției Publice

„Institutul de Fitotehnie Porumbeni” împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Morgoci Grup” cu privire la încasarea datoriei și dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Morgoci

Grup” și a fost menținută hotărârea judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din

16 noiembrie 2015,

c o n s t a t ă

La 07 august 2015, reclamantul Instituția Publică „Institutul de Fitotehnie

Porumbeni”, a depus cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „Morgoci

Grup”cu privire la încasarea datoriei și dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 01 aprilie 2013 a încheiat

cu S.R.L. „Morgoci Grup” un contract de arendă a serelor de sticlă, terenurilor

aferente și încăperilor auxiliare.

Menționează reclamantul că, în momentul încheierii contractului părțile au

stabilit că, plata pentru serviciile de întreținere nu vor fi incluse în plata pentru

arendă și respectiv urmează a fi achitate de către arendaș, separat, în termen de 10

zile din momentul prezentării conturilor de plată și calculelor necesare.

Afirmă reclamantul că, la 03 martie 2015, în conformitate cu actul de verificare

a decontărilor reciproce, pârâtul urma să achite datoria în mărime de 35 689 lei și

20 bani.

Indică reclamantul că, pârâtului i-au fost expediate facturile fiscale, însă

acesta nu și-a onorat obligațiunile contractuale.

Specifică reclamantul că, la 24 aprilie 2015, a depus împotriva pârâtului o

cerere cu privire la achitarea datoriei acumulate conform contractului, cerând

executarea obligației în termen de 10 zile din momentul primirii pretenției.

Cere reclamantul Instituția Publică „Institutul de Fitotehnie Porumbeni”,

încasarea datoriei în mărime de 35 689 lei și 20 bani, a dobânzii de întârziere în

mărime de 7573 lei și 44 bani și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 noiembrie

2015, acțiunea a fost admisă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, a fost respins

apelul declarat de către S.R.L. „Morgoci Grup” și a fost menținută hotărârea

judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 noiembrie 2015.

La 28 iunie 2016, reprezentantul recurentului S.R.L. „Morgoci Grup”,

Ruslan Cibric, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel, deoarece aceasta ar fi fost emisă cu interpretarea eronată a

normelor de drept material și procedural.

Mai mult ca atât, consideră recurentul că instanța de apel, nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată și eronat ar fi interpretat-o.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către reprezentantul

recurentului S.R.L. „Morgoci Grup”, Ruslan Cibric, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un

temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel, dar a formulat critici

ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă

motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului S.R.L. „Morgoci

Grup”, Ruslan Cibric, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul reprezentantului recurentului, Societatea cu Răspundere Limitată

„Morgoci Grup”, Ruslan Cibric, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Mihai Poalelungi

judecătorul

Judecătorii Tamara Chișcă-Doneva

Ion Druță