2ra-1841/16 — încasarea sumei, rezilierea contractului de locațiune și evacuare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei, rezilierea contractului de locaţiune şi evacuare
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1841/16 — încasarea sumei, rezilierea contractului de locațiune și evacuare (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: Gh. Stratulat dosarul nr. 2ra-1841/16
instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol
Î N C H E I E R E
17 august 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Ion Druță
Mariana Pitic
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Corloteanu Andrei, reprezentat de avocatul Goiman Alexandru,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Consiliului municipal
Chișinău împotriva lui Corloteanu Andrei cu privire la încasarea sumei, rezilierea
contractului de locațiune și evacuarea din spațiului închiriat și la acțiunea
reconvențională a lui Corloteanu Andrei împotriva Consiliului municipal Chișinău cu
privire la încasarea sumei,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2016, prin care a fost
admis apelul declarat de către Corloteanu Andrei, casată integral hotărîrea Judecătoriei
Centru mun. Chișinău din 12 octombrie 2015 și emisă o nouă hotărîre prin care
acțiunea inițială a fost admisă parțial, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă,
c o n s t a t ă:
La 18 iulie 2014, Consiliul municipal Chișinău a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Corloteanu Andrei, cu privire la încasarea sumei, rezilierea
contractului de locațiune și evacuarea din spațiului închiriat.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 04 august 2011, Consiliul
municipal Chișinău a încheiat cu Corloteanu Andrei contractul de locațiune nr.
3/11/024 a încăperilor cu altă destinație decît cea locativă din mun. Chișinău, str. M.
Kogălniceanu, casa 23, bloc lit. A (4) (subsol) cu suprafața de 45,3 m.p.
Susține că conform pct. 2.2.3. al Contractului de locațiune, locatarul este obligat
să achite chiria în volumul, termenele și modul prevăzut de capitolul 4 din contract, iar
conform pct. 4.3. al contractului de locațiune să achite plata chiriei trimestrial (anual)
cu anticipație cel tîrziu la prima zi a trimestrului.
Menționează reclamantul că, în urma controlului efectuat asupra respectării
condițiilor contractului de locațiune s-a stabilit că locatarul a încălcat pct. 2.2.3. al
Contractului de locațiune, neachitînd chiria în termenii prevăzuți de contract, astfel
plata nu este achitată de la 18 septembrie 2012 și pînă în prezent, fiind încălcat
termenul prevăzut de contractul încheiat.
Sub acest aspect, afirmă că potrivit Regulamentului gestionării clădirilor,
construcțiilor și încăperilor cu altă destinație decît cea locativă - proprietate
municipală, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 4/11 din 26
septembrie 2003, asemenea încălcare se penalizează cu achitarea unei amenzi egale cu
0,1 % din chiria restantă pentru fiecare zi de întîrziere și rezilierea contractului, mai
mult ca atît în pct. 3.1.1. din contract este stipult faptul că în cazul neachitării la timp a
chiriei se aplică penalitatea în mărime de 0,1 % din suma restantă pentru fiecare zi de
întîrziere și rezilierea contractului.
Astfel, relevă că pîrîtul a fost informat prin scrisorile nr. 04-120/793 din 16
decembrie 2013 și nr. 04-120/349 din 19 mai 2014, despre necesitatea achitării sumei
în contul Consiliului municipal Chișinău, în caz contrar aceasta va fi încasată forțat cu
ulterioară evacuare din încăperile ocupate.
Își întemeiază acțiunea în baza dispozițiilor art. 268 lit. a), art. 512, art. 668,
art. 875, art. 886, art. 906 alin. (1) lit. c), art. 908 alin. (1) din Codul civil.
Solicită reclamantul încasarea de la pîrîtul Corloteanu Andrei în beneficiul
Consiliului municipal Chișinău a sumei de 34 059,70 lei plata pentru chiria încăperii
cu altă destinație decît cea locativă din str. Mihail Kogălniceanu, casa 23, bloc lit. A
(4) (subsol) și rezilierea contractului de locațiune cu eliberarea încăperilor ocupate și
înapoierea acestora proprietarului în baza actului de predare-primire.
Ulterior, Corloteanu Andrei a depus o acțiune reconvențională împotriva
Consiliului municipal Chișinău cu privire la încasarea sumei (f. d. 47-48).
În motivarea acțiunii reconvenționale, Corloteanu Andrei a indicat că în
decembrie 2000 a devenit proprietarul apartamentului nr. 14 din str. M. Kogălniceanu
23, mun. Chișinău, apartament ce constă dintr-o construcție cu un nivel amplasat la
sol.
Menționează că în pofida faptului că a realizat lucrări de reparație a
apartamentului său, a constatat că fisurile care erau la nivelul subsolului au avansat în
apartament, astfel că pereții și podul din coridor, bucătărie, dormitor și baie s-au fisurat
din nou, iar la nivelul podelelor, pe pereții din camera copiilor, în bucătărie și în hol.
Susține că din cauza umezelii exagerate a apărut mucegaiul și persistă un miros
specific neplăcut de umezeală.
Relevă că casa datează aproximativ din anul 1910, care a fost împărțită în mai
multe apartamente cu intrări separate, fiind construită din piatră care este supusă unui
intens proces de degradare (măcinare) și alunecărilor de teren, iar subsolul acesteia era
într-o stare deplorabilă, deoarece nu a fost exploatat și întreținut în toată această
perioadă.
În acest sens, indică că de nenumărate ori s-a adresat către gestionarul
încăperilor, ÎMGFL nr. 8, solicitînd evacuare apei și deșeurilor, realizarea unor lucrări
minime de consolidare pentru a preveni degradarea în continuare a acestuia, însă a
primit răspuns că nu dispun de resursele necesare, inclusiv financiare.
Astfel, în scopul conservării construcției, prevenirii degradării în continuare a
subsolului, stoparea surpărilor și remedierea fisurilor pereților și tavanului, înlăturarea
sursei mirosului, mucegaiului și efectelor negative ce se răsfrîngeau și se extindeau
asupra apartamentului său, a fost nevoit de a evacua apa și două camioane de gunoi din
subsol, din sursele financiare proprii a consolidat subsolul prin lucrări de armare și
betonare a pereților, betonarea brîului și a planșeului cu instalarea armaturii, a făcut pe
interiorul subsolului 2 arcuri armate și betonate de întreținere a pereților acestuia ca să
nu cadă, a făcut scările turnate din beton la intrarea în subsol, a pus la intrare în subsol
o ușă cu gratii pentru ventilarea acestuia, iar la ieșirea din subsol a făcut pavaj pînă în
curte, a construit scurgerea pluvială conectată la rețeaua de canalizare centralizată,
pentru a evita scurgerea apei în subsol.
Afirmă că costul la o parte din lucrările realizate fiind în mărime de 31 040 lei,
dintre care costul materialelor de construcție constituie 22 240 lei și costul manoperei
8 800 lei, fapt confirmat prin factura nr. 0654431 din 08 iulie 2010 și actul din
22 decembrie 2011 de constatare a lucrărilor efectuate, emis de către comisia formată
de ÎMGFL nr. 8, planul construcției din 03 noiembrie 2010, unde se specifică că
suprafața subsolului s-a micșorat în urma reparației și actului de primire-predare a
încăperilor nelocuibile din 04 august 2011, conform căruia după reparație pereții,
tavanul, dușumeaua, pardoseala subsolului, se află într-o stare satisfăcătoare.
De altfel, consideră că calculul privind încasarea plății pentru chirie în suma de
25 543,10 lei este unul eronat din motiv că la realizarea lui nu s-a luat în considerare
rezilierea contractului de locațiune nr. 3/11/024 din 04 august 2011 începînd din data
de 31 ianuarie 2014 prin cererea de reziliere din 31 decembrie 2013, astfel plata pentru
chirie urma să fie calculată pînă la data rezilierii.
Își întemeiază acțiunea reconvențională în baza dispozițiilor art. 315 alin. (3) și
alin. (6), art. 350, art. 512 alin. (1), art. 514, art. 880, art. 909 din Codul civil, art. 12
alin. (1) din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000.
Solicită încasarea de la Consiliul municipal Chișinău în beneficiul său a sumei
de 31 040 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de reparație a subsolului A (04) din
str. Mihail Kogălniceanu 23, mun. Chișinău și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 12 octombrie 2015,
acțiunea inițială a fost admisă, fiind încasat de la Corloteanu Andrei suma de
34 059,70 lei cu titlu de plată pentru chiria încăperii cu o altă destinație decît cea
locativă din str. Mihail Kogălniceanu, casa 23, bloc lit. A (4) (subsol). S-a reziliat
contractul de locațiune nr. 3/11/024 din 04 august 2011, încheiat între Consiliul
municipal Chișinău și Corloteanu Andrei cu eliberarea încăperilor ocupate. S-a încasat
de la Corloteanu Andrei în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1221,79 lei. S-
a respins cererea reconvențională depusă de Corloteanu Andrei împotriva Consiliului
municipal Chișinău cu privire la încasarea sumei de 31 040 lei cu titlu de compensare a
cheltuielilor de reparație a subsolului.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2016, a fost admis apelul
declarat de către Corloteanu Andrei, casată integral hotărîrea Judecătoriei Centru
mun. Chișinău din 12 octombrie 2015 și emisă o nouă hotărîre prin care s-a admis
parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Consiliul municipal Chișinău. S-a
reziliat contractul de locațiune nr. 3/11/024 din 04 august 2011 a încăperilor cu altă
destinație decît cea locativă încheiat între Consiliul municipal Chișinău și Corloteanu
Andrei, cu eliberarea încăperilor din mun. Chișinău, str. Mihail Kogălniceanu, casa 23,
bloc lit. A (4) subsol cu suprafața de 45,3 m.p.. S-a încasat de la de la Corloteanu
Andrei în beneficiul Consiliului municipal Chișinău datoria la plată a chiriei încăperii
nelocative din mun. Chișinău, str. Mihail Kogălniceanu, casa 23, bloc lit. A (4) subsol
cu suprafața de 45,3 m.p., în sumă de 25 543,10 lei și plata chiriei anticipate în sumă
de 3 419,82 lei, în total 28 962,92 lei, precum și penalitatea de întîrziere în sumă de
4597,75 lei. S-a încasat de la Corloteanu Andrei în beneficiul statului taxa de stat în
mărime de 1006,82 lei.
Prin aceeași decizie a fost respinsă cererea reconvențională a lui Corlăteanu
Andrei înaintată împotriva Consiliului municipal Chișinău privind încasarea sumei.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. 268, art. 572,
art. 602 alin. (1), art. 886 alin. (1), art. 906 alin (1) lit. c) din Codul civil, care
reglementează, aspecte ce țin termene speciale de prescripție extinctivă, condițiile
generale de executare a obligațiilor, răspunderea pentru neexecutarea obligației, modul
de plată a chiriei, rezilierea contractului din inițiativa locatorului, care indică că se
prescriu în termen de 6 luni acțiunile privind încasarea penalității. Temeiul executării
rezidă în existenta unei obligații. Obligația trebuie executată în modul corespunzător,
cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit. În cazul în care nu execută obligația,
debitorul este ținut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dacă
nu dovedește că neexecutarea obligației nu-i este imputabilă. Plata chiriei poate fi
efectuată integral la expirarea termenului stabilit în contractul de locațiune. Dacă plata
chiriei este stabilită pentru anumite perioade, ea trebuie efectuată la expirarea lor.
Locatorul este în drept să ceară rezilierea contractului dacă locatarul nu plătește chiria
pe parcursul a 3 luni după expirarea termenului de plată dacă în contract nu este
prevăzut altfel.
Cu referire la nomele citate și în coraport cu materialele pricinii, fiind reținut că
Corloteanu Andrei nu și-a executat obligațiile de plată, acumulînd o datorie pentru
perioada 18 septembrie 2012-15 mai 2014 în sumă de 25 543,10 lei, însă prima
instanță a admis erori la calcularea penalității și plata chiriei anticipate, și a dispus
încasarea acestora în mod unitar, fără a determina care este datoria, care este
penalitatea și respectiv chiria anticipată ce urma a fi încasate, instanța de apel a ajuns
la concluzia de a admite apelul cu emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie încasate
sumele datorate și penalitățile cuvenite de la Corloteanu Andrei, cu rezilierea
contractului și evacuarea acestuia din spațiile închiriate.
Totodată, în virtutea lipsei temeiurilor de admitere a acțiunii reconvenționale și
încasarea sumei pentru reparația subsolului de la Consiliul municipal Chișinău,
instanța de apel a reținut că potrivit pct. 2.2.8. și 2.2.9. al Contractului de locațiune
nr. 3/11/024 din 04 august 2011, locatarul se obligă să efectueze pe cont propriu,
reparația curentă și capitală a bunurilor închiriate, conform certificatului de urbanism
și devizul de cheltuieli coordonat cu serviciile Primăriei, iar la materialele cauzei nu a
fost prezentat un atare certificat de urbanism și vreun deviz coordonat anterior cu
Primăria, referitoare la reconstrucția subsolului.
La 23 mai 2016, Corloteanu Andrei, reprezentat de avocatul Goiman Alexandru
a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului,
casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe cu emiterea
unei noi hotărîri de respingere a acțiunii inițiale și admiterea integrală a acțiunii
reconvenționale..
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel
considerînd-o neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul prevăzut la art. 432 alin. (2)
lit. a) și art. 432 alin. (4) CPC.
Este de părere că nici prima instanță, nici instanța de apel nu au luat în
considerare și au dat o apreciere arbitrară probelor prezentate de recurent, contrar
prevederilor art. 118 alin. (5), art. 130 alin. (1), alin. (3), alin (4) CPC, fiindu-i încălcat
dreptul de proprietate și dreptul la un proces echitabil.
Menționează că a realizat din cont propriu reparația și consolidarea subsolului,
iar contractul de locațiune a fost încheiat după realizarea de către recurent a lucrărilor
de reparație și consolidare a subsolului dat.
Cu referire la prevederile art. 315 alin. (3) și alin. (6) din Codul civil, art. 12
alin. (1) din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000, susține
că a fost nevoit de a exercita pe propria cheltuială obligațiile intimatului pe care acesta
din urmă le avea în calitate de proprietar al subsolului.
Afirmă că încasarea chiriei după data rezilierii unilaterale de către dînsul a
contractului de locațiune nu se putea baza pe prevederile unui contract care nu mai era
în vigoare.
La fel, invocă că nu poate fi dispusă încasarea anticipată a chiriei în temeiul unui
raport obligațional care a încetat deja, în urma rezilierii.
Astfel, consideră că calcularea pretinsei chirii restante este eronată, iar dispoziția
de încasare a chiriei anticipate este contradictorie.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
La caz, se constată că copia deciziei instanței de apel din 22 martie 2016, a fost
expediată în adresa recurentului Corloteanu Andrei la data de 04 aprilie 2016, fapt ce
se confirmă prin scrisoare de însoțire nr. 17662 (f. d. 167).
Astfel instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor
legale și a declarat recursul la 23 mai 2016, în termen.
Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
către Corloteanu Andrei, reprezentat de avocatul Goiman Alexandru este inadmisibil
din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Corloteanu Andrei,
reprezentat de avocatul Goiman Alexandru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica
la ilegalitatea deciziei instanței de apel.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în recursul declarat de
către Corloteanu Andrei, reprezentat de avocatul Goiman Alexandru asemenea aspecte
nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către Corloteanu Andrei, reprezentat de avocatul Goiman Alexandru ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Corloteanu Andrei, reprezentat de avocatul Goiman
Alexandru se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Ion Druță
Mariana Pitic