3ra-1010/16 — contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii, calcularii si achitarii indemnizatiei de maternitate de la locul de munca a sotului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii, calcularii si achitarii indemnizatiei de maternitate de la locul de munca a sotului
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1010/16 — contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii, calcularii si achitarii indemnizatiei de maternitate de la locul de munca a sotului (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță, Jud. Centru mun. Chișinău: N. Mămăligă dosarul nr. 3ra-1010/16 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac Î N C H I E R E 17 august 2016 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Mariana Pitic examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Alinei Bantaș împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea stabilirii, calculării și achitării indemnizației de maternitate de la locul de muncă a soțului, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 18 decembrie 2015, c o n s t a t ă La 25 august 2015, Alina Bantaș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea stabilirii, calculării și achitării indemnizației de maternitate de la locul de muncă a soțului. În motivarea acțiunii reclamanta Alina Bantaș a indicat că la 11 octombrie 2012 la Primăria s. Pelinia r-l Drochia a încheiat căsătoria cu Bantaș Ion. Susține că în perioada 25 mai 2015 – 28 septembrie 2015, se află în concediu de maternitate în legătură cu nașterea la 02 august 2015 a fiului Bantaș Ilie, fapt ce rezultă din certificatul de concediu medical seria 01 nr. 1879960 eliberat la 25 mai 2015 de către Clinica Universitară de Asistență Medicală a USMF ”Nicolae Testemițanu” și certificatul de naștere seria NA-VI 2201708 din 05 august 2015 eliberat de către Oficiul Stării Civile sect.
Centru mun. Chișinău. Totodată, invocă reclamanta că soțul dânsei – Bantaș Ion este angajat al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne, în funcția de specialist al Secției ”Laboratorul Experimental Antiincendiar”. 1 Declară că atât la momentul sarcinii, cât și în prezent nu este încadrată în câmpul muncii, nu este asigurată social în alte condiții, aflându-se totalmente la întreținerea soțului său.
În acest sens la 18 iunie 2015 s-a adresat Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne cu cererea nr. B-87/15, solicitând stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației de maternitate de la locul de muncă a soțului Bantaș Ion, însă prin scrisoarea nr. 19/9-13-87/15 din 24 iulie 2015 a primit refuz din motiv că colaboratorii Serviciului sunt supuși asigurării obligatorii de stat, dar nu și asigurării sociale de stat, dânsa urmând să se adreseze cu cererea respectivă la casa teritorială de asigurări sociale. Cere Alina Bantaș recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne expus în scrisoarea nr. 19/9-13-87/15 din 24 iulie 2015 privind stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației de maternitate în legătură cu nașterea fiului Bantaș Ilie, a.n.
02 august 2015, de la locul de muncă a soțului cu obligarea pârâtului să-i stabilească, calculeze și achite indemnizația de maternitate de la locul de muncă a soțului Bantaș Ion, angajat al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării pricinii reclamanta Bantaș Alina și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând suplimentar încasarea din contul pârâtului în beneficiul său sumei de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 decembrie 2015, acțiunea a fost admisă și recunoscut drept ilegal refuzul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne expus în scrisoarea nr. 19/9- 13-87/15 din 24 iulie 2015 cu privire la stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației de maternitate în legătură cu nașterea fiului Bantaș Ilie, a.n.
02 august 2015, de la locul de muncă a soțului. A fost obligat Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne să-i achite Alinei Bantaș indemnizația de maternitate de la locul de muncă a soțului Bantaș Ion angajat al Serviciului din bugetul de stat. A fost încasat din contul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul Alinei Bantaș suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Prima instanță și-a motivat soluția prin faptul că Ministerul Afacerilor Interne este autoritate executivă, iar angajații acestuia, inclusiv și cei din cadrul subdiviziunilor lui, printre care și Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, sunt asigurați în sistemul public obligatoriu prin efectul legii.
Respectiv, de indemnizația de maternitate pot beneficia atât angajații Serviciului, cât și soțiile acestora, neangajate în câmpul muncii, neasigurate sociale în alte condiții, aflate totalmente la întreținerea soților, de la locul de serviciu al soților, din bugetul de stat. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, a fost respins apelul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 decembrie 2015. Instanța de apel a considerat justă concluzia primei instanțe cu privire la admiterea acțiunii ca fiind întemeiată.
2 La 11 mai 2016, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016 și parțială a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 decembrie 2015 cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii integral. În susținerea recuruslui Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne a invocat că colaboratorii săi sunt supuși asigurării obligatorii de stat, dar nu și asigurării sociale de stat, având în vedere că din salariul acestora nu se rețin plăți în bugetul asigurărilor sociale.
La 30 mai 2016, în adresa intimatei Bantaș Alina a fost expediată copia recursului declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. La 17 iunie 2016, intimata Bantaș Alina a depus referință, solicitând să fie respins recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016 și hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 decembrie 2015, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând în susținerea acesteia că instanțele de judecată ierarhic inferioare au verificat minuțios toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii, dând o apreciere corectă tuturor probelor prezente la actele pricinii cu respectarea normelor de drept material și de drept procedural.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile și obiecțiile expuse în referința depusă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; 3 d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.
Astfel, nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne precum că colaboratorii săi sunt supuși asigurării obligatorii de stat, dar nu și asigurării sociale de stat, având în vedere că din salariul acestora nu se rețin plăți în bugetul asigurărilor sociale, or, anume din această cauză intimata Alina Bantaș, neangajată în câmpul muncii, neasigurată social în alte condiții și aflată totalmente la întreținerea soțului, anume angajatorului, adică Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne, al cărui angajat este soțul intimatei – Bantaș Ion, unicul întreținător, îi revine obligațiunea de a-i stabili, calcula și achita ultimei indemnizația de maternitate în legătură cu nașterea fiului Bantaș Ilie, a.n.
02 august 2015, de la locul de muncă a soțului, deoarece, prin efectul legii, atât angajații Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne, asigurați în sistemul public obligatoriu de la bugetul de stat, cât și soțiile acestora aflate la întreținerea lor, beneficiază de indemnizația de maternitate, de la locul de muncă a soților, din bugetul de stat. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi respinse.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele 4 recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Mariana Pitic 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.