2ra-1685/16 — încasarea prejudiciului moral.

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1685/16

Judecător: L. Holevițcaia

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, V. Negru

Î N C H E I E R E

17 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Șeremet Mihail,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Șeremet Mihail

împotriva lui Gociu Vasile privind repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Șeremet Mihail și a fost menținută hotărîrea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 mai 2015,

c o n s t a t ă

La 07 august 2013, Șeremet Mihail a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vasile cu privire la încasarea retribuției pentru serviciile prestate

conform contractului individual de muncă nr. 1 din 12 aprilie 2011 în sumă de 3 300

euro și încasarea despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 50 000 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 12 aprilie 2011 a încheiat cu pîrîtul

contractul de muncă nr. 1 prin care și-a asumat obligațiunea să elaboreze

documentația de proiect a unei case de locuit cu 18-20 de apartamente care urma a fi

construită spre comercializare pe str. Milescu Spătaru mun. Chișinău. În contract au

fost prevăzute drepturile și obligațiunile părților. Conform pct.3.4 al contractului,

proiectul urma să fie elaborat în două etape. Conform pct. 4.6 a fost stipulat în

contract că proiectul se predă în termenele: prima etapă - 30 zile de la completarea

documentației anteproiect, întocmirea completă a caietului de sarcini și aprobarea

(prin semnătură) variantei finale în schiță de către Beneficiar și Antreprenor (acesta

obligîndu-se a construi și a comercializa apartamentele). A doua etapă - 10 zile se

eliberează proiectul cu compartimentele A; R; găuri rețele interioare, după obținerea

Autorizației de construire.

Conform pct. 4.3, lit. „b” a contractului, Beneficiarul urma să achite 50% avans

din suma totală. Pentru schița inițială de proiect a primit 100 euro, iar la încheierea

contractului a primit suma de 3 200 euro cu titlu de avans din suma preconizată

inițial de 6500 euro, în loc de 3250, ceea ce presupunea concretizarea acesteia după

aprobarea schiței finale de proiect.

Pe parcursul îndeplinirii lucrărilor de proiectare, s-a constatat că certificatul de

urbanism este eliberat pe numele fratelui beneficiarului Gociu Gheorghe și astfel a

apărut necesitatea de a obține alt certificat de urbanism, beneficiarul prezentînd la

Direcția Arhitectură a mun. Chișinău schița în varianta finală. Noul certificat de

urbanism a fost obținut de către beneficiar doar la data de 22 septembrie 2011, fără

de care proiectantul a fost în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiunile

contractuale.

Totodată au apărut pretenții din partea beneficiarului, că mărirea suprafeței

totale a casei la solicitarea d-lui a tras după sine și majorarea sumei avansului pentru

elaborarea proiectului. Concomitent, prin poșta electronică și personal în mînă,

beneficiarul primea schițele de proiect, unele fiind semnate de el și cînd proiectul a

ajuns la faza de finisare aproape de 50 % a întregului proiect, pe neașteptate, la 15

noiembrie 2011, a primit o somație prin care dl. Gociu 1-a preîntîmpinat că reziliază

contractul dacă în termen de 30 de zile nu prezintă proiectul finisat.

În acel moment era imposibilă predarea proiectului în termenul indicat,

deoarece beneficiarul categoric a refuzat să aprobe varianta finală a schiței de proiect

fără a explica motivul și reîncheierea unui contract cu firma de proiectare SRL

„Laconic Proiect”.

Mai mult ca atît, mai tîrziu a aflat că beneficiarul s-a adresat cu schițele finale

de proiect făcute de reclamant la alt arhitect - Goftu Victor, cu intenția de a încheia

un contract de prestare a serviciilor de proiectare la un preț redus.

Prin rezilierea neîntemeiată a contractului, pîrîtul i-a afectat onoarea și

demnitatea reclamantului de arhitect, ca președinte a Asociației Arhitecților din

Moldova, considerîndu-se nevinovat în situația creată de dl. Vasile Gociu

premeditat.

Fiind discreditat în fața colegilor și potențialilor beneficiari, i-a fost cauzat un

prejudiciu moral pe care-l estimează la suma de 50 000 lei. Imposibilitatea obținerii

sumei de bani i-a creat un disconfort psihologic, deoarece banii promiși urmau sa fie

cheltuiți pentru procurarea unor bunuri pentru familia acestuia.

În ședința din 04 februarie 2015, reprezentantul reclamantului - Bodrug

Alexandru a depus cerere de modificare a acțiunii în care a indicat că, la 18 aprilie

2012, pîrîtul a depus la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău o cerere de chemare în

judecată împotriva lui Șeremet Mihail, prin care a solicitat restituirea sumei de 3 300

EURO achitate cu titlu de avans la 12 aprilie 2011 pentru elaborarea documentației

de proiect pentru construirea casei de locuit din str. M. Spătaru mun. Chișinău.

În baza hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 ianuarie 2013

acțiunea a fost admisă parțial, iar în baza deciziei Curții de Apel Chișinău din 12

decembrie 2013 instanța de apel a admis apelul lui Șeremet Mihail ca întemeiat, iar

cererea de apel declarată de Gociu Vasile a fost respinsă, cu casarea hotărîrii

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 ianuarie 2013, cu adoptarea unei noi

hotărîri prin care acțiunea înaintată de Gociu Vasile împotriva lui Șeremet Mihail

privind restituirea sumei, dobînzii și penalității de întîrziere au fost respinse ca

neîntemeiate.

Gociu Vasile a depus recurs la decizia instanței de apel și în baza deciziei Curții

Supreme de Justiție din 16 aprilie 2014 recursul acestuia a fost respins cu menținerea

deciziei instanței de apel. Instanța de recurs a conchis că instanța de apel temeinic și

legal a stabilit că Proiectantul Șeremet Mihai nu a avut posibilitatea de a-și îndeplini

obligațiunile în modul corespunzător, cu bună credință, la locul și în răstimpul

potrivit, aceasta situație fiind condiționată numai de acțiunile beneficiarului Gociu

Vasile, iar afirmațiile recurentului precum că unica condiție pentru executarea

lucrărilor de proiectare era achitarea sumei de bani indicate în contract, dar nu și a

certificatului de urbanism. Nici un arhitect nu poate finaliza si preda proiectul fără

prezența obligatorie a certificatului de urbanism. De asemenea, temeinic și legal

instanța de apel a concluzionat că recurentul Vasile Gociu ilegal a reziliat contractul

încheiat la 12 aprilie 2013. Astfel corect s-a stabilit că vina nu este a proiectantului -

Mihai Șeremet, ci a beneficiarului Gociu Vasile.

În situația creată, vinovat în rezilierea contractului nr. 1 din 12 aprilie 2011

după cum a stabilit instanța de apel, cît și cea de recurs a fost Gociu Vasile. Prin

rezilierea ilegală a contractului susnumit și adresarea cu o cerere de chemare in

judecată cu privire la restituirea sumei de 3 300 EURO primite în calitate de avans

(calificate abuziv drept împrumut) pentru munca prestată, Gociu Vasile i-a afectat în

mod grav onoarea, demnitatea si reputația profesională a reclamantului. Reclamantul

indică că practică munca de arhitect din anul 1979, iar din anul 2008 pînă în prezent

este președintele Asociației Arhitecților din Moldova (AAM) și reprezintă interesele

arhitecților profesioniști în raport cu firme, cu organele superioare de stat și

instanțele de orice nivel în scopul ridicării prestigiului profesiei de arhitect susținînd

promovarea politicii arhitecturale și urbanistice noi din Republica Moldova. La fel

invocă că profesionalismul său se atestă prin diplomele anexate la cerere de

participare la concursurile naționale și internaționale, obținînd apreciere pe potrivă în

domeniul în care activează.

Starea de stres, legată de faptul că reclamantul conștiincios și cu bună credință

a executat sarcinile prevăzute de contract și atacurile beneficiarului Gociu Vasile,

care i-a adus grave învinuiri de lipsă de profesionalism, corectitudine și chiar

îmbogățire fără justă cauză pe seama avansului pe care 1-a primit de la beneficiar, i-

au creat grave probleme în activitatea profesională, deoarece acuzațiile calomnioase

adresate reclamantului l-au împiedicat un timp îndelungat sa-și desfășoare activitatea

de arhitect în raport cu alți clienți. La fel starea de stres a pus în pericol securitatea

economică a familiei sale, deoarece riscul de a restitui suma pretinsă putea avea

consecințe asupra sechestrării și înstrăinării biroului în care activează de mai mulți

ani.

Disconfortul creat s-a prelungit de la ședințele de judecată din 18 aprilie 2011,

de cînd a fost depusă cererea de chemare în judecată de Gociu Vasile și pînă la 16

aprilie 2014, cînd a fost emisă decizia irevocabilă de Curtea Suprema de Justiție și

mai durează pînă-n prezent. I s-au creat grave probleme de comunicare cu soția și

membrii familiei sale, deoarece pentru prima dată o persoană ingrată a pus la

îndoială profesionalismul și buna sa intenție de a îndeplini obligațiunile asumate în

contract. Astfel suma de 50 000 lei este perfect justificată și corespunde suferințelor

impuse de ilegalitățile și batjocura din partea cetățeanului Gociu Vasile. În scopul

apărării drepturilor sale în instanța de judecată a angajat avocatul Bodrug Alexandru,

căruia i-a achitat pentru serviciile juridice suma de 5 000 lei conform bonului de

plata anexat.

În ședință de judecată din 04 februarie 2014, reclamantul a renunțat la cerința

privind încasarea 3 300 euro, renunțul parțial al reclamantului la acțiune, fiind admis

prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 februarie 2015 (f.d. 105).

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 mai 2015, cererea de

chemare în judecată înaintată de Șeremet Mihail împotriva lui Gociu Vasile cu

privire la repararea prejudiciului moral, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016, s-a respins apelul

declarat de Șeremet Mihail și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 27 mai 2015.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 03 iunie 2016, Șeremet Mihail a

declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît decizia

instanței de apel cît și hotărîrea primei instanțe, sunt ilegale și neîntemeiate.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

în adresa părților la 07 aprilie 2016 (f.d. 167), cît și faptul că la materialele cauzei nu

sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul înaintat de Șeremet Mihail

se consideră declarat în termen.

La 08 iulie 2016, Gociu Vasile a prezentat referință pe marginea recursului

declarat, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Șeremet Mihail nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești

contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a

actelor judecătorești recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Șeremet Mihail ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Șeremet Mihail se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Mariana Pitic

Ion Druță