3ra-1164/16 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-1164/16 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: O. Tănase dosarul nr. 3ra-1164/16

instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

DECIZIE

10 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la

anularea actului administrativ

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2016, prin care au

fost admise apelurile declarate de Consiliul mun. Chișinău și Societatea cu

Răspundere Limitată „AITEC CA”, casată hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 06 octombrie 2015 și emisă o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii

constată:

La 14 august 2015, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, intervenient

accesoriu SRL „AITEC CA” cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că la 19 mai 2015, Consiliul mun. Chișinău a

adoptat decizia nr. 3/45-44 prin care a fost transmis în locațiune SRL „AITEC CA”

încăperile cu suprafața totală de 13.7 m. p., din str. Nicolae Bălcescu, 11 lit. A (01)

(subsol cu geamuri).

Menționează că în conformitate cu art. 64 din Legea nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a efectuat controlul sub

aspectul legal al deciziei date și consideră că aceasta a fost adoptată cu încălcarea

prevederilor legislației în vigoare.

1

Prin notificarea nr. 1304/OT4-975 din 13 mai 2015 a solicitat Consiliului

mun. Chișinău anularea deciziei contestate, ca fiind emisă contrar legislației, însă

aceasta a rămas fără răspuns.

Susține că la adoptarea deciziei, Consiliul mun. Chișinău a ignorat

prevederile art. 77 alin. (2), (3), (5) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, care prevede că bunurile domeniului privat al

unității administrativ teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă ori

în locațiune, în condițiile legii. Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în

locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ teritoriale se fac prin

licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres

prin lege.

Explică că procedura licitării dreptului de locațiune urma a fi petrecută în

conformitate cu Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, care stabilește că

organizarea și desfășurarea licitației este condiționată de asigurarea liberului acces

la licitație și a drepturilor egale pentru toți participanții, cu excepția celor lipsiți de

acest drept și prioritatea prețului maxim propus.

Indică că pârâtul urma să asigure accesul liber și egalitatea tuturor doritorilor

de a obține dreptul de a obține dreptul la locațiune al încăperii menționate în

decizia contestată.

În acest sens invocă prevederile art. 34 alin. (1) și (2) din Constituția

Republicii Moldova, potrivit cărora dreptul persoanei de a avea acces la orice

informație de interes public nu poate fi îngrădit, iar autoritățile publice, potrivit

competențelor ce le revin, sânt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor

asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

Consideră că Consiliul mun. Chișinău, la adoptarea actului administrativ

contestat a ignorat prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003

privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației

publice centrale și locale, care stipulează că actele normative ale autorităților

administrației publice centrale și locale trebuie să corespundă întocmai

prevederilor constituționale, legilor, precum și hotărârilor și ordonanțelor

Guvernului.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 33, 166, 174, 192 alin. (2),

277, 278 CPC, art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, art. 3, 5 lit. b), 17 alin. (2), 21 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău

nr. 3/45-44 din 19 mai 2015.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 octombrie 2015,

acțiunea a fost admisă, anulată decizia nr. 3/45-44 din 19 mai 2015 adoptată de

Consiliul mun. Chișinău „Cu privire la darea în locațiune a unui spațiu din

str. Nicolae Bălcescu 11, lit. A (01) (subsol cu geamuri) Societății Comerciale

„AITEC CA” SRL.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2016, au fost admise

apelurile declarate de Consiliul mun. Chișinău și Societatea cu Răspundere

Limitată „AITEC CA”, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre

prin care acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

La 16 iunie 2016, prin intermediul Oficiului Poștal, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel

prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu adoptarea unei

noi hotărâri de transmitere a cauzei la rejudecare în primă instanță.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Având în vedere prevederile art. 370, 185, 186 CPC susține că Oficiului

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu i-au fost remise de către instanța de

apel cererile de apel declarate de către părți și probele noi administrate la dosar, iar

în aceste circumstanțe a fost în imposibilitatea de a se expune vis-a-vis de

argumentele expuse în cererile de apel și de posibilitatea anexării noi probe la

materialele cauzei.

Obiectează că probele anexate în instanța de apel erau deținute de către

intervenientul accesoriu încă la momentul adoptării actului administrativ contestat,

acestea fiind actele care au stat la baza emiterii acestuia. Iar în cererea de apel

inițială și cea suplimentară, cât și în ședința de judecată în instanța de apel nu au

fost expuse motivele imposibilității prezentării probelor menționate de către

intervenientul accesoriu.

Cu referire la fondul cauzei a menționat că procedura licitării dreptului de

locațiune urma a fi petrecută în conformitate cu Regulamentul privind licitațiile cu

strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din

10 februarie 2009, care stabilește că organizarea și desfășurarea licitației este

condiționată de accesul liber al tuturor doritorilor și prioritatea prețului maxim

propus.

Având în vedere prevederile pct. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 438 din

29 martie 2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de dare în

locațiune a activelor neutilizate, cât și Recomandarea Curții Supreme de Justiție

nr. 77 din 18 mai 2015, susține că pe parcursul examinării cauzei în instanțele

ierarhic inferioare, Consiliul mun. Chișinău nu a prezentat nicio dovadă a

desfășurării unei licitații și nesolicitarea bunului în cadrul acesteia.

Consideră că prin adoptarea deciziei contestate au fost ignorate și

prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele

normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și

locale.

Precizează că hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, iar

examinarea cauzei în instanța de apel s-a realizat cu încălcarea normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

3

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 11 mai 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 112), careva date despre recepționarea acesteia de către recurent, la

materialele dosarului, lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2016, în

termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și

menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Înaintând acțiunea în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău,

intervenient accesoriu SRL „AITEC CA”, Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 3/45-

44 din 19 mai 2015, prin care au fost transmise în locațiune pe un termen de trei

ani SRL „AITEC CA” încăperile cu suprafața de totală de 13,7 m. p., din

str. Nicolae Bălcescu 11 lit. A (01), subsol cu geamuri.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a admis integral

acțiunea și a anulat decizia nr. 3/45-44 din 19 mai 2015 adoptată de Consiliul

municipal Chișinău „Cu privire la darea în locațiune a unui spațiu din str. Nicolae

Bălcescu nr. 11 lit. (A) (01) (subsol cu geamuri), societății comerciale

„AITEC CA” SRL

Judecând apelurile declarate de Consiliul mun. Chișinău și

SRL „AITEC CA”, instanța de apel a casat integral hotărârea Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 06 octombrie 2015 și a emis o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii, ca nefondată.

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel cu referire la prevederile

art. 3 alin. (2), 14 alin. (2) lit. c), d), 77 alin. (2), (3), (4), (5) din Legea privind

administrația publică locală, pct. 23 din Regulamentul cu privire la modul de dare

în locațiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 483 din

29 martie 2008, pct. 3.1.1 și 3.1.2 din Regulamentul gestionării clădirilor,

construcțiilor și încăperilor cu altă destinație decât cea locativă, art. 347

alin. (2)-(4) Cod civil, a stabilit că în circumstanțele prezentului caz, potrivit cărora

suprafața încăperii de 13.7 m. p. nu este încăpere izolată, nu are cale de acces și

ieșire separată, dar este alăturată suprafeței proprietate privată a SRL „AITEC CA”

din încăperea proprietate comună, autoritatea publică cu respectarea exigențelor

legii, a competenței, a procedurii stabilite și a drepturilor coproprietarilor, a fost în

4

drept să decidă darea în locațiune nu prin licitație, dar prin negocieri directe

coproprietarului SRL „AITEC CA” a celeilalte suprafețe a încăperii unice.

Instanța de recurs constată, însă, că instanța de apel a interpretat eronat

normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat

la dosar, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-se asupra aspectelor

importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii înaintate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Astfel, din materialul probator anexat la dosar rezultă că la 19 mai 2015,

Consiliul Municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 3/45-44, prin care a fost dat în

locațiune, pe un termen de trei ani societății comerciale „AITEC CA” SRL spațiul

cu altă destinație decât cea locativă cu suprafața de 13,7 m. p. din str. Nicolae

Bălcescu 11, lit. A (01), subsol cu geamuri, alăturat încăperilor private ale

solicitantului, în vederea extinderii oficiului (f. d. 7).

Conform prevederilor art. 77 alin. (2) din Legea nr. 436 – XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, bunurile domeniului

public al unității administrativ-teritoriale pot fi date în administrare întreprinderilor

municipale și instituțiilor publice, concesionate, date în arendă ori în locațiune,

după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în condițiile legii.

Aliniatul (5) al aceluiași articol prevede că înstrăinarea, concesionarea, darea

în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale

se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor

stabilite expres prin lege.

Prin urmare, instanța de recurs reține că Consiliul municipal Chișinău, prin

adoptarea deciziei contestate, a ignorat total dispozițiile normei suscitate.

Or, înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă sau în locațiune de bunuri

proprietate a unității administrativ-teritoriale are loc doar prin licitație publică.

Mai mult ca atât, tranzacțiile privind înstrăinarea, concesionarea, cât și darea

în arendă sau locațiune, a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale,

poartă un caracter oneros, deoarece urmează a fi încheiate ca urmare a expunerii

acestora licitației, condiție obligatorie impusă de această normă, având în vedere că

organizarea și desfășurarea unei licitații are ca scop obținerea prețului maxim.

Instanța de recurs apreciază critic invocarea SRL „AITEC CA”, reținută de

altfel, de către instanța de apel precum că încăperea cu suprafața de 13,7 m. p. din

str. Nicolae Bălcescu 11, lit. A (01) nu este încăpere izolată, nu are cale de acces

separată, nu are ieșire separată și nu are perete despărțitor.

Asta deoarece, la materialele cauzei nu au fost prezentate probe pertinente și

concludente, care ar justifica cele invocate de SRL „AITEC CA”, inclusiv un

studiu ce ar indica la imposibilitatea formării unui bun imobil separat.

Or, unica probă prezentată de SRL „AITEC CA” în confirmarea acestor

afirmații - planul schematic al subsolului din str. Nicolae Bălcescu 11, lit. A (01),

nu indică cu certitudine care ar fi încăperea cu suprafața de 13,7 m. p. dată în

arendă de către Consiliul mun. Chișinău prin decizia nr. 3/45-44 din 19 mai 2015,

inclusiv și faptul că această încăpere nu formează un bun imobil separat (f. d. 103).

5

Ca urmare, și argumentul SRL „AITEC CA” în sensul că închirierea

spațiului dat, care este fără ieșire separată și fără perete și care se află pe teritoriul

oficiului unei persoane terțe, va leza drepturile acestei persoane la folosința

bunurilor sale, este o abordare ipotetică, care nu poate fi pusă la baza netemeiniciei

acțiunii.

Pe de altă parte, instanța de recurs constată ca neîntemeiată și reținerea de

către instanța de apel a prevederilor pct. 3.1.1 și 3.1.2 din Regulamentul gestionării

clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație decât cea locativă –

proprietate municipală, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.

4/11 din 26 septembrie 2003, potrivit cărora la licitație sunt propuse pentru

închiriere acele încăperi, care sunt solicitate de două sau mai multe persoane și că

pot fi date în locațiune încăperile care nu au fost solicitate de mai mulți

pretendenți, pe baza principiilor generale.

Or, decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 4/11 din 26 septembrie 2003

„Cu privire la aprobarea Regulamentului gestionării clădirilor, construcțiilor și

încăperilor cu altă destinație, decât cea locativă – proprietate municipală” a fost

abrogată prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 11/55 din

23 decembrie 2014 „Cu privire la aprobarea Regulamentului gestionării clădirilor,

construcțiilor și încăperilor cu altă destinație, decât cea locativ – proprietate

municipală, care are un alt conținut.

De altfel, instanța de apel incorect a reținut la caz și prevederile art. 347

alin. (2) și (4) Cod civil, care stabilesc folosința bunului proprietate comună pe

cote-părți, dat fiind faptul că la materialele pricinii lipsesc probe care ar indica că

spațiul, cu altă destinație decât cea locativă, cu suprafața de 13,7 m. p. din

str. Nicolae Bălcescu 11, lit. A (01) ar constitui proprietate comună pe cote-părți a

SRL „AITEC CA”, fiind incontestabil că încăperea dată constituie proprietatea

exclusivă a administrației publice locale.

Distinct de cele menționate mai sus, se constată a fi lipsită de certitudine și

reținerea instanței de apel precum că cazul din speță este unul de excepție și că

autoritatea publică a fost în drept să decidă darea în locațiune prin negocieri directe

SRL „AITEC CA” a încăperii alăturate suprafeței proprietate privată a acesteia.

Or, Curtea Supremă de Justiție prin Recomandarea nr. 77 din 18 mai 2015

cu privire la modul de aplicare a prevederilor art. 77 alin. (5) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 – XVI din 28 decembrie 2006, a explicat că

utilizând expresia „cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege”, legiuitorul dă

de înțeles că prin legi organice pot fi prevăzute și cazuri în care tranzacțiile în

privința bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale pot fi încheiate, de

exemplu, cu titlu gratuit, ca excepție de la regula instituită de art. 77 alin. (5).

Ca consecință, se reține că prima instanță, cu aplicarea corectă a legii

materiale care guvernează raportul juridic litigios, just a ajuns la concluzia de a

admite cererea de chemare în judecată.

Pentru aceste motive, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care

6

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2016 și se

menține hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 octombrie 2015, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la anularea

actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

Ala Cobăneanu

7