2ra-1835/16 — declararea nulității actului juridic și încasarea sumei

prima instanță: A. Malîi dosarul nr. 2ra-1835/16

instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță

ÎNCHEIERE

10 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Gheorghe Căpățînă

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Căpățînă

împotriva lui Dumitru Drebot privind declararea nulității actului juridic și

încasarea sumei

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Gheorghe Căpățînă și menținută hotărârea

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 06 mai 2015, prin care acțiunea a fost

respinsă

constată:

La 08 septembrie 2014, Gheorghe Căpățînă a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Dumitru Drebot cu privire la recunoașterea nulă a actului

juridic și încasarea sumei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la 7 ianuarie 2014,

studiind pagina web www.999.md a văzut un anunț în care era indicat că se vinde

un automobil de model Opel Meriva, anul producerii 2005, diesel, într-o stare

tehnică impecabilă, adus recent din Germania la prețul de 4200 euro, fiind indicat

de asemenea numărul de telefon și loginul proprietarului.

Reclamantul invocă că în aceeași zi dânsul a contactat vânzătorul pe pagina

web, pentru o informație mai amănunțită despre starea automobilului respectiv.

În urma comunicării a înțeles că vânzătorul se numește Dima, care a

confirmat cele citite în anunț, completând că automobilul la acel moment se află

într-o parcare din România.

S-au înțeles despre procurarea automobilului la prețul de 4200 euro.

La 13 ianuarie 2014, aproximativ pe la orele 07:00-08:000, vânzătorul l-a

telefonat și l-a informat că automobilul solicitat va fi în acea zi, la orele 23:00, la

postul vamal Leușeni.

1

La orele 21:00, luând suma integrală de bani, a plecat la postul vamal

Leușeni să procure automobilul. Aproximativ pe la orele 23:00, vânzătorul a sosit

cu automobilul solicitat la postul vamal Leușeni.

Imediat a fost încheiat în formă verbală contractul de vânzare-cumpărare,

respectiv, lui Dumitru Drebot fiindu-i transmisă suma de 4200 euro, iar ultimul a

transmis automobilul și a înregistrat dreptul de proprietate asupra automobilului

după el, Gheorghe Căpățînă.

Reclamantul mai menționează că la momentul transmiterii automobilului nu

a verificat starea tehnică a acestuia deoarece era noapte, însă mergând la volanul

automobilului spre Chișinău a observat că automobilul are o defecțiune tehnică.

Despre acest fapt i-a comunicat vânzătorului, însă ultimul i-a spus că urmează de

efectuat o reglare a unghiurilor la roți și defectul va dispărea.

La 14 ianuarie 2014, orele 13:59 s-a prezentat cu automobilul la Centrul

Opel, situat pe str. Cucorilor 43, mun. Chișinău pentru efectuarea unui control a

suspensiei automobilului. După diagnosticare, reglarea unghiurilor și schimbarea

unor piese i s-a comunicat că automobilul a fost accidentat, aceasta și fiind cauza

defecțiunii tehnice. Totodată, studiind documentele a observat că automobilul a

fost procurat nu din Germania, dar din județul Bihor, România de la Gurdiș

Andreea.

Iar din factura FZ nr. 1526 din 07 octombrie 2013 eliberată de către

SC ”Transmar” SA, se evidențiază că automobilul procurat a mai avut un

proprietar - Jurj Florin domiciliat în Județul Bihor, Popești.

În acel moment a înțeles că informația plasată pe pagina web și cele

comunicate de către vânzător nu corespund realității.

După cele depistate a telefonat imediat vânzătorul, solicitându-i restituirea

banilor și întoarcerea automobilului, însă vânzătorul a refuzat, deconectând

telefonul.

Respectiv, actul juridic încheiat între vânzător și cumpărător prin care a fost

înstrăinat automobilul de model Opel Meriva, urmează a fi declarat nul.

La momentul depunerii cererii de chemare în judecată, nu cunoștea datele de

identitate ale vânzătorului, astfel, a fost nevoit să depună o cerere la Inspectoratul

de Poliție Hîncești.

Din materialele acumulate s-a depistat că vânzătorul este Dumitru Drebot și

își are domiciliul în com. Bubuieci, str. M. Frunză, 19-A, mun. Chișinău.

Imediat după constatarea datelor de identitate lui Dumitru Drebot i-a fost

adresată o notificare, prin care a solicitat restituirea sumei de 4200 euro și

transmiterea automobilului, în vederea desfacerii contractului de

vânzare-cumpărare prin care a fost înstrăinat automobilul de model Opel Meriva.

Însă Dumitru Drebot a ignorat notificarea recepționată.

Conform actului de cercetare a unității de transport Opel Meriva, n/î CS AR

312, s-a stabilit diferite defecte a automobilului precum și înclinarea axei din față

și spate. Conform încheierii expertului suma necesară pentru efectuarea reparației

automobilului fără gradul de uzură a pieselor constituie 79981,84 lei, cu gradul de

uzură a pieselor 32 741,42 lei.

2

Respectiv, reclamantul a menționat că Dumitru Drebot a avut un

comportament dolosiv și vicleana, ascunzând defectele automobilului cu scopul

îmbogățirii fără justă cauză.

Își întemeiază pretențiile în baza art. 166 CPC și art. 208, art. 216, art. 219,

art. 228 Cod civil.

Solicită, declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare a

automobilului de model Opel Meriva, n/î CS AR 312 încheiat între Dumitru

Drebot și Gheorghe Căpățînă, încasarea de la Dumitru Drebot în beneficiul lui

Gheorghe Căpățînă suma achitată pentru procurarea automobilului în valoare de

4200 euro, taxa achitată pentru înmatricularea automobilului în sumă de

1424,20 lei, suma achitată pentru repararea automobilului în valoare de

11303,16 lei, obligarea lui Dumitru Drebot să ridice automobilului de model Opel

Meriva, precum și încasarea cheltuielilor pentru efectuarea expertizei în mărime de

550 lei și pentru expedierea telegramei în sumă de 3,16 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 06 mai 2015 a fost

respinsă integral cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Căpățînă

împotriva lui Dumitru Drebot cu privire la anularea actului administrativ și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2016 a fost respins apelul

depus de Gheorghe Căpățînă și menținută hotărârea Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 06 mai 2015.

La 25 mai 2016 Gheorghe Căpățînă a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat scutirea de la achitarea taxei de stat,

admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2016

cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că concluzia instanței de fond cât și a

instanței de apel sunt bazate doar pe referința intimatului care și-a negat

responsabilitatea.

De asemenea, instanțele nu au luat în considerație faptul că din explicațiile

date de Dumitru Drebot în fața organelor de urmărire penală, rezultă foarte clar că

anume intimatul a procurat automobilul din Germania și l-a înstrăinat recurentului

la suma de 4200 euro. Respectiv, intimatul a recunoscut raporturile juridice

existente între recurent și intimat, fapt ce nu a fost apreciat și luat în considerație

de către instanța de judecată.

Obiectează că instanța de judecată a constatat că Dumitru Drebot a

recunoscut că a avut calitatea de mijlocitor, neavând calitatea de vânzător și fără a

exista un raport juridic cu cumpărătorul, însă concluzia dată este contradictorie,

deoarece indicând că temeiul cu privire la nulitatea relativă a actului juridic poate

fi înaintat doar de partea actului juridic în raport cu cealaltă parte, care în speță este

Chiuriș Andrea, ultima nu a fost atrasă în proces în calitate de pârât, prin urmare nu

au fost aplicate prevederile art. 62 alin. (2) și art. 67 alin. (3) CPC.

Suplimentar a invocat că instanța de apel nu a motivat concluzia referitoare

la pretențiile de ordin material, în situația în care intimatul a recunoscut în fața

organului de urmărire penală că a primit bani de la recurent.

3

Totodată, indică că atât instanța de fond cât și instanța de apel, contrar

practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, nu a răspuns la cerințele înaintate

în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel încălcând astfel, dreptul la

un proces echitabil.

La 27 iulie 2016, Dumitru Drebot, reprezentat de avocatul Țonu Alexandru,

a depus referință prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată

cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 193), însă careva

date despre recepționarea acesteia de către recurent, la materialele dosarului,

lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2016, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Căpățînă, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Gheorghe Căpățînă, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Gheorghe Căpățînă ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Gheorghe Căpățînă se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

5