2ra-1826/16 — încasarea indemnizației unice, repararea prejudiciului material

prima instanță: L. Lupașcu nr. 2ra-1826/16

instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

ÎNCHEIERE

03 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Societatea cu Răspundere Limitată „Agrosalvia”

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Moldovanu

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Agrosalvia” cu privire la încasarea

indemnizației unice și repararea prejudiciului material

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 25 februarie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Mihail Moldovanu, casată hotărârea primei instanțe și

emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii

constată:

La 30 noiembrie 2012, Mihail Moldovanu a depus cerere de chemare

împotriva SRL „Agrosalvia”, intervenient accesoriu Uniunea Teritorială Drochia a

sindicatelor din agricultură și alimentație, cu privire la încasarea indemnizației

unice și repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a invocat că din anul 2002 a activat în calitate de

brigadier la brigada de tractoare a SRL „Agrosalvia” sat. Nicoreni, r-nul Drochia.

Afirmă că la 23 decembrie 2008 la locul de muncă unde activa a suferit un

accident de muncă. În urma accidentului a fost nevoit să urmeze mai multe

tratamente medicale de lungă durată. Administrația societății nu a înștiințat

Inspectoratul Teritorial de Muncă Drochia despre accidentul de muncă produs la

23 decembrie 2008.

Susține că abia la 30 martie 2009 a fost întocmit procesul-verbal nr. 27 de

cercetare a accidentului de muncă de către Inspectoratul Teritorial de Muncă

Drochia prin care a fost constatată vinovăția factorului de decizie din cadrul

SRL „Agrosalvia” și a fost constatat ca accident de muncă grav.

Menționează că s-a adresat de mai multe ori la administrația SRL

„Agrosalvia” pentru a-i fi eliberată îndreptarea pentru a trece expertiza medicală a

vitalității și de plătite certificatele de concediu medical, dar a primit refuz.

1

Subliniază că a primit îndreptarea și a efectuat expertiza, numai după

intervenirea Uniunii Teritoriale Drochia a sindicatelor din agricultură și

alimentație.

Explică că potrivit certificatului eliberat de Consiliul Republican de

Expertiză Medicală a Vitalității seria EM nr. 667078 din 23 iulie 2012 i-a fost

stabilit gradul II de invaliditate cu reducerea vitalității de 60 % până la 01 august

2013, cauza invalidității fiind accident de muncă.

Menționează că s-a adresat repetat către administrația SRL „Agrosalvia” cu

solicitarea de a-i fi plătit concediul medical și indemnizația, însă prin răspunsul din

17 septembrie 2012 SRL „Agrosalvia” a refuzat categoric plata indemnizației.

Mai invocă că potrivit datelor statistice, salariul mediu pe Republica

Moldova pe luna noiembrie 2008 a constituit 2637,7 lei, deci potrivit cerințelor

legale, indemnizația unică constituie 158 262 lei ((salariul mediu pe luna

noiembrie 2008) x 60 % (reducerea vitalității) = 158 262 lei).

Declară că prejudiciul moral cauzat în urma producerii accidentului de

muncă s-ar echivala cu suma de 80 000 lei și ar constitui o reparare adecvată a

suferințelor psihice și fizice a integrității corporale manifestate prin intermediul

intervențiilor chirurgicale suferite, pierderii capacității de muncă, deplasării în

cârjă, precum și refuzul de la plata certificatelor medicale și indemnizației unice.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 11, 14, 1418,1423 Cod

civil, 166, 167 CPC, Regulamentul cu privire la plata de către întreprinderi,

organizații și instituții a indemnizației pentru pierderea capacității de muncă sau

decesul angajatorului în urma unui accident de muncă sau a unei afecțiuni

profesionale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM din 11 august 2008 din

11 august 1993 nr. 513.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul SRL „Agrosalvia” în

beneficiul său a indemnizației unice în mărime de 158 262 lei, rata inflației de

32 127 lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 80 000 lei.

La 15 iunie 2015, Mihail Moldovanu a depus o cerere de chemare în

judecată suplimentară prin care și-a modificat pretențiile, solicitând încasarea a

192 763,12 lei cu titlu de indemnizație unică, 33 849,20 lei pentru reținerea plății

indemnizației unice, 61 398,20 dobânda de întârziere pentru perioada 01

septembrie 2012 – 26 septembrie 2015 și prejudiciul moral în mărime de 80 000

lei.

În motivarea acesteia a invocat că administrația SRL „Agrosalvia” este

responsabilă de achitarea indemnizație, repararea prejudiciului moral cauzat în

urma producerii accidentului de muncă, la fel și achitarea dobânzii de întârziere

pentru reținerea plății indemnizației unice, așa cum anume aceasta se face vinovată

de producerea accidentului.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 04 septembrie 2015, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată și din motivul omiterii termenului de prescripție

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 25 februarie 2016, a fost admis apelul

declarat de Moldovanu Mihail, casată parțial hotărârea primei instanțe și

pronunțată o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, prin care a fost încasat

de la SRL „Agrosalvia” în beneficiul lui Mihail Moldovanu indemnizația unică în

mărime de 158 262 lei, a fost reparat prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și

2

au fost compensate cheltuielile de judecată în mărime de 255, 94 lei, în rest

pretenția a fost respinsă.

La 10 iunie 2016, SRL „Agrosalvia” a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Obiectează că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor circumstanțelor

pricinii, având o poziție unilaterală, nu a examinat și nu a dat apreciere obiectivă la

toate probele din dosar.

Afirmă că probele apreciate nu sunt pertinente, așa cum procesul-verbal este

emis cu încălcarea procedurii, și anume este eliberat de Inspectoratul Teritorial al

Muncii și nu de Inspectoratul de Stat al Muncii, așa cum prevede regulamentul în

cauză, ceea ce duce la nulitatea absolută a actului juridic, expertiza medico-legală

nu a fost expediată poliției pentru a se constatat vinovăția, și nici certificatul de

invaliditate nu dovedește vinovăția SRL „Agrosalvia” în producerea accidentului.

Remarcă că Mihail Modovanu nu a prezentat careva probe în confirmarea

mărimii salariului său pentru luna octombrie 2008, respectiv suma invocată nu este

corectă.

Mai invocă și expirarea termenului de prescripție al reclamantului la

depunerea cererii în judecată, or pretinsul accident s-a produs la 23 decembrie

2008, iar dreptul la acțiune în judecată a expirat la 23 decembrie 2011.

La 13 iulie 2016, Mihail Modovanu a depus referință la cererea de recurs,

prin care a solicitat declararea recursului depus de SRL „Agrosalvia” ca

inadmisibil.

La 26 iulie 2016, Uniunea teritorială Drochia a sindicatelor din agricultură și

alimentație a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat de a

considera recursul declarat de SRL „Agrosalvia”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților și recepționată de către recurent la 25 aprilie 2016, (f. d. 253

vol. II, 5, 13 vol. III).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 25 februarie 2016, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

3

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Agrosalvia”, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de SRL „Agrosalvia”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de SRL „Agrosalvia” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Agrosalvia” se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

4