2ra-1692/16 — încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

prima instanță: L. Holevațcaia nr. 2ra-1692/16

instanța de apel: I. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc

ÎNCHEIERE

27 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sergiu

Gogu

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii

Municipale de Gestionare a Fondului Locativ-20 împotriva lui Sergiu Gogu cu

privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Sergiu Gogu și menținută hotărârea primei instanțe

constată:

La 07 iulie 2014, ÎMGFL-20 a depus cerere de chemare împotriva lui Sergiu

Gogu, intervenient accesoriu SA „Termocom” în procedura falimentului, cu privire

la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că pe baza contului deschis de către ÎMGFL-

20 pe numele lui Sergiu Gogu, SA „Termocom” în procedura falimentului a livrat

energie termică.

Afirmă că pârâtul nu a achitat serviciile prestate, iar la 01 martie 2014 s-a

format o datorie în mărime de 3894, 61 lei pentru energie termică, fapt confirmat

prin informația despre calcularea și achitarea serviciilor locativ-comunale

respective.

Susține că, potrivit art. 10, 17, 18 din Hotărârea Guvernului nr.191 din

19 februarie 2002, proprietarii, chiriașii locuințelor sunt obligați să achite serviciile

locativ-comunale, inclusiv consumul de energie termică.

Subliniază că este în drept să înainteze cererea de chemare în judecată fără

respectarea procedurii de soluționare prealabilă a pricinii pe calea extrajudiciară,

însă necătând la acest fapt pârâtul a fost informat prin intermediul facturii lunare și

a reclamației (somației) să-și execute obligațiile, dar acesta nu și le-au executat nici

până la momentul de față.

Explică reclamantul că gestionarul fondului locativ și SA „Termocom” în

procedura falimentului se află într-o situație financiară precară creată din cauza

rău-platnicilor, dintre care face parte și pârâtul.

1

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 512, 514, 530, 572, 575,

617, alin. (2) lit. a) Cod civil, art. 59, 60 Cod locativ, art. 28, 166, 167, 248, 131,

alin. (4) CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Sergiu Gogu a datoriei în mărime

de 3890,61 lei, compensarea taxei de stat și restul cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 aprilie 2015,

acțiunea a fost admisă, a fost încasată din contul lui Sergiu Gogu în beneficiul

ÎMGFL-20 suma de 3894, 61 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, a fost respins apelul

declarat de Sergiu Gogu și menținută hotărârea primei instanțe.

La 26 mai 2016, Sergiu Gogu a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Obiectează că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor circumstanțelor

pricinii, având o poziție unilaterală, nu a examinat și nu a dat apreciere obiectivă la

toate probele din dosar.

Consideră că Curtea de Apel eronat a constatat că întreprinderea municipală

a deschis un cont pe numele lui, având în vedere că din anul 2003 are instalat un

sistem de încălzirea individuală a apartamentului său.

Remarcă că conturile pentru încălzire au început să vină din 2011, respectiv,

lipsa facturilor de plată pentru perioada 2003-2011 dovedește că serviciul nu a fost

prestat.

Afirmă că instanțele ierarhic inferioare nu au dat apreciere probelor prezente

la materialele cauzei, care dovedesc faptul deconectării recurentului de la sistemul

termic.

În context, face referire la procesul-verbal din 22 iulie 2013 privind

inspectarea obiectului deconectat de la sistemul termic care demonstrează

deconectarea apartamentului recurentului de la energia termică.

Subliniază că în aceste circumstanțe consideră decizia instanței de apel

lipsită de suport juridic și care urmează a fi casată.

La 21 iunie 2016, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului

declarat de către Sergiu Gogu cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței.

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus

referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

2

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Gogu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Sergiu Gogu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Sergiu Gogu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Sergiu Gogu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

3