2ra-1696/16 — anularea ordinului, restabilirea în funcție

prima instanță: I. Potîngă nr. 2ra-1696/16

instanța de apel: V. Pruteanu, A. Gavriliță, L. Popova

ÎNCHEIERE

27 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Elena

Șeremet

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Șeremet

împotriva Întreprinderii de Stat „Manejul de Atletică Ușoară” cu privire la anularea

ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea

salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la serviciu, încasarea

salariului mediu pentru perioada reținerii eliberării carnetului de muncă, repararea

prejudiciului moral, compensarea concediilor anuale nefolosite și cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Manejul de Atletică Ușoară”,

casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii

constată:

La 21 iunie 2012, Elena Șeremet a depus cerere de chemare împotriva

ÎS „Manejul de Atletică Ușoară” cu privire la anularea ordinului de eliberare din

funcție, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului mediu lunar

pentru perioada absenței forțate de la serviciu, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 09 aprilie 2012, prin ordinul

ÎS „Manejul de Atletică Ușoară” nr. 21/M emis în aceeași zi, a fost concediată din

funcția de ușier în legătură cu reducerea unității.

Afirmă că ordinul prin care s-a dispus concedierea sa din funcția de ușier

contravine legislației muncii. Administrația nu i-a propus o altă funcție

corespunzătoare pregătirii sale profesionale, cu toate că asemenea funcții au

existat. Concedierea sa a avut loc fără acordul Comitetului sindical.

1

Susține că calificarea sa este mai înaltă decât a unor persoane care au fost

menținute în serviciu și față de care are prioritate. În cadrul întreprinderii activează

din anul 1987, iar pe parcursul activității a fost menționată de nenumărate ori cu

succese de muncă.

Consideră reclamanta că prin concedierea ilegală din funcție i-a fost cauzat

prejudiciu material și moral. Prejudiciul material este echivalent cu salariul mediu

lunar de la data concedierii și până la data pronunțării, iar cel moral cu 10 000 lei.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 98, 90, 355 Codul muncii

și art. 166, 167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, anularea ordinului întreprinderii ÎS „Manejul de

Atletică Ușoară” nr. 21M din 09 aprilie 2012 în partea concedierii sale ca ușier,

restabilirea sa în funcție de ușier la ÎS „Manejul de Atletică Ușoară” și încasarea

din contul ÎS „Manejul de Atletică Ușoară” în beneficiul ei salariul mediu lunar pe

perioada absenței forțate de la serviciu, repararea prejudiciului moral în sumă de

10 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 29 ianuarie 2013, Elena Șeremet a depus o cerere de chemare în judecată

suplimentară prin care și-a majorat pretențiile, suplimentar solicitând încasarea de

la pârât în beneficiul său a compensației în mărime de 6 688 lei pentru concediile

de odihnă anuale nefolosite pentru perioada 2003-2007 și încasarea salariului

mediu pentru perioada reținerii eliberării carnetului de muncă.

În motivarea acesteia a invocat că reducerea numai a unei singure unități de

personal a fost făcută cu scopul eliberării din funcție doar a unei persoane care este

nefavorabilă administrației, iar prin emiterea ilegală a ordinului nr. 21/M din

09 aprilie 2012 a fost lipsită de posibilitatea de a activa și a avea venit.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 13 mai 2015, acțiunea

a fost admisă parțial, a fost anulat ordinul nr. 21/M din 09 aprilie 2012 de eliberare

din funcție a Elenei Șeremet, a fost restabilită Elena Șeremet în funcția de ușier în

cadrul ÎS „Manejul de Atletică Ușoară”, a fost încasat din contul ÎS „Manejul de

Atletică Ușoară” în beneficiul Elenei Șeremet pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la muncă de la 09 aprilie 2012 până la 13 mai 2015 în sumă totală de

72 388, 8 lei, a fost încasat în beneficiul Elenei Șeremet prejudiciul moral în

mărime de un salariu mediu lunar în mărime de 1950 lei și a fost încasată suma de

7 567, 84 lei în contul compensării concediilor anuale nefolosite pentru perioada

anilor 2003-2007, fiind dispusă executarea imediată a hotărârii în partea restabilirii

în funcție a Elenei Șeremet și încasării în beneficiul ei a unui salariu mediu lunar în

sumă de 1950 lei. A fost încasat din contul ÎS „Manejul de Atletică Ușoară” în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2397, 7 lei. În rest pretențiile au fost

respinse ca neîntemeiate.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 13 mai 2015 a fost

corectată omisiunea strecurată în hotărârea judecătorească și anume, în expresia

„din contul ÎS „Manejul de Atletică Ușoară” în beneficiul Elenei Șeremet pentru

întreaga perioadă de absență forțată de la muncă de la 09 aprilie 2012 până la

13 mai 2015 în sumă totală de 72 388, 8 lei” s-a introdus cuvântul „salariu”.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2016, a fost admis

apelul declarat de ÎS „Manejul de Atletică Ușoară”, casată hotărârea primei

instanțe și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

La 25 mai 2016, Elena Șeremet a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Obiectează că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor circumstanțelor

pricinii, având o poziție unilaterală, nu a examinat și nu a dat apreciere obiectivă la

toate probele din dosar.

Menționează că instanța de fond cercetând toate probele și circumstanțele

cauzei, corect a stabilit că prin eliberarea din funcție a Elenei Șeremet, ÎS „Manejul

de Atletică Ușoară” a încălcat prevederile legislației muncii și anume, lipsa

acordului pentru concediere a organului sindical, neacordarea unui alt loc de

muncă la aceeași întreprindere, în același departament.

În context, menționează că instanța de apel admite procesul-verbal nr. 1 din

02 februarie 2012 al Consiliului de Administrație al ÎS „Manejul de Atletică

Ușoară” ca probă temeinică în vederea eliberării ordinului 06/M din 08 februarie

2012 și ordinului 07/M din 09 februarie 2012, cu toate că în acest act nu se

menționează concret despre anumite persoane ce urmează a fi eliberate din funcție,

nu a fost pusă în discuție nici eliberarea Elenei Șeremet din funcția de ușier,

respectiv, acest proces verbal nu poate servi ca temei de concediere a recurentei.

Afirmă că apreciind gradul de legalitate al acțiunilor administrației ÎS

„Manejul de Atletică Ușoară” de a angaja în funcția de ușier în locul Elenei

Șeremet a unei alte persoane, instanța de apel a acționat cu depășirea limitelor

legale, încălcând dispozițiile art. 373 CPC, care prevede că instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanța, la fel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum

și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de

către participanții la proces.

Relevă că instanța de apel constatând legalitatea eliberării Elenei Șeremet

din funcție, a recunoscut neîntemeiate cerințele reclamantei/recurentă de

compensare a concediului anual nefolosit în perioada absenței forțate de la muncă

precum și repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. Astfel,

încălcând dispozițiile art. 119 CM, care stabilește că în cazul încetării contractului

individual de muncă angajatul are dreptul la compensația tuturor concediilor

anuale neplătite.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

3

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 08 aprilie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 165).

Careva date care ar confirma recepționarea deciziei de către recurentă la

materialele cauzei lipsesc, însă ultima în cererea de recurs a invocat că decizia

motivată a instanței de apel a recepționat-o la 13 aprilie 2016.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2016,

în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Elena Șeremet nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

4

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Elena Șeremet, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Elena Șeremet ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Elena Șeremet se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

5