2ra-1708/16 — evacuare si încasarea cheltuielilor de judecată; constatarea faptului concubinajului, stabilirea posesiei, folosintei si dispozitiei bunului imobil, determinarea aportului si cotelor de participare la constructia imobilului; anularea partială a titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren, deciziei privind atribuirea în proprietate privată a terenului si recunoasterea dreptului de proprietate

2ra-1708/16 — evacuare si încasarea cheltuielilor de judecată; constatarea faptului concubinajului, stabilirea posesiei, folosintei si dispozitiei bunului imobil, determinarea aportului si cotelor de participare la constructia imobilului; anularea partială a titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren, deciziei privind atribuirea în proprietate privată a terenului si recunoasterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: Gh. Mîțu Dosarul nr.2ra-1708/16

instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza și D. Pușca

Î N C H E I E R E

27 iulie 2016 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas și Sveatoslav Moldovan

examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Cechir Viorelia în interesele Rodicăi Borzac, în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Borzac Ion împotriva lui Borzac Andrei și Borzac

Rodica, intervenient accesoriu Andruhov Ana cu privire la evacuare și încasarea

cheltuielilor de judecată, la acțiunea reconvențională depusă de Borzac Rodica

împotriva lui Borzac Ion cu privire la constatarea faptului concubinajului, stabilirea

posesiei, folosinței și dispoziției bunului imobil, determinarea aportului și cotelor de

participare la construcția imobilului, la cererea de chemare în judecată depusă de

Borzac Rodica împotriva Consiliului și Primăriei orașului Soroca cu privire la

anularea parțială a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, deciziei

privind atribuirea în proprietate privată a terenului și recunoașterea dreptului de

proprietate, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 martie 2016, prin care s-a

admis apelul declarat de Borzac Ion și cererea de alăturare la apel depusă de

Andruhov Ana, s-a casat parțial hotărîrea Judecătoriei Soroca din 19 noiembrie 2015

și s-a emis o nouă hotărîre

c o n s t a t ă:

La 14 septembrie 2011 Borzac Ion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Borzac Andrei și Borzac Rodica cu privire la evacuare și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată Borzac Ion a indicat că în anul

1997 a divorțat de Borzac Rodica.

După desfacerea căsătoriei fiul Borzac Andrei, născut la 06 iulie 1990, a rămas

la întreținerea mamei Borzac Rodica, care venea uneori să îl vadă.

Pînă în prezent a dus o gospodărie singur, locuia în casă, însă a permis Rodicăi

Borzac și fiului Borzac Andrei să locuiască în construcție auxiliară.

Pîrîții încalcă în mod sistematic regulile de convețuire, fac scandal, îl înjură și

lovesc.

1

Fiul Borzac Andrei a fost tras la răspundere penală pentru furt și continuă să

ducă un mod amoral de viață.

A solicitat repetat să găsească o altă locuință, însă pîrîții continuă să locuiască

în gospodăria sa.

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 decembrie 2010, menținută prin

decizia Curții de Apel Bălți, s-a respins acțiunea Rodicăi Borzac cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din materialele de

construcții utilizate la construcția casei de locuit și terenului aferent, numărul

cadastral 7801101147 din str. Valerie Popușoi,14, orașul Soroca.

Cere Borzac Ion evacuarea pîrîților Borzac Rodica și Borzac Andrei din casa

de locuit ce îi aparține cu drept de proprietate din str. V. Popușoi,14, orașul Soroca,

încasarea cheltuielilor de judecată.

La 03 noiembrie 2011 Borzac Rodica a depus acțiune reconvențională

împotriva lui Borzac Ion cu privire la constatarea faptului concubinajului, stabilirea

posesiei, folosinței și dispoziției bunului imobil, determinarea aportului și cotelor de

participare la construcția imobilului (f.d.15-17 vol.I).

În motivarea acțiunii reconvenționale Borzac Rodica a indicat că din luna

octombrie 1989 pînă la 30 decembrie 1997 s-a aflat în căsătoria cu Borzac Ion.

De fapt au continuat și după desfacerea căsătoriei să locuiască împreună, să

ducă o gospodărie comună și să continue construcția casei de locuit din orașul

Soroca, str. Valerie Popușoi,14.

În anul 1994 în timpul căsătoriei au cumpărat împreună cu Borzac Ion casa de

locuit construită în proporție de 9% și terenul aferent.

La construcția casei au participat ambii și părinții săi.

La moment casa de locuit nu este finisată, au rămas de efectuat lucrări de

construcție în interior.

Imobilul nu este dat în exploatare și înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Cere Borzac Rodica constatarea faptului concubinajului cu Borzac Ion,

stabilirea posesiei, folosinței și dispoziției asupra bunului imobil din orașul Soroca,

str. Valerie Popușoi,14, determinarea aportului și cotelor de participare la construcția

acestui imobil.

La 05 martie 2012 Borzac Rodica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului și Primăriei orașului Soroca cu privire la anularea parțială a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, deciziei privind atribuirea în

proprietate privată a terenului și recunoașterea dreptului de proprietate (f.d.71-72

vol.I).

În motivarea acțiunii Borzac Rodica a indicat că Consiliul orășenesc Soroca

prin decizia nr.4/22 din 30 octombrie 2003 a delegat primarul Primăriei orașului

Soroca să emită dispoziții privind transmiterea în proprietate privată și înstrăinarea

bunurilor publice.

Primarul Primăriei orașului Soroca prin dispoziția nr.61 din 21 martie 2005 a

aprobat planul cadastral al sectoarelor 101, 104, 118, 109, 105 și 115, a transmis în

proprietate privată proprietarilor caselor de locuit terenul aferent cu perfectarea

titlurilor de autentificare a dreptului deținătorilor de teren.

2

În baza acestei dispoziții, Primăria orașului Soroca a eliberat lui Borzac Ion

titlu de autentificare a dreptului deținătorilor de teren pentru terenul destinat

construcției numărul cadastral 7801101147.

În cadrul înregistrării primare masive a bunurilor imobile, Oficiul Cadastral

Teritorial Soroca a întocmit și prezentat Primăriei orașului Soroca avizul, potrivit

căruia documentul privind dreptul de folosință a terenului din str. Valerie Popușoi,

14, orașul Soroca este contractul de vînzare-cumpărare nr.339 din 18 februarie 1994.

La momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare nr.339 din 18

februarie 1994 era în relații de căsătorie cu Borzac Ion, iar în momentul înregistrării

dreptului de proprietate și eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorilor

de teren erau divorțați, însă se aflau în relații de concubinaj.

Consideră că titlul de autentificare a dreptului deținătorilor de teren urma să fie

eliberat pe numele lui Borzac Ion pentru ½ cotă-parte din teren, iar ½ cotă-parte pe

numele său, deoarece terenul cu construcția nefinisată a fost procurată în timpul

căsătoriei.

Prin eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorilor de teren,

numărul cadastral 7801101147 pe numele lui Borzac Ion i-a fost încălcat dreptul de

proprietate.

La 25 ianuarie 2012 s-a adresat Consiliului și Primăriei orașului Soroca cu

cerere prealabilă, prin care a solicitat revocarea parțială a titlului de autentificare a

dreptului deținătorilor de teren, numărul cadastral 7801101147 eliberat pe numele lui

Borzac Ion și recunoașterea dreptului de proprietate a ½ cotă-parte după fiecare, însă

nu a primit răspuns.

Cere Borzac Rodica anularea parțială a titlului de autentificare a dreptului

deținătorilor de teren eliberat pe numele lui Borzac Ion cu privire la bunul imobil

numărul cadastral 7801101147, deciziei Consiliului orășenesc Soroca nr.61 din 21

martie 2005 în partea atribuirii în proprietate privată lui Borzac Ion a acestui teren și

recunoașterea ca proprietari a cîte ½ cotă-parte fiecare.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 16 martie 2012 pricinile civile s-au

conexat într-un singur proces (f.d.69 vol.I).

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 decembrie 2013 s-a respins acțiunea

inițială a lui Borzac Ion și s-a admis acțiunea reconvențională a Rodicăi Borzac

(f.d.156 vol.I).

S-a constatat faptul concubinajului părților Borzac Rodica și Borzac Ion în

perioada anilor 1997-2008.

S-a constatat faptul că Borzac Rodica și Borzac Ion au contribuit în mod egal la

edificarea construcțiilor din str. Valerie Popușoi, 14, orașul Soroca.

S-a constatat faptul posesiunii, folosinței și dispoziției în drept de proprietate a

construcțiilor din str. Valerie Popușoi, 14, orașul Soroca de către Borzac Rodica în

comun cu Borzac Ion.

S-a anulat parțial dispoziția Primarului orașului Soroca nr.61 din 21 martie

2005 privind atribuirea terenului pentru construcții în proprietate lui Borzac Ion.

S-a anulat parțial titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr.7801101147 eliberat la 12 iulie 2005 pe numele lui Borzac Ion.

3

S-a recunoscut dreptul de proprietate a Rodicăi Borzac asupra ½ cotă-parte din

terenul pentru construcții cu suprafața 0,0498 ha, numărul cadastral 7801101147

situat în orașul Soroca, str. Valerie Popușoi, 14.

La 12 martie 2014 Borzac Ion a depus apel nemotivat împotriva hotărîrii

Judecătoriei Soroca din 24 decembrie 2013 solicitînd repunerea în termen (f.d.162-

163 vol.I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2014 s-a admis demersul

lui Borzac Ion și s-a repus în termen apelul declarat împotriva hotărîrii Judecătoriei

Soroca din 24 decembrie 2013 (f.d.178-179 vol.I).

La 10 iunie 2014 Borzac Ion a depus apel motivat împotriva hotărîrii

Judecătoriei Soroca din 24 decembrie 2013 solicitînd repunerea în termen (f.d.213-

216 vol.I).

Curtea de Apel Bălți prin decizia din18 septembrie 2014 a admis apelul

declarat de Borzac Ion, a casat hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 decembrie 2013

și a restituit pricina la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată

(f.d.229-232 vol.I).

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 14 ianuarie 2015 s-a antrenat în proces

în calitate de intervenient accesoriu Andruhov Ana (f.d.12 vol.II).

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 09 aprilie 2015 s-a scos de pe rol

acțiunea lui Borzac Ion împotriva lui Borzac Andrei și Borzac Rodica, intervenient

accesoriu Andruhov Ana cu privire la evacuare și încasarea cheltuielilor de judecată

(f.d.35 vol.II).

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 19 noiembrie 2015 s-a scos de pe rol

acțiunea lui Borzac Ion cu privire la evacuarea lui Borzac Andrei și Borzac Rodica

din imobil și s-a admis parțial acțiunea reconvențională a Rodicăi Borzac.

S-a constatat faptul concubinajului părților Borzac Rodica și Borzac Ion în

perioada anilor 1997-2008.

S-a constatat faptul posesiunii, folosinței și dispoziției în drept de proprietate a

construcțiilor din str. Valerie Popușoi, 14, orașul Soroca de către Borzac Rodica în

comun cu Borzac Ion.

În rest acțiunea reconvențională a fost respinsă.

S-a admis acțiunea Rodicăi Borzac împotriva Consiliului și Primăriei orașului

Soroca.

S-a anulat parțial dispoziția Primarului orașului Soroca nr.61 din 21 martie

2005 privind atribuirea terenului pentru construcții în proprietate lui Borzac Ion.

S-a anulat parțial titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr.7801101147 eliberat la 12 iulie 2005 pe numele lui Borzac Ion.

S-a recunoscut dreptul de proprietate a Rodicăi Borzac asupra ½ cotă-parte din

terenul pentru construcții cu suprafața 0,0498 ha, numărul cadastral 7801101147

situat în orașul Soroca, str. Valerie Popușoi, 14 (f.d.89,96-99 vol.II).

Prima instanță a motivat soluția că Borzac Ion și Borzac Rodica au desfăcut

căsătoria la 30 decembrie 1997, însă au continuat să locuiască împreună și după

divorț.

4

Prin declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată s-a confirmat că

ambele părți au participat la lucrările de construcție a imobilului din str. Valerie

Popușoi, 14, orașul Soroca, după divorț continuă să întrețină viața familială, să

crească și să educe fiul comun, să participe ca familie la diferite ceremonii.

Materialele de construcție a casei de locuit cu gradul de pregătire de 9% situată

în orașul Soroca, str. Valerie Popușoi, 14, au fost cumpărate de Borzac Ion la 18

februarie 1994 cînd se afla în căsătorie cu Borzac Rodica și conform art.371 Codul

civil constituie proprietate în devălmășie.

Borzac Ion și Borzac Rodica au investit mijloace și forțe proprii în construcția

casei, au fost ajutați de părinți, vecini și au construit imobilul la gradul de finalizare

65,5%, contribuind în mod egal și au drepturi egale la acest bun.

Înregistrarea dreptului de dispoziție asupra bunului în litigiu în Registrul

bunurilor imobile pe numele lui Borzac Ion după desfacerea căsătoriei, nu privează

fosta soție Borzac Rodica de dreptul la acest bun.

Dispoziția Primarului orașului Soroca nr.61 din 21 martie 2005 și titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.7801101147 eliberat la 12 iulie

2005 pe numele lui Borzac Ion afectează dreptul de proprietate a Rodicăi Borzac și

urmează a fi anulate parțial.

La 30 noiembrie 2015 Borzac Ion a depus apel nemotivat împotriva hotărîrii

Judecătoriei Soroca din 19 noiembrie 2015 (f.d.94 vol.II).

Prin mandatul nr.0841252 din 08 februarie 2016 avocatul Moruz Valentina a

fost împuternicită de Borzac Ion să-i acorde asistență juridică cu dreptul de a ataca

hotărîrile instanței de judecată (f.d.111 vol.II).

La 09 februarie 2016 avocatul Moruz Valentina a depus în interesele lui Borzac

Ion apel motivat împotriva hotărîrii Judecătoriei Soroca din 19 noiembrie 2015

(f.d.112-114 vol.II).

La 23 februarie 2016 Andruhov Ana a depus cerere de alăturare la apelul

declarat de Borzac Ion (f.d.140 vol.II).

Curtea de Apel Bălți prin decizia din 22 martie 2016 a admis apelul declarat de

Borzac Ion și cererea de alăturare la apel depusă de Andruhov Ana, a casat parțial

hotărîrea Judecătoriei Soroca din 19 noiembrie 2015 și s-a emis în această parte o

nouă hotărîre, prin care a încetat procesul la cererea formulată de Borzac Rodica

împotriva lui Borzac Ion cu privire la constatarea faptului concubinajului.

A respins pretențiile Rodicăi Borzac împotriva lui Borzac Ion cu privire la

constatarea faptului posesiei, folosinței și dispoziției asupra construcțiilor comune,

anularea dispoziției primarului privind atribuirea terenului pentru construcții și

anularea titlului deținătorului de teren, recunoașterea dreptului de proprietate asupra

½ cotă-parte din terenul aferent construcției.

În rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută.

Instanța de apel a motivat soluția că prima instanță eronat a constatat faptul

concubinajului lui Borzac Ion și Borzac Rodica ca relație apărută din anul 1997 pînă

în anul 2008, deoarece o asemenea constatare nu urmează a fi judecată într-un proces

civil.

5

Prin prisma dreptului familiei, concubinajul nu întrunește forma legală a

căsătoriei și din punct de vedere a regimului proprietății, nu produce efecte juridice.

Relația de concubinaj nu poate constitui temei de dobîndire a dreptului de

proprietate.

Borzac Rodica nu a prezentat probe că a contribuit la construcția casei de

locuit, care pînă în prezent nu este finisată și înregistrată în Registrul bunurilor

imobile.

Articolul 371 Codul civil se aplică în privința bunurilor proprietate în

devălmășie.

Borzac Rodica nu a contestat hotărîrea primei instanțe în partea respingerii

pretenției privind determinarea aportului și cotelor de participare la construcția casei

de locuit.

Dreptul de proprietate a fost dobîndit în timpul relațiilor de concubinaj și

obiectul material se va partaja conform aportului fiecăruia la dobîndirea bunului,

fiind considerată ca rezultat al unui acord de activitate comună în scopul dobîndirii de

bunuri, adică al contractului de societate civilă art.1339 Codul civil.

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 decembrie 2010, menținută prin

decizia Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2011, s-a respins acțiunea Rodicăi Borzac

împotriva lui Borzac Ion cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra ½

cotă-parte din materialele de construcție utilizate la construcția imobilului nefinalizat

din str. Valerie Popușoi,14, orașul Soroca și asupra ½ cotă-parte din terenul aferent

construcției, numărul cadastral 7801101147.

Prin mandatul nr.0040285 din 20 martie 2012 avocatul Cechir Viorelia a fost

împuternicită de Borzac Rodica să-i acorde asistență juridică cu dreptul de a ataca

hotărîrea judecătorească etc. (f.d.87 vol.I).

La 23 mai 2016 avocatul Cechir Viorelia a declarat în interesele Rodicăi

Borzac recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 martie 2016 solicitînd

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei

instanțe.

În motivarea recursului avocatul Cechir Viorelia a invocat că instanța de apel

nu a apreciat corect probele administrate.

Contractul de vînzare-cumpărare a materialelor de construcție nr.339 din 18

februarie 1994 a stat la baza autentificării dreptului deținătorului de teren pe numele

lui Borzac Ion, drept născut în timpul relațiilor de căsătorie cu Borzac Rodica.

La materialele pricinii sunt contracte de credit încheiate de Borzac Rodica cu

scopul de a construi casa de locuit.

Dreptul de proprietate asupra terenului aferent și construcției nefinisate

urmează a fi recunoscut după Borzac Rodica și Borzac Ion în baza contractului de

vînzare-cumpărare nr.339 din 18 februarie 1994 încheiat în timpul căsătoriei și

reglementat de art.371 Codul civil sau în temeiul art.1339 Codul civil acordîndu-i

recurentei dreptul asupra terenului și construcției.

Instanța de apel nu a constatat și elucidat deplin circumstanțele pricinii, fapt ce

a dus la interpretarea și aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată.

6

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 20 iulie 2016 avocatul Moruz Valentina a prezentat în interesele lui Borzac

Ion referință la recursul declarat de avocatul Cechir Viorelia în interesele Rodicăi

Borzac solicitînd respingerea acestuia cu menținerea deciziei Curții de Apel Bălți din

22 martie 2016.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de avocatul

Cechir Viorelia în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar și a referinței,

audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

acesta este inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

Avocatul Cechir Viorelia în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Codul de procedură civilă nu a invocat.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță

inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”. (cauza Rebait și alții contra Franței,

Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că instanța de apel a

examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material,

procedural și apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar

7

argumentele invocate de avocatul Cechir Viorelia în cererea de recurs poartă caracter

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) și (4) Codul

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat avocatul Cechir Viorelia în interesele Rodicăi Borzac se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas

Sveatoslav Moldovan

8