2ra-1514/16 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-1514/16 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță, jud.: D. Bosîi dosarul nr. 2ra-1514/2016

instanța de apel, jud.: V. Movilă, E. Dvurcenschii, N. Veleva

D E C I Z I E

20 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iurie Bejenaru, Ala Cobăneanu, Oleg Sternioală, Galina Stratulat

examinînd recursurile declarate de către Inspectoratul Național de

Patrulare a Inspectoratului General de Poliție și de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr

Bozbei împotriva Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General

de Poliție, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Denis

Munteanu cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilegale ale

colaboratorilor Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General de

Poliție,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 03 martie 2016, prin care s-a

admis apelul declarat de avocatul Vladimir Chironachi, în interesele lui Alexandr

Bozbei și casarea parțială a hotărîrii Judecătoriei Cahul din 08 iulie 2015 cu

pronunțarea unei noi hotărîri de admiterea parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 08 septembrie 2014 Alexandr Bozbei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului

General de Poliție (în continuare INP al IGP) și Ministerul Justiției al RM cu

privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilegale ale colaboratorilor

Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General de Poliție.

În motivarea pretențiilor sale reclamantul a indicat că, la 28 februarie 2014

dînsul împreună cu alți trei pasageri reveneau în or. Vulcănești după ce au vizitat

o mănăstire. În apropierea s. Burlăceni, r-l Cahul, a fost stopat de colaboratorii

poliției de patrulare, care i-au solicitat actele la control.

Susține reclamantul că, a prezentat actele colaboratorilor de poliție, însă

fără a le preda agentului constatator.

Afirmă că, în rezultat colaboratorii de poliție l-au maltratat cu scopul de a-

l educa, l-au bruscat din autoturism, l-au bătut și i-au pus cătușele. Cei 3 pasageri

din autoturism au început să se revolte, la care agentul constatator Denis

Munteanu, pentru a-și justifica acțiunile sale, a întocmit în privința reclamantului

procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art. 223 alin. (1) Cod

contravențional.

A mai indicat că, de la autoturismul cu care se deplasa au fost ridicate

plăcuțele de înmatriculare GE BB 421.

Afirmă reclamantul că, în timpul maltratării de către colaboratorii poliției,

din buzunarul reclamantului au fost scoase două pașapoarte tehnice a două

autoturisme pe care le deține cu drept de proprietate.

Mai mult ca atît, indică reclamantul că se deplasa cu autoturismul cu n/î

GE BB 421, iar în procesul-verbal cu privire la contravenție a fost indicat un alt

autoturism cu n/î GE AV 892 care nici nu se afla la fața locului, astfel, agentul

constatator a ridicat ilegal plăcuțele cu n/î GE BB 421.

În timpul reținerii agentul constatator a aplicat nejustificat forța fizică, cu

scopul de a-l intimida și a-l determina pe reclamant să semneze procesul-verbal.

Aceste acțiuni au fost contestate și se examinează în cadrul Procuraturii.

Reclamantul a fost recunoscut în calitate de parte vătămată în cadrul procesului

penal pornit pe faptul torturii aplicate de colaboratorii de poliție în privința

reclamantului.

În urma acestor acțiuni reclamantul a suporta suferință morală și psihică.

Timp de 25 zile de la ridicarea plăcuțelor de înmatriculare pînă cînd au fost

restituite, reclamantul se afla în imposibilitate de a se deplasa pentru a-și prelucra

terenurile pe care la arendează, suportînd în acest sens prejudiciu material.

Nefiind de acord cu sancțiunea aplicată de agentul constatator,

reclamantul a contestat-o, invocînd că de fapt că nu a încălcat vreo normă

materială, iar de jure procesul-verbal cu privire la contravenție a fost întocmit cu

încălcarea prevederilor art. 443 Cod contravențional.

Indică că, în urma judecării cauzei, prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din

16 iunie 2014, procesul-verbal cu privire la contravenție în privința reclamantului

a fost încetat din motivul lipsei faptului contravenției.

Astfel, susține reclamantul că, în urma judecării cauzei, reclamantul a

suportat cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 1 000 lei, care urmau să fie

încasați de la pîrît.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 10 februarie 2015 în calitate de

intervenient accesoriu în proces a fost atras Denis Munteanu, colaboratorul INP al

IGP, care a exercitat atribuțiile de agent constatator.

Solicită Alexandr Bozbei admiterea acțiunii, încasarea din bugetul de stat

a sumei de 1 000 lei, cu titlu de prejudiciu material suportat în urma acțiunilor

ilegale ale colaboratorilor INP al IGP; încasarea din bugetul de stat a sumei 80

000 lei cu titlu de prejudiciu moral suportat în urma acțiunilor ilegale ale

colaboratorilor INP al IGP, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 08 iulie 2015 s-a respins ca fiind

neîntemeiată acțiunea reclamantului Alexandr Bozbei împotriva INP al IGP și

Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Denis Munteanu cu privire la

repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 17 iulie 2015 avocatul Vladimir Chironachi, în interesele lui Alexandr

Bozbei, a depus cererea de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Cahul din 08 iulie

2015, solicitînd casarea integrală a hotărîrii enunțate și emiterea unei noi hotărîri

de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 03 martie 2016 s-a admis apelul

declarat de avocatul Vladimir Chironachi, în interesele lui Alexandr Bozbei, s-a

casat parțial hotărîrea Judecătoriei Cahul din 08 iulie 2015, în partea pretenției

privind repararea prejudiciului material și soluționarea chestiunii repartizării

cheltuielilor de judecată, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri, prin care:

s-a admis parțial acțiunea lui Alexandr Bozbei, s-a încasat de la bugetul de stat al

RM, prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Alexandr Bozbei

suma de 1 000 lei, în contul reparării cheltuielilor suportate la examinarea cauzei

contravenționale de acuzare a lui Alexandr Bozbei în baza art. 223, alin. (1) Cod

contravențional, s-a încasat de la bugetul de stat al RM, prin intermediul

Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Alexandr Bozbei cheltuielile de judecată

suportate în cadrul prezentului proces în sumă de 1 000 lei.

La 10 mai 2016, INP al IGP a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitînd admiterea recursului cu casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărîrii primei instanțe.

În susținerea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată și ilegală

decizia instanței de apel, deoarece la adoptarea acesteia au fost interpretate eronat

normele de drept material.

Susține recurentul că agentul constatator a INP al IGP nu cade sub

incidența Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, astfel, prevederile acestei legi, în speță

nu pot fi aplicate.

La 13 mai 2016, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului cu casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată decizia

instanței de apel, deoarece la adoptarea acesteia au fost interpretate eronat

normele de drept material.

Susține recurentul că agentul constatator a INP al IGP nu cade sub

incidența Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, astfel, prevederile acestei legi, în speță

nu pot fi aplicate.

Verificînd în limitele invocate în recurs legalitatea hotărîrilor atacate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia

instanței de apel și a menține hotărîrea primei instanțe, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărîrea primei instanțe.

Actele cauzei atestă că, la 08 septembrie 2014 Alexandr Bozbei a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al

Inspectoratului General de Poliție (în continuare INP al IGP) și Ministerul

Justiției al RM cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilegale ale

colaboratorilor Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General de

Poliție.

Considerînd că în urma acțiunilor colaboratorilor INP al IGP, ilegal i-a

fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție, ilegal fiind aplicată și forța

fizică față de sine, iar ca rezultat a suportat suferințe morale și psihice a solicitat

încasarea din bugetul de stat a sumei de 1 000 lei, cu titlu de prejudiciu material

suportat în urma acțiunilor ilegale ale colaboratorilor INP al IGP; încasarea din

bugetul de stat a sumei 80 000 lei cu titlu de prejudiciu moral suportat în urma

acțiunilor ilegale ale colaboratorilor INP al IGP, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii reclamantului Alexandr Bozbei împotriva INP al

IGP și Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Denis Munteanu cu

privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Însă, instanța de apel la 03 martie 2016 a admis apelul declarat de avocatul

Vladimir Chironachi, în interesele lui Alexandr Bozbei, a casat parțial hotărîrea

Judecătoriei Cahul din 08 iulie 2015, în partea pretenției privind repararea

prejudiciului material și soluționarea chestiunii repartizării cheltuielilor de

judecată, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri, prin care: a admis parțial

acțiunea lui Alexandr Bozbei, a încasat de la bugetul de stat al RM, prin

intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Alexandr Bozbei suma de 1

000 lei, în contul reparării cheltuielilor suportate la examinarea cauzei

contravenționale de acuzare a lui Alexandr Bozbei în baza art. 223, alin. (1) Cod

contravențional, a încasat de la bugetul de stat al RM, prin intermediul

Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Alexandr Bozbei cheltuielile de judecată

suportate în cadrul prezentului proces în sumă de 1 000 lei.

În opinia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție, decizia instanței de apel nu poate fi menținută,

deoarece concluziile expuse în acestea contravin circumstanțelor pricinii, iar

litigiul a fost soluționat cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie

legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Potrivit art. 373 alin. (1) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii

de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în

primă instanță.

Raportînd normele enunțate la circumstanțele pricinii din speță, instanța

de recurs constată că instanța de apel verificînd legalitatea și temeinicia hotărîrii

primei instanțe eronat a interpretat dreptul material care reglementează aprecierea

prejudiciului material, în cazul în care dreptul persoanei la repararea prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii și

instanței de judecată apare în cazurile stabilite expres de dispoziția articolului 6 al

Legii nr. l545-XIII din 25 februarie 1998.

Conform art. 1405 al. (1) Cod civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice

prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a

măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise

de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancțiune

administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității se repară de

către stat integral, indiferent de vinovăția persoanelor de răspundere ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) al Legii privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998,

este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în

urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest,

de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere

penală; condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității; efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale

ori judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a

averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma

altor acțiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice;

supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau

aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;

efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației;

ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a

ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare.

Reieșind din prevederile art. 6 al Legii privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998,

dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege,

apare în cazul devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare; scoaterii

persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de

reabilitare; adoptării de către instanța judecătorească a hotărîrii cu privire la

anularea arestului contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;

adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art. 313 alin. (5) din

Codul de procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub

urmărire penală, a încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor

organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de

investigații.

În context, Colegiul reține că în sensul dispozițiilor enunțate este de

înțeles că pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori

judiciare și de anchetă sunt necesare condiții speciale și anume: că fapta ilicită, în

calitate de condiție generală a răspunderii delictuale, va avea particularități în

materia respectivă.

Prin urmare, nu orice acțiune ilicită a organelor de anchetă și judecată

atrage răspunderea statului.

O altă condiție necesară pentru angajarea răspunderii statului pentru

prejudiciul cauzat prin erori judiciare este actul de reabilitare, care și atestă

admiterea erorii judiciare și prejudicierea neîntemeiată a persoanei.

La caz relevante sunt și prevederile art. 313 CPP, care denotă, dreptul

bănuitului, învinuitului, apărătorului, părții vătămate, altor participanți la proces

sau altor persoane drepturile și interesele legitime ale cărora au fost încălcate de

organul de urmărire penală, sau alte organe care exercită activitate specială de

investigații, de a contesta acțiunile și actele ilegale ale organului de urmărire

penală și ale organului care exercită activitate specială de investigații.

Potrivit art. 313 alin. (5) CPP, judecătorul de instrucție, considerînd

plîngerea întemeiată, adoptă o încheiere prin care obligă procurorul să lichideze

încălcările depistate ale drepturilor și libertăților omului sau ale persoanei juridice

și, după caz, declară nulitatea actului sau acțiunii procesuale atacate. Constatînd

că actele sau acțiunile atacate au fost efectuate în conformitate cu legea și că

drepturile sau libertățile omului sau ale persoanei juridice nu au fost încălcate,

judecătorul de instrucție pronunță o încheiere despre respingerea plângerii

înaintate. Copia de pe încheiere se expediază persoanei care a depus plîngerea și

procurorului.

În consecință, se constată că, Alexandr Bozbei solicită repararea

prejudiciului material și moral cauzat ca rezultat al sancționării contravenționale

sub formă de amendă de către agentul constatator al INP al IGP.

Astfel, raportînd la caz prevederile enunțate, reieșind din constatările

relatate și având în susținere dispozițiile art. 3 alin. (1), lit. d) al Legii privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25

februarie 1998, rezultă netemeinicia acțiunii lui Alexandr Bozbei, deoarece în

cadrul examinării cauzei nu a fost constatată temeinicia motivelor ce-i acordă

intimatului posibilitatea de a-și valorifica dreptul său la acțiune în temeiul

prevăzut de Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 -XIII din 25 februarie 1998 și de art. art. 1405, 1422 alin.

(1) și (3), 1423 alin. (1) și (2) Cod civil, or, prejudiciul material și moral cauzat

persoanei fizice și juridice este reparabil doar în urma supunerii ilegale la arest

administrativ, reținerii ilegale sau aplicării ilegale a amenzii administrative de

către instanța de judecată.

Mai mult decît atît, la caz lipsește un act oficial care ar constitui un act de

reabilitare a lui Alexandr Bozbei în sensul art. 313 alin.(5) CPC, în baza căruia

ultimul ar dispune de dreptul de a pretinde compensarea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată în temeiul Legii privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 -XIII din 25 februarie 1998.

În context, și prevederile art. 10 al Legii privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 -XIII din 25 februarie 1998,

expres indică că, dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în

mărimea și în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la

art.6.

Or, pretențiile și argumentele lui Alexandr Bozbei în susținerea acțiunii nu

cad sub incidența art. 6 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești și, respectiv, intimatul nu beneficiază de dreptul la

repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilit de prezenta lege.

În conexiunea celor enunțate, se constată că instanța de apel nu au calificat

corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost investită, ce a dus la

emiterea unei soluții greșite în acest sens, pe cînd prima instanță just a

concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii înaintate de Alexandr Bozbei.

Fiind investit cu judecarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material și a dat

o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, pe cînd prima instanță,

justificat și amplu argumentat, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor

importante și cu trimitere la probele administrate, avînd în susținere cadrul legal

aplicabil în speță, corect a ajuns la concluzia de respingere a acțiunii înaintate de

Alexandr Bozbei.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile întemeiate

și care urmează a fi admise, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și

menținerea hotărîrii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admit recursurile declarate de către Inspectoratul Național de Patrulare

a Inspectoratului General de Poliție și de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

Se casează integral decizia Curții de Apel Cahul din 03 martie 2016 și se

menține hotărîrea Judecătoriei Cahul din 08 iulie 2015, în pricina civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Alexandr Bozbei împotriva Inspectoratului

Național de Patrulare a Inspectoratului General de Poliție, Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Denis Munteanu cu privire la

repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilegale ale colaboratorilor

Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General de Poliție.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

Oleg Sternioală

Galina Stratulat