2ra-1561/16 — incasarea indemnizatiei unice

2ra-1561/16 — incasarea indemnizatiei unice (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță: Judecătoria sectorului Rîșcani municipiul Chișinău, Judecător – Serghei Papuha

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Maria Anton, Veronica Negru, Ion Secrieru

Dosar nr.2ra-1561/16

D E CIZ IE

20 iulie 2016 municipiul Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova,

Judecători – Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru,

Galina Stratulat, Maria Ghervas,

Examinînd recursul declarat de către Ion Gudal,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Ion Gudal împotriva SA „Fabrica de drojdii”, intervenienți accesorii Casa

națională de asigurări sociale, Consiliul republican de boli profesionale și

Sanatoriul-Preventoriu de bază „Constructorul” ÎS, privind încasarea

indemnizației unice,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015, prin

care a fost casată hotărîrea instanței de fond și pronunțată o nouă hotărîre,

cons tată:

La 01 martie 2013 Ion Gudal a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Fabrica de drojdii”, intervenienți accesorii Casa Națională de

Asigurări Sociale și Consiliul Republican de Boli Profesionale, solicitînd

încasarea indemnizației unice ca urmare a îmbolnăvirii profesionale, în

mărime de 204 035,00 (două sute patru mii treizeci și cinci) lei.

În motivarea cererii a indicat că începînd cu anul 2006 a fost angajat al

SA „Fabrica de drojdii”, în calitate de sudor. La 28 februarie 2012 Consiliul

republican de expertiză medicală a vitalității i-a acordat gradul II de

invaliditate, cu pierderea capacității de muncă în proporție de 65%, ca

urmare a îmbolnăvirii profesionale. Ulterior, la 20 aprilie 2012 a depus o

cerere la SA „Fabrica de drojdii”, prin care a solicitat calcularea și achitarea

indemnizației unice, ca urmare îmbolnăvirii profesionale, dar care a rămas

fără răspuns.

La 31 ianuarie 2013 a depus repetat o cerere în acest sens, anexînd

informația Biroului de Statistică a RM privind cîștigul salarial mediu pe

economia națională, dar care iarăși a rămas fără răspuns.

Susține că, în temeiul alin.(1) al art.18 al Legii securității și sănătății în

muncă nr.186-XVI din 10.07.2008, lucrătorului căruia i s-a stabilit gradul

1

de reducere a capacității de muncă, ca urmare a unui accident de muncă

sau îmbolnăviri profesionale i se plătește, din contul unității care poartă

vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala profesională, pe lîngă

despăgubirea stabilită de lege, o indemnizație unică, luîndu-se ca bază

salariul mediu lunar pe țară, pentru fiecare procent de pierdere a capacității

de muncă, dar nu mai puțin de salariul anual al accidentatului.

Potrivit concluziei consultative din 30 ianuarie 2012, eliberate de

Consiliul republican de boli profesionale al IMSP Spitalul Clinic

Republican, boala lui Ion Gudal provine de la contribuția de acțiune a

aerosolului de sudură st.II.

A mai indicat că anume condițiile de muncă au dus la favorizarea

îmbolnăvirii pe parcursul ultimilor ani de activitate în cadrul SA „Fabrica

de drojdii”.

Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din

03 martie 2015 a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Gutal. A fost încasat din contul SA „Fabrica de drojdii”, c/f

1002600002601, cu sediul în mun.Chișinău, str. Uzinelor, nr.1, în

beneficiul lui Ion Gudal, a.n.19.08.1957, dom. str.Ismail nr.102/4, ap.102,

mun.Chișinău, indemnizația unică în mărime de 204 035 (două sute patru

mii treizeci și cinci) lei. A fost încasat de la SA „Fabrica de drojdii”, c/f

1002600002601, cu sediul în mun.Chișinău, str. Uzinelor, nr.1, în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 6121,05 (șase mii una sută

douăzeci și unu) lei.

Întru motivarea soluției instanța de fond a reținut că Ion Gudal,

începînd cu anul 2006 a fost angajat la SA „Fabrica de drojdii”, în calitate

de sudor și că la data angajării acesta era sănătos. În conformitate cu

certificatul Consiliului Republican de Expertiză Medicală a Vitalității, lui

Ion Gudal i s-a acordat gradul II de invaliditate, cu pierderea capacității de

muncă în proporție de 65%, ca urmare a îmbolnăvirii profesionale.

Totodată, instanța de constatat că boala profesională a survenit în timpul

lucrului la SA „Fabrica de drojdii”, unitate care poartă vina pentru

îmbolnăvirea lui Ion Gudal și prin prisma prevederilor art.18 alin.(1) al

Legii securității în muncă nr.186-XVI din 10.07.2008, este obligată la plata

indemnizației unice.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015 a fost admis

apelul declarat de SA „Fabrica de drojdii”. A fost casată hotărîrea

Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 03 martie 2015 și

pronunțată o hotărîre nouă, prin care cererea de chemare în judecată

depusă de Ion Gudal a fost respinsă.

2

Întru motivarea soluției, instanța de apel a reținut că la materialele

dosarului lipsesc probe prin care s-ar confirma că survenirea bolii

profesionale a lui Ion Gudal s-a datorat SA „Fabrica de drojdii”, în cadrul

căruia Ion Gudal a activat o perioadă de 3 ani din cei 33 de ani de activitate.

Plata indemnizației unice este imputabilă angajatorului care poartă vina

pentru boala profesională, pentru survenirea acesteia.

La 23 februarie 2016 Ion Gudal a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015, solicitînd casarea deciziei

recurate și menținerea hotărîrii instanței de fond.

În motivarea cererii a indicat că prin decizia instanței de apel a fost

discriminat și i-au fost încălcate drepturile constituționale de asigurare în

caz de șomaj, boală, bătrînețe sau celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor

de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința lor.

Susține recurentul că Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății

Publice din municipiul Chișinău a emis procesul-verbal din 03 ianuarie

2012 de examinare a cazului de boală profesională, care menționează că,

începînd cu anul 2006, cînd a fost angajat la SA „Fabrica de drojdii”, era

perfect sănătos, fapt confirmat și de examenele medicale regulate la SA

„Constructorul”, care nu a fost contestat. Din cauza că condițiile de muncă

la întreprindere sunt nocive la scara 3.1 și că au fost efectuate lucrări cu

argon în spații închise, cu ventilare mecanică, condițiile de muncă au

favorizat dezvoltarea maladiei profesionale pe parcursul a 4 ani de

activitate la SA „Fabrica de drojdii”.

La 27 iunie 2016 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință la

recursul declarat de Ion Gudal, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei

recurate și menținerea hotărîrii instanței de fond.

La 04 iulie 2016 Centrul republican de boli profesionale a Spitalului

Clinic Republican a depus referință la recursul declarat de Ion Gudal,

solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei recurate și menținerea hotărîrii

instanței de fond.

La fel, la 04 iulie 2016 intimatul SA „Fabrica de drojdii” a depus

referință la recursul declarat de Ion Gudal, solicitînd respingerea cererii.

Susține intimatul că în mod arbitrar se consideră vinovată de

declanșarea maladiei SA „Fabrica de drojdii”, nefiind demonstrat acest fapt.

Însuși concluziile medicale indică că maladia se datorează faptului că

recurentul a activat în profesia de sudor electric mai mult de 36 de ani, deși

la SA „Fabrica de drojdii” a activat doar 3 ani, nefiind antrenat zilnic în

lucrări de sudură și fiindu-i asigurate condiții de muncă adecvate.

3

La 19 iulie 2016 avocatul Pavel Cucu, în interesele lui Ion Gudal, a depus

supliment la cererea de recurs, solicitînd și încasarea cheltuielilor de

judecată în sumă 3 000 lei, pentru asistența juridică.

Conform art.442 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, judecînd

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat,

legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei contestate, prin prisma

argumentelor invocate în cererea de recurs și referințe, raportate la

prevederile Legii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Ion Gudal

ca fiind întemeiat și care necesită a fi admis, din următoarele considerente.

În speță, Ion Gudal a inițiat acțiunea civilă în cauză împotriva SA

„Fabrica de drojdii” în vederea încasării indemnizații unice în mărime de

204 035 lei, ca urmare a îmbolnăvirii profesionale, în temeiul prevederilor

art.18 alin.(1) al Legii securității și sănătății în muncă nr.186-XVI din

10.07.1008.

Conform art.18 alin.(1) al Legii citate supra, lucrătorului căruia i s-a

stabilit gradul de reducere a capacității de muncă ca urmare a unui accident

de muncă sau a unei boli profesionale i se plătește, din contul unității care

poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala profesională, pe

lîngă despăgubirea stabilită de lege, o indemnizație unică, luîndu-se ca bază

salariul mediu lunar pe țară, pentru fiecare procent de pierdere a capacității

de muncă, dar nu mai puțin de un salariu anual al accidentatului.

Totodată, art.18 alin.(5) al aceleiași Legi prevede că, indemnizația unică

se plătește persoanelor care au dreptul la aceasta de către unitatea care

poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala profesională, în

modul stabilit de Guvern.

Materiale dosarului atestă cu certitudine faptul că în perioada 07 martie

2006 – 30 martie 2010, recurentul Ion Gudal a fost angajat în calitate de

electro-gazosudor la SA „Fabrica de drojdii” (f.d.9;99-100/Vol.1).

Reieșind din instrucțiunea de serviciu a sudorului electric și cu gaz

aprobat de directorul SA „ Fabrica de drojdii” la 25 noiembrie 2005 (în

vigoare de la 17 noiembrie 2005), obligațiunile de serviciu ale sudorului

electric și cu gaz sunt indicate la pct.III și cuprind următoarele atribuții:

sudarea cu arc electric, prin topire, cu gaze a aparatelor compuse a

detaliilor, a ansamblurilor, a construcțiilor și țevilor din diferite oțele,

fonte, metale neferoase și aliaje, predispuse să lucreze sub sarcini dinamice,

cu vibrație și sub presiune; sudarea cu arc electric și prin topire a

construcțiilor compuse de răspundere și construcțiilor tehnologice, care

4

lucrează în condiții dificile; tăierea dreaptă și orizontală cu oxigen, prin

topire a detaliilor deosebit de compuse din oțel, metale neferoase și aliaje

pe însemnarea manuală cu pregătirea marginii pentru sudare; tăierea cu

oxigen a metalelor sub apă; sudarea automată și mecanizată a aparatelor

compuse; sudarea automată a construcțiilor importante și tehnologice, care

lucrează sub cesiune dinamică și de vibrație; sudarea mecanizată a

construcțiilor importante și tehnologice, care lucrează în condiții grele;

sudarea și topirea crăpăturilor și sulfură a detalii cu pereți subțiri și detalii

cu construcții compuse (f.d.94-96/Vol.1).

Potrivit concluziei consultative a Consiliului republican de boli

profesionale a Spitalului Clinic Republican din 30 ianuarie 2012,

recurentului Ion Gudal i-a fost stabilit diagnosticul de boală profesională –

pneumoconioză contribuită de acțiunea aerosolului de sudură st.II

(f.d.13/Vol.1)

Potrivit extrasului din procesul-verbal de expertizare-reexpertizare a

Consiliului de expertiză medicală a vitalității din 06 februarie 2013,

recurentului Ion Gudal i-a fost stabilit gradul de pierdere a capacității de

muncă la indicele de 65%, în legătură cu boala profesională (f.d.14/Vol.1).

Totodată, din conținutul procesului-verbal de examinare a cazului

(suspiciunii) de boală profesională din 03 ianuarie 2012 efectuat de Centrul

de sănătate publică în privința lui Ion Gudal, se concluzionează că, conform

clasificației igienice nr.01.10.32.3-1 din 10.03.2008 „Evaluarea igienică a

factorilor de mediu ocupațional și a procesului de muncă, criteriile igienice

de clasificare a condițiilor de muncă” – condițiile de muncă se referă la

clasa nocivă scara 3.1. Luînd în considerație vechimea în muncă mai mult

de 36 ani în profesia de sudor electric, se poate afirma că condițiile de

muncă au favorizat dezvoltarea maladiei profesionale (f.d.124/Vol.2).

Același înscris indică faptul că diagnosticul a fost stabilit la 15.12.2011 de

Secția profpatologie a Spitalului Clinic Republican (f.d.121/Vol.2).

Astfel, în speță cert se constată că recurentului Ion Gudal i-a fost acordat

gradul II de invaliditate, cu pierderea capacității de muncă în proporție de

65%, ca urmare a îmbolnăvirii profesionale.

Se cere a fi precizat că, în esență, intimatul SA „Fabrica de drojdii” nu a

obiectat asupra pierderii capacității de muncă a recurentului, fiind invocate

obiecții doar în partea ce ține influența activității în cadrul SA „Fabrica de

drojii” asupra bolii stabilite, fiind negată responsabilitatea întreprinderii

intimate.

Reieșind din specificul litigiului în cauză, Colegiul notează că justa

soluționare a pricinii și respectiv, temeinicia/netemeinicia pretențiilor lui

Ion Gudal privind încasarea indemnizației unice ca urmare a îmbolnăvirii

5

profesionale, urma a fi dictată de determinarea vinovăției unității pentru

cauzarea sau declanșarea bolii profesionale, ori această concluzie derivă

expres din prevederile art.18 al Legii securității și sănătății în muncă

nr.186-XVI din 10.07.1008 și din prevederile pct.1) din Regulamentul cu

privire la plata de către întreprinderi, organizații și instituții a

indemnizației unice pentru pierderea capacității de muncă sau decesul

angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecțiuni

profesionale, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr.513 din 11 august 1993,

care indică că întreprinderile, organizațiile și instituțiile (în continuare –

întreprinderea), indiferent de formele lor de proprietate și de activitate

economică, în conformitate cu legislația Republicii Moldova poartă

răspundere materială pentru prejudiciile cauzate angajaților de accidentele

de muncă sau afecțiunile profesionale.

Analizînd decizia recurată, Colegiul notează că, deși în speță instanța de

apel corect a reținut normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios

și care sunt indispensabil aplicabile cauzei, instanța de apel a eșuat să dea o

apreciere justă probelor și circumstanțelor de fapt ale pricinii, fiind în mod

eronat constatată lipsa probelor întru susținerea pretențiilor lui Ion Gudal.

Materialele dosarului cu certitudine confirmă faptul că Ion Gudal, atît la

momentul angajării la SA „Fabrica de drojdii”, cît și în perioada activității

sale în cadrul întreprinderii date, nu suferea de boala care a fost

diagnosticată în speță ca fiind boală profesională. Însuși intimatul SA

„Fabrica de drojdii” a susținut că în cursul examinării pricinii concluzia

dată, fiind accentuat și faptul că în cursul activității lui Ion Gudal la SA

„Fabrica de drojdii” recurentul a trecut și examenul medical la Sanatoriul-

Preventoriu de bază „Constructorul” ÎS, nefiind diagnosticată boala.

În acest sens, se evidențiază concluzia că declanșarea și diagnosticarea

bolii profesionale la Ion Gudal s-a datorat anume activității acestuia în

cadrul SA „Fabrica de drojdii”, ori la materialele lipsesc înscrisuri care ar

confirma faptul că după încetarea raporturilor de muncă dintre Ion Gudal

și SA „Fabrica de drojdii”, recurentul a mai activat în alte organizații sau că

a continuat să fie implicat în procesele tehnologice legate de activitatea de

sudare, deși concluziile organelor de specialitate citate supra au precizat că

anume această activitate a favorizat dezvoltarea maladiei profesionale. În

situația în care la materialele dosarului lipsesc probe care ar combate aceste

concluzii, nu poate fi neglijată însuși esența înscrisurilor aduse întru

confirmarea pretențiilor recurentului.

Materialele dosarului confirmă faptul că activitatea recurentului în

cadrul SA „Fabrica de drojdii” corespunde criteriilor specificate de

Hotărîrea Guvernului nr.822 din 15 decembrie 1992, pentru acordarea

6

dreptului la pensie pentru limita de vîrstă în condiții avantajoase, iar

recurentul beneficia de un supliment la salariu pentru lucru nociv, fiind

inclus în lista nominală a muncitorilor angajați în condiții de muncă nocive

și nefavorabile la SA „Fabrica de drojdii”.

Insinuarea intimatului precum că, SA „Fabrica de drojdii” nu este o

întreprindere care prestează servicii de sudură sau electrosudură și că

recurentul executa doar lucrări de mentenanță, nu poate fi reținută în

vederea respingerii recursului, în condițiile în care la materialele dosarului

sunt anexate înscrisuri care vin să indice clar atribuțiile lui Ion Gudal în

cadrul SA „Fabrica de drojdii”. Intimatul a evitat să explice necesitatea

menținerii funcției de sudor electric și de gaz, precum și continuarea plății

suplimentului la salariu pentru lucru nociv, în condițiile în care se pretinde

că asemenea lucrări nici nu erau necesare și nici nu au fost efectuate de

recurent.

Abordarea intimatului și concluzia instanței de apel, precum că

răspunderea SA „Fabrica de drojdii” se exclude prin faptul că la momentul

angajării lui Ion Gudal în cadrul SA „Fabricii de drojii” cît și în cursul

activității sale la această unitate Ion Gudal era sănătos, nefiindu-i

diagnosticată boală profesională, este eronată și lezează însuși garanțiile

conferite salariaților prin prisma prevederilor legislației muncii.

Răspunderea materială a unităților pentru prejudiciile cauzate angajaților

de accidentele de muncă sau afecțiunile profesionale, prin prisma

prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr.186-XVI din

10.07.1008 și Regulamentul aprobat prin hotărîrea Guvernului nr.513 din

11 august 1993, este condiționată anume de vina unității pentru provocarea

sau declanșarea bolii profesionale și avînd în vedere că la angajarea la SA

„Fabrica de drojdii” Ion Gudal era sănătos, iar boala profesională a fost

diagnosticată după activitatea acestuia în cadrul SA „Fabrica de drojdii”, se

impune concluzia că anume activitatea dată a declanșat boala

diagnosticată, circumstanță care impune în sarcina SA „Fabrica de drojdii”

obligația de plată a indemnizației unice, pentru vina bolii profesionale și

pierderea a capacității de muncă, motiv pentru care cererea de chemare în

judecată depusă de Ion Gudal urma a fi admisă.

Prin urmare, Colegiul constată netemeinicia soluției instanței de apel,

fiind dictată de neaprecierea justă a probelor și circumstanțelor de fapt ale

pricinii, ce impune admiterea recursului declarat de către Ion Gudal,

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015 și

menținerea hotărîrii instanței de fond, hotărîre adoptată ca urmare a

elucidării complete a tuturor circumstanțelor cauzei.

7

Totodată, în conformitate cu art.94 alin.(1) din Codul de Procedură

Civilă, instanța de recurs consideră necesar a admite, în parte, cererea

privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică, suportate de Ion

Gudal în legătură cu examinarea recursului în cauză.

Avînd în vedere că instanța judecătorească obligă partea care a pierdut

procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de

asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și

rezonabile, Colegiul consideră că fiind justificată suma de 500 de lei

acordată cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică, în

condițiile în care prestația avocatului în speță se rezumă la întocmirea unui

supliment la cererea de recurs și anexarea unor înscrisuri, care prin prisma

prevederilor art.442 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă nu pot fi

examinate de instanța de recurs.

Conform art.445 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.

Reieșind din cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în conformitate cu

art.445 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă,

d ecide :

Se admite recursul declarat de Ion Gudal.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie

2015 și se menține hotărîrea primei instanțe – Judecătoriei sectorului

Rîșcani, municipiul Chișinău, din 03 martie 2015, în pricina civilă intentată

la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Gudal împotriva SA

„Fabrica de drojdii”, intervenienți accesorii Casa națională de asigurări

sociale, Consiliul republican de boli profesionale și Sanatoriul-Preventoriu

de bază „Constructorul” ÎS, privind încasarea indemnizației unice.

Se încasează de la SA „Fabrica de drojdii” în beneficiul lui Ion Gudal,

suma de 500 (cinci sute) lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței – Svetlana Filincova

Judecători –

Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Maria Ghervas

8

9