3ra-217/16 — anularea ordinului si restabilirea in functie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului si restabilirea in functie
- Temei legal
- temeiul incetarii serviciului
3ra-217/16 — anularea ordinului si restabilirea in functie (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: C. Vîrlan 3ra-217/16
Instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol
D E C I Z I E
20 iulie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova
Judecători – Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat
Iurie Bejenaru, Maria Ghervas
examinînd recursul declarat de către Curuș Egor,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Curuș Egor
împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind restabilirea în funcție și
încasarea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015, prin care a
fost respins apelul declarat de către Curuș Egor și menținută hotărîrea Judecătoriei
Rîșcani din 27 martie 2015,
c o n s t a t ă:
La 30 aprilie 2014, Curuș Egor a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind restabilirea în funcție și
încasarea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii a indicat că a activat în organele vamale din 06 iunie
2003, deține gradul special de căpitan în serviciul vamal, iar, la 02 decembrie 2013 a
fost numit în funcția de șef al managementului riscurilor la Biroul Vamala Ungheni
pe o perioadă de pînă la 10 mai 2016, în acest sens fiind încheiat acordul adițional nr.
5 la contractul individual de muncă.
Mai indică că la 01 aprilie 2014, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a emis
ordinul nr. 363-p cu privire la eliberarea din funcție a reclamantului Curuș Egor din
serviciul organelor vamale, iar, la 03 aprilie 2014, ordinul respectiv i-a fost adus la
cunoștință.
Reclamantul consideră ordinul enunțat ilegal și neîntemeiat și pasibil de a fi
anulat, invocînd în acest sens prevederile art. 81 alin. (2) Codul Muncii, art. 63 din
Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie
2004.
Mai invocă că ordinul de eliberare din serviciu i-a fost adus la cunoștință la 03
aprilie 2014, în timp ce conform înscrierii din carnetul de muncă, raporturile de
serviciu au încetat la 01 aprilie 2014, adică înainte ca ordinul să-i fi fost adus la
cunoștință și să fi fost intrat în vigoare.
Menționează că în carnetul de muncă s-au consemnat următoarele, eliberat din
serviciu în organele vamale conform art. 6 și art. 43 alin. (2) lit. k1 din Legea
serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000, invocînd că articolele
respective prevăd mai multe temeiuri de eliberare din serviciu, însă în ordinul
contestat și nici în carnetul de muncă nu este indicat un temei legal concret, respectiv
consideră că eliberarea sa din serviciu a fost ilegală și neîntemeiată.
Reclamantul Curuș Egor solicită anularea ordinului Serviciului Vamal al
Republicii Moldova nr. 363-p din 01 aprilie 2014, restabilirea acestuia în funcția de
șef al serviciului managementului riscurilor la Biroul Vamal Ungheni, încasarea de la
pîrît în beneficiul acesteia a despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată
de la muncă, cît și a prejudiciului moral în mărime de 3 salarii medii lunare și
cheltuielile de judecată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 27 martie 2015, a fost respinsă acțiunea
înaintată de către Curuș Egor.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015, a fost respins
apelul declarat de către Curuș Egor și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 27
martie 2015.
La 28 decembrie 2015, Curuș Egor a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea încheierii Curții de
Apel Chișinău din 13 octombrie 2015 cu pronunțarea unei noi încheieri privind
ridicarea excepției de neconstituționalitate, formularea și transmiterea sesizării Curții
Constituționale privind controlul constituționalității art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr.
1150 din 20 iulie 200 a serviciului în organele vamale, casarea deciziei Curții de Apel
Chișinău din 13 octombrie 2015 și a hotărîrii Judecătoriei Rîșcani din 27 martie 2015
cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea înaintată de către Curuș Egor să fie
admisă integral.
În motivarea cererii de recurs a invocat că încheierea Curții de Apel Chișinău
din 13 octombrie 2015, decizia Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015 și
hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 27 martie 2015 sunt ilegale, neîntemeiate și
pasibile de a fi casate deoarece au fost emise cu încălcarea și aplicarea eronată a
normelor de drept material.
La 19 februarie 2016, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a depus referință
la recursul declarat de către Curuș Egor, solicitînd respingerea recursului ca fiind
inadmisibil.
La 29 februarie 2016, reprezentantul lui Curuș Egor, avocatul Eugeniu
Glușcenco a depus o cerere de recurs suplimentară prin care a solicitat ridicarea
excepției de neconstituționalitate cu transmiterea sesizării la Curtea Constituțională
privind controlul constituționalității art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1150 din 20
iulie 2000 serviciului în organele vamale, în redacția Legii nr. 235 din 15 noiembrie
2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 martie 2016, s-a admis
cererea reprezentantului lui Curuș Egor, avocatul Eugeniu Glușcenco privind
sesizarea Curții Constituționale, s-a remis Curții Constituționale cererea depusă de
reprezentantul lui Curuș Egor, avocatul Eugeniu Glușcenco, în vederea examinării
constituționalității art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1150 din 20 iulie 2000
serviciului în organele vamale, în redacția Legii nr. 235 din 15 noiembrie 2013 pentru
modificarea și completarea unor acte legislative, cît și s-a suspendat procesul în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Curuș Egor împotriva Serviciului
Vamal al Republicii Moldova privind restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului
material și moral.
Prin hotărîrea Curții Constituționale nr. 13 din 13 mai 2016 „privind excepția
de neconstituționalitate a art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1150 din 20 iulie 2000
serviciului organelor vamale, s-a hotărît respingerea excepțiilor de
neconstituționalitate ridicate de avocatul Eugeniu Glușcenco, s-a recunoscut
constituțional art. 6 alin. (1) lit. d) și e) din Legea serviciului în organele vamale nr.
1150-XIV din 20 iulie 2000.
Studiind materialele dosarului, Colegiului civil comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
Curuș Egor urmează a fi respins, menținută decizia instanței de apel din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină
decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu
recurs.
Potrivit art. 442 alin.(1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs
și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a
administra noi dovezi.
Așa dar, instanța de recurs examinînd argumentele indicate de către Curuș Egor
în cererea de recurs(f.d 128-138), reține că acestea, de fapt, reprezintă o transpunere
integrală a conținutului cererii de apel depuse de către acesta la 13 iulie 2015(f.d. 80-
90), argumente asupra cărora Curtea de Apel Chișinău s-a expus în decizia recurată și
corect le-a respins ca fiind neîntemeiate.
Astfel, în continuare Colegiul va examina legalitatea deciziei recurate prin
prisma prevederilor normelor legale aplicabile speței raportate la materialele
dosarului.
Actele cauzei atestă că Curuș Egor începînd cu 06 iunie 2003 a activat în
cadrul organelor vamale ale Republicii Moldova, ultima funcție exercitată fiind cea
de șef al Serviciului managementul riscurilor, în cadrul Biroului Vamal Ungheni,
funcție deținută în temeiul contractului individual de muncă nr. 300 din 10 martie
2013 și a acordului adițional nr. 5 din 02 decembrie 2013(f.d. 11-17).
Din materialele dosarului rezultă că prin dispoziția nr. 30-d din 17 ianuarie
2014, Directorul General al Serviciului Vamal a dispus că colaboratorii vamali sunt
obligați să informeze în scris, printr-un raport, șeful ierarhic superior despre existența
sau apariția unei situații prevăzute în art. 6 al Legii nr. 1150, în scopul soluționării
acesteia în termenul prevăzut de lege, de 30 zile, totodată s-a dispus că în cazul în
care colaboratorii vamali, aflați în una din situațiile restrictive, nu au decis asupra
modului de înlăturare ale acestora, aceștia urmează a fi eliberați din serviciu conform
art. 43 al Legii serviciului în organele vamale(f.d. 27).
Iar, prin ordinul nr. 168-p/o din 03 februarie 2014, a fost creată comisia privind
aplicarea art. 6 al Legii nr. 1150, unde conform procesului-verbal al comisiei din 27
martie 2014, s-a stabilit că Curuș Egor cade sub incidența normei respective pe motiv
că soția sa este specialist în vămuire, iar, la data controlului nu a fost decisă
modalitatea soluționării de incompatibilitate.
Respectiv, prin ordinul nr. 363-p din 01 aprilie 2014, Curuș Egor, șef al
serviciului managementului riscurilor al Biroului Vamal Ungheni, a fost eliberat din
serviciu în organele vamale, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. k1) din Legea serviciului în
organele vamale, stabilindu-se situația restrictivă prevăzută de art. 6 din Legea
enunțată(f.d. 18).
Despre eliberarea din funcție și respectiv despre ordinul nr. 363-p din 01
aprilie a fost anunțat la 01 aprilie 2014, făcînd cunoștință sub semnătură cu ordinul
menționat, la data de 03 aprilie 2014(f.d. 33).
Conform art. 6 lit. e) din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20
iulie 2000, nu poate fi angajată și nu se poate afla în exercițiul funcțiunii persoana
care este soț/soție, rudă sau afin de gradul I sau II cu o persoană fizică angajată, cu un
fondator/asociat sau cu o persoană cu funcție de conducere a persoanei juridice ce
deține licență pentru activitatea de broker vamal.
Conform art. 43 alin. (2) lit. k1) din aceiași lege, eliberarea din serviciu poate
avea loc, în cazul în care colaboratorul vamal se află în una din situațiile prevăzute la
art. 6.
Astfel, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție examinînd prevederile normelor legale citate raportate la
circumstanțele constatate supra, ajunge la concluzia că în prezenta cauză s-a
confirmat existența temeiului de eliberare din serviciu stipulat la art. 43 alin. (2) lit.
k1) din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000.
Or, prin dispoziția nr. 30-d din 17 ianuarie 2014, Directorul General al
Serviciului Vamal, s-a dispus obligativitatea colaboratorilor vamali să informeze în
scris, printr-un raport, șeful ierarhic superior despre existența sau apariția unei situații
prevăzute în art. 6 al Legii nr. 1150, în scopul soluționării acesteia în termenul
prevăzut de lege, de 30 zile și au fost informați despre faptul că în cazul în care
colaboratorii vamali, aflați în una din situațiile restrictive, nu au decis asupra modului
de înlăturare ale acestora, aceștia urmează a fi eliberați din serviciu conform art. 43 al
Legii serviciului în organele vamale(f.d. 27).
Respectiv, odată ce la data efectuării controlului, Curuș Egor nu a executat
dispoziția susindicată, s-a stabilit că acesta cade sub incidența normei respective pe
motiv că soția sa este specialist în vămuire, iar, la data controlului nu a fost decisă
modalitatea soluționării de incompatibilitate, din care considerente a fost emis ordinul
nr. 363-p din 01 aprilie 2014 de către Serviciul vamal al Republicii Moldova(f.d. 18).
Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, decizia instanței de
apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sînt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia
Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și alin. (3) CPC, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e
Se respinge recursul declarat de către Curuș Egor.
Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Curuș Egor împotriva Serviciului
Vamal al Republicii Moldova privind restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului
material și moral.
Decizia este irevocabilă.
Președintele completului, Svetlana Filincova
Judecători Sveatoslav Moldovan
Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Maria Ghervas