3ra-1067/16 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1067/16 Instanța de fond: Judecătoria Centru mun. Chișinău – I. Maxim Instanța de apel: CA Chișinău – Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc Î N C H E I E R E 20 iulie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Svetlana Filincova, judecători Galina Stratulat, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului depus de către avocatul Holban Radu în interesele lui Pîrgari Maxim în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Pîrgari Maxim împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, C O N S T A T Ă: Pîrgari Maxim s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea ordinului nr. 758ef din 10 decembrie 2014 cu privire la aplicarea sancțiunilor disciplinare ( f.d.

3-5, vol.I). În motivarea cererii reclamantul Pîrgari Maxima a indicat, că prin ordinul nr. 758ef din 10 decembrie 2014 i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară concediere din serviciu, pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin. 1, lit. c), d) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, pct. 6, lit. i), j), l) și pct. 13 al Codului de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006 și anume admiterea unui comportament contrar normelor de etică acceptate și practicate în societate, exprimate prin prezentarea la serviciu la data de 29 noiembrie 2014 în stare de ebrietate, acțiune ce denigrează imaginea și prestigiul polițistului.

În opinia reclamantului ordinul de concediere este ilegal, fiind pasibil de anulare, din motivul că faptele expuse sunt eronate și nu corespund realității, iar ancheta de serviciu a fost efectuată cu încălcarea procedurii stabilite de Statutul disciplinar al polițistului și anume el nu a fost înștiințat despre inițierea anchetei, fiind lipsit de 1 posibilitatea de a-și apăra drepturile legale, de a lua cunoștință cu actul de sesizare și cu actul prin care s-a dispus efectuarea anchetei, de a da explicații pe marginea acesteia. Astfel, avînd în vedere că a fost încălcată procedura obligatorie prevăzută de lege, care a precedat emiterea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de concediere, acesta urmează a fi anulat.

Reclamantul consideră, că ordinul de concediere nu corespunde cerințelor legale și pe motiv că nu au fost indicate nici o normă legală, care se consideră a fi încălcată de către reclamant și în ce anume constă încălcarea. Ordinul de concediere a fost emis în lipsa acordului comitetului sindical, contrat prevederilor art. 87, alin. 1 Codul Muncii. Reclamantul indică, că prin emiterea ordinului de concediere i-a fost cauzat prejudiciu moral prin suferințe psihice și profunde stresări sufletești, ordinul fiind citit în fața colegilor de serviciu i-a provocat o stare de șoc nervos. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din data de 18 mai 2015 cererea de chemare în judecată depusă de Pîrgari Maxim împotriva Inspectoratului General al Poliției a fost respinsă, ca neîntemeiată ( f.d.

145, vol.I). Nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din data de 18 mai 2015, Pîrgari Maxim a contestat-o cu apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii cu emiterea unei hotărîri noi, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Pîrgari Maxim ( f.d. 197, vol. I). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 11 februarie 2016 s-a respins cererea de apel, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 mai 2015 ( f.d. 195, vol.I). În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că potrivit raportului Șefului SRU al IP Glodeni din data de 29 noiembrie 2014, locotenentul de poliție Pîrgari Maxim urma să se deplaseze pentru primirea buletinelor de vot pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 și a le asigura paza la secția de votare la care a fost numit.

Din discuțiile cu acesta s-a depistat semne evidente ale stării de ebrietate, manifestate prin miros puternic de alcool, vorbire nedeslușită și exprimare confuză, fiind înlăturat de la îndeplinirea obligațiilor de serviciu și îndreptat la examinarea medicală de constatare a faptului de consumare a alcoolului. În timpul deplasării la instituția medicală Pîrgari Maxim a avut un comportament agresiv, enervant, exprimîndu- se cu cuvinte necenzurate în adresa conducerii, refuzînd examinarea medicală. Potrivit pct. 92 al Statutului disciplinar al polițistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 502 din 09 iulie 2013 „[…] în cazul refuzului de a fi examinat în corespundere cu Regulamentul menționat, starea de ebrietate se constată prin proces- verbal al comisiei formate ad-hoc dintr-un număr egal de reprezentanți ai angajatorului și ai salariaților, iar în lipsa ultimilor, de către două persoane dezinteresate”.

2 Potrivit procesului – verbal din 29 noiembrie 2014 cu privire la starea de ebrietate întocmit de către PI Glodeni, semnat de 7 membri angajați ai IP Glodeni, s-a constatat starea de ebrietate a locotenentului de poliție Pîrgari Maxim ( f.d. 14, vol. I). Colegiul a constatat, că pe cazul dat Pîrgari Maxim a dat explicații, prin care acesta a recunoscut, că la data de 28 noiembrie 2014 a consumat băuturi alcoolice, neprezentînd probe ce ar infirma starea acestuia de ebrietate. Prin încheierea cu privire la ancheta de serviciu pentru încălcarea stabilită s-a propus aplicarea sancțiunii disciplinare de concediere din funcția deținută. Astfel, prin ordinul nr. 758ef din data de 10 decembrie 2014 s-a dispus concedierea lui Pîrgari Maxim în baza art. 47, alin. 1, lit. k) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.

Cu referire la argumentele apelantului precum, că nu i-au fost aduse la cunoștință materialele anchetei de serviciu. Colegiul a reținut pct. 57, sub pct. 1) din Statutul disciplinar al polițistului, persoana căreia i s-a încredințat efectuarea anchetei de serviciu, este obligată să respecte prevederile legislației în vigoare, interesele legitime ale persoanelor în privința cărora se desfășoară ancheta de serviciu, precum și ale altor persoane participante la examinarea abaterii disciplinare, să soluționeze cererile și demersurile înaintate în acest sens. Conform pct. 58, subpct.

3) și 4) din statut, persoana, în privința căreia se desfășoară ancheta de serviciu, este în drept la finalizarea anchetei de serviciu să facă cunoștință cu ordinul și materialele anchetei, cu respectarea legislației privind secretul de stat și protecția datelor cu caracter personal și să conteste acțiunile persoanei care efectuează ancheta de serviciu și deciziile adoptate în cadrul acesteia, la conducătorul subdiviziunii care a dispus efectuarea anchetei de serviciu, iar după caz la conducătorul ierarhic superior. Astfel, persoana care efectuează ancheta de serviciu nu are obligația de a înștiința despre inițierea anchetei de serviciu, însă acesta este dreptul salariatului de a face cunoștință cu materialele anchetei de serviciu.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 24 mai 2016 avocatul Holban Radu în interesele lui Pîrgari Maxim a depus cerere de recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, în principal casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei hotărîri noi de admitere a acțiunii, cu titlul secundar casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel ( f.d. 1-15, vol. II). În motivarea recursului recurentul a indicat, că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, neaplicînd legea materială care urma să fie aplicată, apreciind în mod arbitrar probele În conformitate cu art. 434 alin. 1 CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

3 Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 11 februarie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 16 martie 2016, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește. Recursul depus la 24 mai 2016 se consideră a fi depus în termen. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către avocatul Holban Radu în interesele lui Pîrgari Maxim este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele judecătorești au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la verificarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar al.

4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, 4 sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către avocatul Holban Radu în interesele lui Pîrgari Maxim asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Holban Radu în interesele lui Pîrgari Maxim inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Holban Radu în interesele lui Pîrgari Maxim împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, în pricina civilă la cererile de chemare în judecată depuse de către Pîrgari Maxim, împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea actului administrativ.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Svetlana Filincova judecători Galina Stratulat Maria Ghervas 5