2ra-1570/16 — partajarea bunului proprietate comună pe cote-părți

prima instanță: C. Crețu nr. 2ra-1570/16

instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

ÎNCHEIERE

13 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serghei

Crutian

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Crutian

împotriva lui Mihail Popa cu privire la partajarea bunului proprietate comună pe

cote-părți

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de Mihail Popa, casată hotărârea Judecătoriei Ialoveni

din 18 octombrie 2012 și emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii

constată:

La 17 octombrie 2011, Serghei Crutian a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Mihail Popa cu privire la determinarea cotei-părții din

imobil.

În motivarea acțiunii a invocat că la 04 iulie 2006, CAPS Răzvin i-a

repartizat lui și rudelor sale șopronul la depozitul de grăunțoase cu nr. de

inventariere 1168, conform procesului-verbal nr. 12 din 04 iulie 2006.

Menționează că lui îi revine 91,69 %, iar pârâtului Mihail Popa îi revine

8,31 % din imobilul enunțat.

Susține că între el și pârât deseori apar neînțelegeri și, anume, nu pot să

partajeze acest imobil.

Solicită atribuirea lui a părții de la intrare a imobilului cu 91,69%, de lângă

poartă, iar cealaltă parte cu 8,31% – pârâtului.

Pe parcursul examinării cauzei, Serghei Crutian a depus o cerere de

concretizare a cerințelor, prin care a solicitat partajarea depozitului amplasat în

satul Răzeni, r-ul Ialoveni, cu nr. cadastral 2334314063.02 prin una din

următoarele modalități: de a-i atribui lui partea din față a depozitului, iar partea din

dreapta lui Mihail Popa sau de a-i atribui lui întregul bun în schimbul unei sulte în

mărime de 1096,36 lei în favoarea pârâtului și încasarea de la pârât a taxei de stat.

1

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 18 octombrie 2012 acțiunea a fost

admisă, a fost atribuit întregul bun imobil lui Serghei Crutian și, anume depozitul

amplasat în com. Rezeni, r-ul Ialoveni cu nr. cadastral 2334314063.02, în schimbul

unei sulte bănești în mărime de 1096,36 lei atribuite lui Mihail Popa și a fost

încasată de la Mihail Popa în beneficiul lui Serghei Crutian taxa de stat în sumă de

396 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016 a fost admis apelul

declarat de către Mihail Popa, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă

hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 16 mai 2016, Serghei Crutian a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe sau remiterea cauzei la o nouă rejudecare.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Menționează că în speță urma a fi aplicate prevederile art. art. 357 și 361 din

Codul civil, însă instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și,

anume, art. 46 din Constituția RM și art. 1 din Primul Protocol adițional la

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Remarcă că conform extrasului din Registrul bunurilor imobile la situația din

25 februarie 2011, lui îi revine 91,69 % din imobilul în litigiu, dintre care 84,28 %

în temeiul contractului de donație, iar 7,41 % în temeiul actului de predare-primire

a cotei valorice, iar lui Mihail Popa îi revine doar 8,31 % din imobil.

Susține că instanța de apel a încălcat și normele de drept procedural și,

anume art. 373 CPC.

Consideră că încălcările menționate au dus la soluționarea greșită a pricinii.

Afirmă că fiind proprietar al 91,69 % din imobil, nu se poate folosi de acest

imobil, deoarece intimatul își instalează inventarul său agricol pe întreaga suprafață

a șopronului sau la intrarea pe acest teren.

La 01 iulie 2016, Mihail Popa a depus referință, prin care a solicitat de a

respinge recursul ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 16 martie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 111).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

2

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Serghei Crutian

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

3

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către Serghei Crutian, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul lui Serghei Crutian ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Serghei Crutian se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

4