3ra-1034/16 — contestarea actelor administrative

3ra-1034/16 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: V. Negru Dosarul nr.3ra-1034/16

instanța de apel: D. Manole, G. Dașchevici și A. Bostan

Î N C H E I E R E

13 iulie 2016 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Iurie Bejenaru și Sveatoslav Moldovan

examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Merant Plus” împotriva

Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău cu privire la contestarea actelor

administrative, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2016,

prin care s-a respins apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău

și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 octombrie 2014

c o n s t a t ă:

La 18 decembrie 2012 societatea cu răspundere limitată „Merant Plus” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe

mun. Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea cererii de chemare în judecată societatea cu răspundere limitată

„Merant Plus” a indicat că la 05 aprilie 1999 a fost înregistrată la Camera

Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaționale cu nr.1002600043118

și deține certificat de plătitor de TVA nr.0203237 din 20 august 1999.

În baza deciziei privind inițierea controlului fiscal nr.9250 din 18 iunie 2012

Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău a efectuat la întreprindere control

fiscal prin metoda verificării totale privind corectitudinea calculării și plenitudinea

achitării impozitelor, taxelor și altor plăți la buget.

Controlul fiscal a fost efectuat de la 19 iunie 2012 pînă la 29 iunie 2012 cu

prelungirea pînă 13 iulie 2012 pentru perioada de activitate de la 01 ianuarie 2008

pînă la 31 mai 2012.

În rezultatul controlului Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău a

întocmit actul de control nr.5-657020 din 13 iulie 2012.

În baza actului de control nr.5-657020 din 13 iulie 2012, șeful adjunct al

Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău la 06 septembrie 2012 a emis

decizia nr.2516/5, prin care a aplicat societății cu răspundere limitată „Merant Plus”

sancțiuni pentru încălcarea legislației fiscale.

1

Nefiind de acord cu decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău

nr.2516/5 din 06 septembrie 2012, la 12 octombrie 2012 a depus contestație.

Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău prin decizia nr.282 din 06

noiembrie 2012 a suspendat executarea deciziei nr.2516/5 din 06 septembrie 2012 și

a dispus efectuarea repetată a controlului fiscal pentru aprecierea corectă a

obligațiilor fiscale.

Nu este de acord cu actul de control nr.5-657020 din 13 iulie 2012 și decizia

Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău nr.2516/5 din 06 septembrie 2012,

deoarece nu corespund realității, explicația dată la 31 iulie 2012 nu a fost luată în

considerație la emiterea deciziei.

Decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău nr.2516/5 din 06

septembrie 2012 conține fraze generale privind încălcarea Codului fiscal, Legii

contabilității și altor acte normative.

Nu a încălcat prevederile art.24 alin.(1), art.44 alin.(3), art.101 alin.(1),

art.102 alin.(1), art.108, art.115 alin.(1) și art.117 alin.(1) Codul fiscal.

Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău face trimitere la pct.4 și 10

din Instrucțiunea privind evidența, eliberarea, păstrarea și utilizarea formularelor

tipizate de documente primare cu regim special, Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului

nr.294 din 17 martie 1998, deși trebuia să țină cont de prevederile art.257 alin.(1)

Codul fiscal, care este superior.

Nu neagă că au fost efectuate greșeli și completări în foile de parcurs, însă

serviciile de transport au fost prestate în realitate, iar corectitudinea cifrelor din foile

de parcurs se confirmă prin facturile fiscale.

La calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale recunoaște eroarea

aritmetică comisă pentru perioada fiscală a anului 2008, care ulterior a cauzat

modificarea cifrelor pentru următorii ani și este de acord cu micșorarea cheltuielilor

incluse în VEN 08 pentru anul 2011 în privința societății cu răspundere limitată

„Dimex Impex” cu suma de 11092 lei greșit calculată pentru același an.

În luna aprilie 2011 a eliberat societății cu răspundere limitată „Gagauz Gaz”

factura fiscală în sumă de 2786222, 77 lei.

Comisia de control Tehnic în Construcție a depistat în lucrările executate

încălcarea normelor de construcție și a solicitat lichidarea acestora.

Pînă în luna noiembrie 2011 încălcările au fost lichidate și prin factura fiscală

MZ 0114830 s-au achitat lucrările corectate în sumă de 1086813 lei.

Deoarece blanchetele facturilor fiscale au fost ridicate de inspectorii fiscali la

26 iulie 2011, abia la 28 decembrie 2011 a avut posibilitate să elibereze factură

fiscală cu returnarea volumelor de lucru expuse în procesele-verbale anulate, fără a

depăși perioada fiscală.

Nu a prejudiciat bugetul și nu a încălcat perioada fiscală.

Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău la întocmirea actului de control

nu a luat în considerație condițiile contractului de activitate comună încheiat cu

societatea cu răspundere „Anevas Cuant” că sunt investitori cu drepturi egale și

fiecare parte acumulează cheltuieli individuale.

Inspectorii fiscali au întemeiat concluziile din spusele unei persoane fizice,

care în prezent este urmărită penal pentru prezentarea probelor false, falsificarea

documentelor oficiale și nu pe documente contabile.

2

În evidența contabilă la contul 611 (venitul din vînzări) și 221 (creanțe) nu au

fost înregistrate sume, deoarece nu era bază de înregistrare.

Procesele-verbale a lucrărilor recepționate în luna martie și mai 2012 sunt

anulate din motivul lucrărilor nefinisate, iar procesele-verbale aferente lucrărilor au

fost întocmite în momentul înlăturării neajunsurilor pentru care au fost eliberate

facturi de expediție și calculat TVA la buget.

În declarațiile TVA pentru lunile martie, aprilie, iunie, octombrie și

decembrie 2011 a reflectat corect calculele privind TVA și nu a fost diminuată.

Materialele reflectate în evidența contabilă în componența stocurilor urmau să

fie trecute în evidența la lucrări nefinisate.

Faptul că contabilitatea nu a reflectat formula contabilă privind trecerea

materialelor la lucrări nefinisate nu înseamnă că materialele lipsesc.

Materialele au fost utilizate în procesul efectuării construcției, iar inspectorii

fiscali urmau să indice în actul de control că nu sunt materiale, dar sunt lucrări

nefinisate.

Transferarea materialelor de la un cont la alt cont în cadrul și aceiași postură

bilanțieră nu afectează suma totală a bilanțului și este neîntemeiat calculat TVA de

1662183 lei ca lipsă de materiale.

În cadrul controlului fiscal a prezentat certificatul nr.1377 din 19 iunie 2012

privind atribuirea codurilor tuturor subdiviziunilor, inclusiv depozitului din str.

Muncești,77, mun. Chișinău.

Consideră ilegal calculul penalității, deoarece depozitului i-a fost atribuit

codul 0002 ca depozit pentru păstrarea bunurilor personale și nu codul 0019 ca

depozit comercial.

A calculat corect fondul social și medical conform 4BASS și MED08 și

încălcări în cadrul controlului nu s-au depistat.

Diferența între procesele-verbale ale lucrărilor executate și cele recepționate

nu poate servi bază de calcul a contribuțiilor de asigurări.

Cere societatea cu răspundere limitată „Merant Plus” anularea parțială a

deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău nr.2516/5 din 06 septembrie

2012 privind cazul de încălcare a legislației și deciziei nr.282 din 06 noiembrie 2012

ca fiind ilegale.

Prin mandatul nr.0057011 din 03 decembrie 2012 avocatul Reguș Artur a fost

împuternicit de societatea cu răspundere limitată „Merant Plus” să-i acorde asistență

juridică în instanțele de judecată cu dreptul de a semna și depune cerere de chemare

în judecată, de a majora sau reduce cuantumul pretențiilor etc. (f.d.199 vol.I).

La 25 aprilie 2013 și 14 noiembrie 2013 avocatul Reguș Artur a depus în

interesele societății cu răspundere limitată „Merant Plus” cereri de concretizare a

pretențiilor solicitînd anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.

Chișinău nr.2516/5 din 06 septembrie 2012 cu excepția sancțiunilor financiare

stabilite în pct.I în sumă de 8459 lei și pct.IV în sumă de 5000 lei care derivă din

pct.4 și pct.9 din decizia motivată, deciziei nr.282 din 06 noiembrie 2012 și deciziei

nr.9/DC din 02 octombrie 2013 (f.d.144, 190 vol.I).

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 octombrie 2014 s-a

admis parțial acțiunea societății cu răspundere limitată „Merant Plus” (f.d.25-29

vol.II).

3

S-a anulat parțial decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău

nr.9/DC din 02 octombrie 2013 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de

către societatea cu răspundere limitată „Merant Plus” în partea modificării și

menținerii sancțiunilor, penalităților și amenzilor aplicate prin decizia nr.2516/5 din

06 septembrie 2012.

S-a anulat parțial decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău

nr.2516/5 din 06 septembrie 2012 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de

societatea cu răspundere limitată „Merant Plus” în partea:

- stabilirii sancțiunii financiare din pct.I, liniuța 1 ce ține de TVA;

- micșorarea trecerii în cont a TVA din pct.II;

- penalității stabilite în pct.III, liniuța 1;

- aplicarea amenzilor din pct.IV, liniuța 1, liniuța 2, liniuța 3 și liniuța 4.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 03 noiembrie 2014 Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău a depus

apel nemotivat, iar la 27 martie 2015 apel motivat împotriva hotărîrii Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 15 octombrie 2014 (f.d.31, 37-39 vol.II).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 27 mai 2015 a respins apelul

declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău și a menținut hotărîrea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 octombrie 2014 (f.d.67-74 vol.II).

La 27 iulie 2015 Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2015 (f.d.77-80 vol.II).

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 02 decembrie 2015 a admis

recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, a casat decizia

Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2015 și a remis pricina la rejudecare în aceiași

instanță, în alt complet de judecată (f.d.99-105 vol.II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2016 s-a respins apelul

declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău și s-a menținut hotărîrea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 octombrie 2014 (f.d.184-197 vol.II).

La 19 mai 2016 Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2016 solicitînd

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărîri.

În motivarea recursului Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău a

invocat că prima instanță și instanța de apel au interpretat eronat legea.

În cadrul controlului s-a constatat că lucrările executate de către societatea cu

răspundere limitată „Merant Plus” beneficiarului societatea cu răspundere limitată

„Anevas Cuant” în baza proceselor-verbale semnate de ambele părți nu au fost

reflectate la venituri livrările în sumă totală de 9923061 lei din care urma a fi

calculată TVA în sumă de 1977926 lei.

Societatea cu răspundere limitată „Merant Plus” nu a respectat perioadele

fiscale privind declararea TVA.

În rezultatul controalelor efectuate prin metoda verificării faptice la obiectele

în curs de execuție, în lipsa evidenței contabile a costurilor obiectelor de construcție,

a documentelor confirmative și contractelor privind transmiterea și păstrarea

materialelor în custodie, s-a stabilit neajuns de materiale în valoare totală de

4

8310914 lei, fapt care a condus la încălcarea prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și

art.102 alin.(1) Codul fiscal.

Prima instanță și instanța de apel nu au verificat dacă societatea cu răspundere

limitată „Merant Plus” a respectat procedura de adresare cu cerere prealabilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 29 iunie 2016 avocatul Reguș Artur a prezentat în interesele societății cu

răspundere limitată „Merant Plus” referință solicitînd a considera recursul declarat

de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău ca fiind inadmisibil pe motiv că nu

se încadrează în temeiurile prevăzute de art.432 alin. (2), (3) și (4) Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.

(2).

Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de

Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău în cererea de recurs pe baza

materialelor din dosar și a referinței, audiind raportul verbal al judecătorului

raportor, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil din următoarele

motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău în cererea de recurs temeiuri

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Codul de procedură civilă nu a invocat.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în

detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

5

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”. (cauza Rebait și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Afirmațiile Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău că prima instanță

și instanța de apel nu au verificat dacă societatea cu răspundere limitată „Merant

Plus” a respectat procedura de adresare cu cerere prealabilă poartă caracter

declarativ și nu pot fi reținute.

Instanța de apel s-a expus asupra respectării de către societatea cu răspundere

limitată „Merant Plus” a procedurii de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară

(f.d.189 vol.II).

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că prima instanță și

instanța de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

drept material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărîri

legale, iar argumentele invocate de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău în

cererea de recurs poartă caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Iurie Bejenaru

Sveatoslav Moldovan

6