3ra-1011/16 — declararea nulității ordinului și restabilirea în funcție

Prima instanță: Judecătoria Soroca Dosarul nr. 3ra-1011/16

Judecător: G. Mîțu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: E. Ababei, G. Polivenco, E. Rățoi

Î N C H E I E R E

06 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Galina Stratulat, Ion Druță

examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Bezvușceac Anna,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bezvușceac

Anna împotriva Judecătoriei Florești privind declararea nulității ordinului nr.

216 din 08 octombrie 2014 și restabilirea în funcție,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 15 martie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Bezvușceac Anna și a fost menținută hotărîrea

Judecătoriei Soroca din 03 noiembrie 2015,

c o n s t a t ă :

La 04 iunie 2015, Bezvușceac Anna a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Judecătoriei Florești privind declararea nulității ordinului nr. 216 din

08 octombrie 2014 cu privire la destituirea din funcția publică.

În motivarea acțiunii, a indicat reclamanta că, prin scrisoarea nr. 4510 din

16 octombrie 2014, recepționată la data de 23 octombrie 2014, a fost informată

că la 09 octombrie 2014, prin ordinul nr. 216, a fost destituită din funcția de

grefier în Judecătoria Florești, în baza art. 64 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 158

din 04 iulie 2008 și art. 86 lit. z) din Codul Muncii al RM.

A indicat, că în perioada 30 septembrie 2014 pînă la 02 octombrie 2014 a

fost desfășurată o anchetă de serviciu, prin care au fost cercetate acțiunile sale în

calitate de funcționar public și prin raportul din 02 octombrie 2014 a Comisiei

de Disciplină, a fost înaintată propunerea de a se lua măsuri corespunzătoare

conform legislației în vigoare, cu aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de

destituire din funcția publică în temeiul art. 64 alin. (1) lit. d), incompetența

profesională stabilită în urma obținerii calificativului nesatisfăcător la evaluarea

anuală a performanțelor profesionale ale funcționarului public în condițiile Legii

nr. 158 din 04 iulie 2008.

A mai indicat reclamanta că, la ședința Comisiei de Disciplină din 02

octombrie 2014, reclamanta a dat explicații privitor la încălcările comise

involuntar din motiv că era însărcinată, comise fară careva intenții, pe parcursul

exercitării atribuțiilor de serviciu.

Prin cererea prealabilă către Judecătoria Florești, reclamanta a solicitat

anularea ordinului nr. 216 din 08 octombrie 2014 cu privire la destituirea din

funcția publică, dar a primit un răspuns sub nr. 5443 din 03 decembrie 2014,

prin care această solicitarea a fost respinsă.

Solicită reclamanta, declararea nulității ordinului nr. 216 din 08 octombrie

2014 și restabilirea în funcție.

Prin încheierea Judecătoriei Florești din 09 iunie 2015, pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Bezvușceac Anna împotriva judecătoriei

Florești privind declararea nulității ordinului nr. 216 din 08 octombrie 2014 cu

privire la destituirea din funcția publică, a fost remisă spre examinare cererii de

strămutare la Curtea de Apel Bălți.

Prin încheierea Colegiului Civil al Curții de apel Bălți din 25 iunie 2015,

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bezvușceac Anna împotriva

judecătoriei Florești privind declararea nulității ordinului nr. 216 din 08

octombrie 2014 cu privire la destituirea din funcție publică, a fost strămutată

spre examinare în fond la Judecătoria Soroca.

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 03 noiembrie 2015, acțiunea

înaintată de Bezvușceac Anna împotriva Judecătoriei Florești privind declararea

nulității ordinului nr. 216 din 08 octombrie 2014 și restabilirea în funcție, a fost

respinsă ca fiind înaintată tardiv.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 martie 2016, s-a respins apelul

declarat de Bezvușceac Anna și s-a menținut hotărîrea hotărîrea Judecătoriei

Soroca din 03 noiembrie 2015.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 17 mai 2016, Bezvușceac Anna

a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atît

instanța de apel cît și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, au aplicat eronat

normele de drept material.

La 29 iunie 2016, Judecătoria Florești a prezentat referință pe marginea

recursului declarat, solicitînd declararea acestuia inadmisibil.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

recepționată de către recurentă la 25 martie 2016 (f.d. 120), recursul se

consideră declarat în termen.

Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că

recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bezvușceac Anna nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or

recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor

judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanțele inferioare, respectiv nu constituie temei de casare

a actelor judecătorești recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele

recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Bezvușceac Anna ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Bezvușceac Anna se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță