3ra-1013/16 — contestarea actului administrativ,

Dosarul nr. 3ra-1013/16

Prima instanță: I. Muruianu

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecător: Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî, Mariana Pitic,

Tamara Chișca-Doneva și Oleg Sternioală

examinînd recursul declarat de Ștefan Urîtu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ștefan Urîtu către

Comisia Electorală Centrală, privind anularea actului administrativ,

împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2016, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Ștefan Urîtu a fost respinsă.

A C O N S T A T A T:

La 09 septembrie 2015, Ștefan Urîtu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 12 august 2015, Comisia Electorală Centrală

cu 5 voturi – „pentru”, 3 voturi – „împotrivă” și o abținere, a adoptat hotărîrea nr.

3750 „Cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica listele electorale de la

instanțele judecătorești”, plasată pe adresa de internet.

Reclamantul a precizat că în partea rezolutivă a hotărîrii menționate, au fost

prevăzute următoarele dispoziții: Se pune în sarcina secretarilor consiliilor raionale

(municipale) și Comitetului executiv al UTA Găgăuzia de a organiza ridicarea din

incinta sediilor instanțelor judecătorești teritoriale a listelor electorale de către

responsabilii (registratorii) din cadrul administrației publice locale de nivelul întîi; se

împuternicesc registratorii din cadrul autorităților publice locale să ridice, prin

intermediul secretarilor autorităților publice locale de nivelul al doilea, listele

electorale de la instanțele judecătorești; registratorii vor efectua modificările și

actualizările în Registrul de stat al alegătorilor în limita competenței; listele electorale

urmează a fi nimicite, prin ardere, în decursul celei de-a treisprezecea luni din ziua

1

alegerilor în care au fost utilizate, cu prezentarea ulterioară a actului de nimicire în

adresa Comisie; prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-

ul oficial al Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova.

Consideră că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3750 din 12 august

2015 „Cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica listele electorale de la

instanțele judecătorești” este ilegală, abuzivă și contravine prevederilor art. 62 din

Codul electoral, ale Regulamentului privind organizarea și funcționarea arhivei CEC

și ale Regulamentului privind întocmirea, administrarea, difuzarea și actualizarea

listelor electorale.

Susține că, dacă hotărârea enunțată ar fi implementată, listele electorale ar putea

fi nimicite într-un mod neregulamentar, ce ar conduce la zădărnicia unor investiții ale

organelor de resort sau procese de judecată, pornite pe cause electorale, care ar putea

fi elucidate doar prin analiza listelor electorale din cadrul votării respective, ar crea

serioase obstacole și greutăți în vederea întocmirii și verificării listelor electorale,

ceea ce ar asigura creșterea continuă a încrederii societății și partenerilor în calitatea

alegerilor, ar cere mai multe eforturi umane și cheltuieli financiare pentru ca CEC să-

și poată exercita atribuțiile stipulate în art. 22 lit. q) Cod electoral și ar face

imposibilă ținerea corectă și actualizarea Registrului de Stat al Alegătorilor,

reducerea eficienței.

Solicită Ștefan Urîtu anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 3750 din

12 august 2015, cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica listele

electorale de la instanțele judecătorești.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11septembrie 2015, s-a restituit

cererea depusă de vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Ștefan Urîtu și s-a

remis în adresa ultimului încheierea în cauză și cererea cu documentele anexate (f.d.

42).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2015, s-a admis

recursul declarat de Ștefan Urîtu, a fost casată integral încheierea Curții de Apel

Chișinău din 11 septembrie 2015, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău la

etapa de primire a cererii de chemare în judecată (f.d. 53-56).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2015 s-a respins

cererea înaintată de Ștefan Urîtu, privind aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii prin

aplicarea sechestrului în vederea stopării executării hotărmi Comisiei Electorale

Centrale nr. 3750 din 12 august 2015 cu privire la împuternicirea registratorilor de a

ridica listele electorale de la instanțele judecătorești, ca fiind neîntemeiată (f.d. 60).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2015, s-a admis parțial

cererea înaintată de Ștefan Urîtu privind asigurarea acțiunii, s-a suspendat executarea

hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 3750 din 12 august 2015, cu privire la

împuternicirea registratorilor de a ridica listele electorale de la instanțele

2

judecătorești, pînă la examinarea cauzei în fond. În rest, cererea reclamantului Ștefan

Urîtu, privind asigurarea acțiunii s-a respins, ca neîntemeiată (f.d. 89-93).

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2015, s-a admis cererea

înaintată de Ștefan Urîtu împotriva Comisie Electorale Centrale privind anularea

actului administrativ, s-a anulat Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 3750 din

12 august 2015, cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica listele

electorale de la instanțele judecătorești (f.d. 101, 102-107).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 februarie 2016, s-a respins

recursul declarat de către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova și s-a

menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2015 (f.d. 122-126).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 aprilie 2016, s-a admis recursul

declarat de către Comisia Electorală centrală, s-a casat integral hotărîrea Curții de

Apel Chișinău din 11 decembrie 2015, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d. 138-142).

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2016, cererea de chemare în

judecată înaintată de Ștefan Urîtu către Comisia Electorală Centrală, privind anularea

actului administrativ a fost respinsă (f.d. 150, 151-160).

La 27 mai 2016, Ștefan Urîtu a contestat cu recurs hotărîrea Curții de Apel

Chișinău din 16 mai 2016, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrea Curții de

Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă

integral.

În motivarea recursului recurentul a invocat faptul că Curtea de Apel Chișinău

nu a constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii,

fiind aplicate eronat normele de drept material.

Copia hotărîrii Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților la 24

mai 2016 (f.d. 167), însă la dosar nu sunt date care ar certifica data recepționării de

către recurent a copiei hotărîrii recurate.

Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.

La 31 mai 2016, în adresa intimatei a fost expediată copia recursului, însă pînă

la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu

a parvenit referința prin care Comisia Electorală Centrală să-și expună poziția față de

temeiurile recursului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul declarat de Ștefan

Urîtu, întemeiat și care urmează a fi admis.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs,

după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

3

Din materialele cauzei rezultă că la 09 septembrie 2015, Ștefan Urîtu a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a

solicitat anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 3750 din 12 august 2015,

cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica listele electorale de la instanțele

judecătorești.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție analizînd situația de fapt din speța dată, în raport cu probele

anexate la dosar, menționează că instanța de apel nu a analizat sub toate aspectele

circumstanțele pricinii, fapt ce atrage încălcarea dreptului la un proces echitabil.

În susținerea poziției date, instanța de recurs menționează că atît din procesul

verbal al ședinței de judecată din 16 mai 2016, cît și din hotărîrea contestată, rezultă

cert faptul că recurentul-reclamant nu a fost prezent în ședința de judecată a primei

instanțe din data de 16 mai 2016.

Prin urmare, instanța de recurs menționează că Ștefan Urîtu nu a fost citat legal

despre locul, data și ora ședinței de judecată din 16 mai 2016.

Or, din materialele administrate la dosar se constată că citația pentru ședința din

16 mai 2016, a fost recepționată de Ștefan Urîtu numai la 17 mai 2016.

În acest sens, instanța de recurs consideră oportun de a reitera prevederile art.

102, alin. alin. (1), (2), (3) și (4) CPC, care statuează expres instanța înștiințează prin

citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și interpreții privitor la

locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de

procedură. În pricinile de urgență, participanții la proces, martorii, experții,

specialiștii și interpreții pot fi înștiințați sau chemați în judecată prin telegramă sau

prin alte mijloace care să ateste înmînarea și primirea înștiințării sau citației. Citațiile

și înștiințările se înmînează participanților la proces, martorilor, experților,

specialiștilor, interpreților astfel încît aceștia să se poată pregăti de proces și să se

prezinte la timp în fața instanței. Citația se înmînează părții cu cel puțin 3 zile înainte

de data judecării. În pricinile urgente, acest termen poate fi mai scurt, la discreția

instanței.

Astfel, prin prisma normei citate, instanța de recurs constată că Curtea de Apel

Chișinău la emiterea hotărîrii din 16 mai 2016, nu a respectat normele de procedură

civilă, în sensul citării legale a recurentului-reclamant Ștefan Urîtu.

Colegiul menționează că circumstanțele relatate supra atrag încălcarea dreptului

la un proces echitabil, respectarea căruia este accentuată și în jurisprudența Curții

Europene pentru Drepturile Omului.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și

întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. Concomitent,

conform art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanțele pricinii

constatate de instanță, probele care se întemeiază concluziile ei privitor la aceste

4

circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de

care s-a călăuzit instanța.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 373 CPC, instanța de apel verifică,

în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel. Apelantului nu i se poate crea în propria cale de

atac o situație mai dificilă decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepția

cazurilor cînd consimte și cînd hotărîrea este atacată și de alți participanți la proces.

În sprijinul normelor naționale vin și reglementările Curții Europene pentru

Drepturile Omului, jurisprudența căreia își are izvorul în dreptul oricărei părți în

cadrul unei proceduri de a beneficia de respectarea acestor norme, fiind piloni de

bază ai dreptului la un proces echitabil.

Din considerentele menționate, avînd în vedere faptul că eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de Ștefan Urîtu, a casa hotărîrea Curții de Apel Chișinău din

16 mai 2016, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se admite recursul declarat de Ștefan Urîtu.

Se casează hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2016, pronunțată în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ștefan Urîtu către

Comisia Electorală Centrală, privind anularea actului administrativ, cu remiterea

pricinii pentru rejudecare în instanța de apel – Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

Oleg Sternioală

5