3r-263/16 — anularea hotărîrii

3r-263/16 — anularea hotărîrii (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău Dosarul nr. 3r-263/16

Judecător: L. Bulgac

D E C I Z I E

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Iurie Bejenaru, Ion Druță

examinând recursul declarat de Ștefan Urîtu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ștefan Urîtu

împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea actului administrativ,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016, prin

care a fost scoasă de pe rol contestația depusă de Ștefan Urîtu împotriva Hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 3750 din 12 august 2015 cu privire la

împuternicirea registratorilor de a ridica listele electorale de la instanțele

judecătorești, ca fiind depusă de o persoană neîmputernicită prin lege de a

contesta hotărârile Comisiei Electorale Centrale,

c o n s t a t ă

La 09 septembrie 2015, Ștefan Urîtu a contestat în instanța de judecată, în

procedura de contencios administrativ, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

3750 din 12 august 2015 cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica

listele electorale de la instanțele judecătorești, invocînd următoarele motive de

fapt și de drept:

A indicat că, actul administrativ contestat a fost adoptat cu 5 voturi -

„pentru”, 3 voturi - „împotrivă”. Reclamantul, fiind membru și vicepreședinte al

CEC-ului, a participat la ședința respectivă, abținându-se de la vot, motivele

abținerii expunând-le printr-o opinie separată.

Hotărârea contestată cuprinde următorul dispozitiv: „se pune în sarcina

secretarilor consiliilor raionale (municipale) și Comitetului executiv al UTA

Găgăuzia de a organiza ridicarea din incinta sediilor instanțelor judecătorești

teritoriale a listelor electorale de către responsabilii (registratorii) din cadrul

administrației publice locale de nivelul întâi; se împuternicesc registratorii din

cadrul autorităților publice locale să ridice, prin intermediul secretarilor

autorităților publice locale de nivelul al doilea, listele electorale de la instanțele

judecătorești; registratorii vor efectua modificările și actualizările în Registrul de

stat al alegătorilor în limita competenței; listele electorale urmează a fi nimicite,

prin ardere, în decursul celei de-a treisprezecea luni din ziua alegerilor în care au

fost utilizate, cu prezentarea ulterioară a actului de nimicire în adresa Comisiei;

prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al

Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.

Consideră Ștefan Urîtu, ilegală hotărârea respectivă, deoarece contravine

cerințelor art. 62 Cod Electoral, care prevede că „documentele electorale se

păstrează la Comisia Electorală Centrală (CEC) în conformitate cu prevederile

Legii privind Fondul Arhivistic al RM și ale Regulamentului privind organizarea

și funcționarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea

CEC”. În acest sens s-a invocat că „CEC asigură accesul la documentele

electorale menționate în prezentul articol, în conformitate cu Legea privind

accesul la informație”.

Totodată a fost invocat că din conținutul alin. (21) al aceluiași art. 62 din

Codul Electoral, rezultă clar că CEC are obligația de a recepționa, de a organiza

recepționarea de la instanțele de judecată și de a arhiva documentele electorale,

inclusiv listele electorale, asigurând ulterior „accesul la ele în conformitate cu

Legea privind accesul la informație”. În acest sens s-a menționat că, nu este

prevăzut un termen de păstrare a listelor electorale, însă Codul electoral operează

cu Legea privind Fondul Arhivistic al RM și cu Regulamentul privind

Organizarea și Funcționarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale, care la art. 8

prevede că documentele cu termen temporar de păstrare se păstrează în arhiva

CEC și în cele ale organelor electorale inferioare pe un termen de până la 10 ani.

Consideră reclamantul că însuși faptul depășirii atribuțiilor de către CEC la

adoptarea hotărârii nr. 3750 din 12 august 2015, ar fi suficient ca instanța de

judecată să anuleze hotărârea menționată.

A mai invocat că, hotărârea CEC nr. 3750 din 12 august 2015 contravine pct.

2 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea arhivei CEC, care prevede

că documentele create în activitatea Comisiei Electorale Centrale, consiliilor

electorale de circumscripție, birourilor electorale ale secțiilor de votare - fac parte

din Fondul arhivistic de stat, care este parte componentă a Fondului Arhivistic al

Republicii Moldova. Deci, distrugerea listelor electorale ca parte componentă a

documentelor electorale enumerate în art. 62 alin. (1) ar însemna distrugerea

abuzivă a unei părți a Arhivei Naționale, locul și termenul de păstrare,

modalitatea de accesare și distrugerea căror este reglementată de „Regulamentului

privind organizarea și funcționarea arhivei CEC.

Totodată a menționat Ștefan Urîtu, că dacă hotărârea CEC nr. 3750 ar fi

implementată, listele electorale ar putea fi nimicite într-un mod neregulamentar,

ceea ce ar conduce la zădărnicirea unor investigații ale organelor de resort sau

procese de judecată, pornite pe cauze electorale (cum ar fi cel referitor la alegerile

din localitatea Băcioi și Sângera (vezi anexele), care ar putea fi elucidate doar

prin analiza listelor electorale din cadrul votării respective. Totodată, nimicirea

într-un mod neregulamentar a listelor electorale, ar crea serioase obstacole și

greutăți în vederea întocmirii și verificării listelor electorale, ar cere mai multe

eforturi umane și cheltuieli financiare pentru ca CEC să-și poată exercita

atribuțiile stipulate în art. 22, lit. q) Cod Electoral, care prevede că CEC

„analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute,

curente sau viitoare și ia măsuri pentru prevenirea lor. Informează autoritățile

publice despre necesitatea soluționării unor chestiuni, în conformitate cu legislația

electorală”, ar face imposibilă ținerea corectă și actualizarea Registrului de Stat al

Alegătorilor.

A mai invocat că, hotărârea CEC nr. 3750 din 12 august 2015 contravine și

pct. 46 din Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea și

actualizarea listelor electorale, care prevede, că „instanța de judecată transmite

listele electorale, în termen de 10 zile de la confirmarea legalității alegerilor,

Comisiei Electorale Centrale pentru operarea modificărilor în Registrul de stat al

alegătorilor”. Astfel Regulamentul menționat prevede expres nu doar obligația

instanței de judecată de a transmite către CEC listele electorale, dar indică și

termenul de executare, 10 zile, termen prevăzut și de Codul electoral, menționând

și unul dintre scopurile pentru care listele se transmit la CEC.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2015, cererea

reclamantului a fost restituită (f.d. 42-43). Pentru a dispune astfel s-a reținut că,

cererea a fost înaintată și semnată de Ștefan Urîtu în calitate de membru al CEC,

fără a anexa împuternicirile corespunzătoare.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2015, a fost admis

recursul declarat de Ștefan Urîtu, casată încheierea Curții de Apel Chișinău din 11

septembrie 2015, cu restituirea cauzei în Curtea de Apel Chișinău, la etapa de

primire a cererii de chemare în judecată (f.d. 53-56).

Instanța de recurs a reținut că, cererea greșit a fost restituită, ne fiind ținut

cont de forma cererii depuse, ori reclamant pe cauza dată figurează Ștefan Urîtu,

care a depus și semnat cererea din numele propriu și nu Comisia Electorală

centrală, care pe cauza dată figurează ca pîrît.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2015, s-a respins

cererea înaintată de Ștefan Urîtu privind aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii

prin aplicarea sechestrului în vederea stopării executării hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 3750 din 12 august 2015 cu privire la împuternicirea

registratorilor de a ridica listele electorale de la instanțele judecătorești, ca fiind

neîntemeiată (f.d. 60-61).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2015 (f.d. 89-93),

menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 februarie 2016 (f.d. 122-

126), s-a admis parțial cererea înaintată de Ștefan Urîtu privind asigurarea

acțiunii, s-a dispus suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr. 3750 din 12 august 2015, pînă la examinarea cauzei în fond. În rest, cererea

reclamantului Ștefan Urîtu privind asigurarea acțiunii s-a respins ca neîntemeiată.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2015, a fost admisă

cererea depusă de Ștefan Urîtu împotriva Comisiei Electorale centrale privind

anularea actului administrativ. S-a anulat Hotărîrea Comisiei electorale centrale

nr. 3750 din 12.08.2015 Cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica

listele electorale de la instanțele judecătorești (f.d. 101-107).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 aprilie 2016, s-a admis

recursul declarat de către Comisia Electorală Centrală, s-a casat integral hotărârea

Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2015, cu remiterea pricinii spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d. 138-142).

Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut că, soluția dată de prima

instanță este una pripită, adoptată fără a fi constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii.

După rejudecarea pricinii, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 16 mai

2016, corectată prin încheierea din 16 mai 2016, s-a respins, din lipsă de temei,

cererea de chemare în judecată înaintată de Ștefan Urîtu împotriva Comisiei

Electorale centrale privind anularea actului administrativ - hotărîrii nr. 3750 din

12.08.2015 cu privire la împuternicirea registratorilor de a ridica listele electorale

de la instanțele judecătorești (f.d. 150-160).

Prin decizia Curții Supreme de justiție din 06 iulie 2016, a fost admis

recursul declarat de Ștefan Urîtu, casată hotărârea Curții de Apel Chișinău din 16

mai 2016, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată (f.d. 176-180).

Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut că, Curtea de Apel

Chișinău la emiterea hotărîrii din 16 mai 2016, nu a respectat normele de

procedură civilă, în sensul citării legale a recurentului-reclamant Ștefan Urîtu.

În cadrul rejudecării pricinii reclamantul Ștefan Urîtu și reprezentantul său –

avocatul Ștefan Burlaca (împuternicit în baza mandatului MA nr. 0776138) au

susținut contestația, au solicitat admiterea acesteia din motivele invocate,

declarând instanței, că contestația este depusă de Ștefan Urîtu nu numai ca

membru și vicepreședinte al CEC-ului, dar și ca cetățean și alegător al RM,

considerând că i se lezează dreptul de a avea acces la listele electorale și a lua

cunoștință cu ele, fapt calificat de reclamant ca o încălcare a dreptului la acces la

informație. A mai menționat reclamantul, că a depus în instanța de judecată două

contestații, prin care a contestat legalitatea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr. 3750 din 12 august 2015, una fiind depusă de reclamant ca membru și

Vicepreședinte al CEC-ului (cauza dată) și una ca cetățean și alegător căruia i se

încalcă dreptul la acces la informație, or, fiind desemnat de către Parlamentul RM

ca membru al CEC-ului, reclamantul a dat jurământul, că, în exercitarea

atribuțiilor va respecta cu strictețe legea, iar ca simplu cetățean reclamantul are

dreptul să fie informat. Contestația depusă de reclamant ca cetățean al RM a fost

scoasă de pe rol prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16.11.2015, pe care

Ștefan Urîtu nu a contestat-o, deoarece susține contestația care face obiectul

acestei acțiuni, atât ca Vicepreședinte al CEC-ului, cât și ca cetățean și alegător.

Reprezentantul Comisiei Electorale Centrale - Ruslan Nastas (împuternicit în

baza procurii nr. CEC 8/402 din 29.09.2016) a înaintat demers cu privire la

scoaterea de pe rol a contestației depuse de Ștefan Urîtu, din motivul nerespectării

de către reclamant a procedurii prealabile de soluționare a litigiului pe cale

extrajudiciară. A declarat instanței, că Ștefan Urîtu, fiind membru și

Vicepreședinte al CEC-ului, nu este în drept să conteste deciziile acestui organ

colegial, având doar dreptul să-și exprime prin opinie separată dezacordul cu

actele emise de CEC, drept care la caz a fost realizat de reclamant. Respectiv,

instanța urmează să dispună încetarea procesului în temeiul art. 265 lit. (a) CPC al

RM.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016, a fost

respins demersul reprezentantului Comisiei Electorale Centrale privind scoaterea

cererii de pe rol pe motivul nerespectării procedurii prealabile (f.d. 211-214).

Prin o altă încheiere a Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016, a fost

scoasă de pe rol contestația depusă de Ștefan Urîtu împotriva Hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 3750 din 12 august 2015 cu privire la împuternicirea

registratorilor de a ridica listele electorale de la instanțele judecătorești, ca fiind

depusă de o persoană neîmputernicită prin lege de a contesta hotărârile Comisiei

Electorale Centrale (f.d. 215-220).

La 07 noiembrie 2016, în termenul prevăzut de lege, Ștefan Urîtu a declarat

recurs, completîndu-l la 29 noiembrie 2016, a solicitat admiterea recursului,

casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016 de scoatere de

pe rol a cererii de chemare în judecată, cu remiterea cauzei pentru examinarea în

fond, în prima instanță.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, dispozițiile art. 267 lit. c)

CPC, nu sunt aplicabile în acest caz, or, calitate de reclamant – potrivit cerereii de

chemare în judecată, în calitate de reclamant este Ștefan Urîtu, care a acționat

într-o dublă calitate, cea de vice-președinte al Comisiei Electorale Centrale și de

cetățean al RM, cererea de chemare în judecată a fost semnată și depusă

nemijlocit de Ștefan Urîtu, care a acționat în nume și interes propriu, în calitate de

subiect al raportului material litigios și care nu avea nevoie de împuterniciri

pentru a semna și depune cererea de chemare în judecată.

Examinând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu

materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat, care urmează a fi

respins, cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016

prin care a fost scoasă de pe rol contestația depusă, din următoarele considerente.

Conform art. 427 lit. (a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Potrivit art. 67 alin. (5) Cod Electoral, contestațiile depuse la instanțele de

judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

Colegiul reține că în speța respectivă se contestă Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 3750 din 12 august 2015, adică se contestă un act emis de

un organ din sistemul organelor electorale prevăzut de art. 14 Cod Electoral, care

stabilește, că „în scopul organizării și desfășurării alegerilor se constituie: a)

Comisia Electorală Centrală; b) consiliile electorale de circumscripție; c) birourile

electorale ale secțiilor de votare”.

Totodată, în conformitate cu art. 66 alin. 1) și alin. 3) Cod Electoral, „(1)

Acțiunile/inacțiunile și hotărîrile organelor electorale, precum și

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali pot fi contestate la organul electoral

în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii/identificării

inacțiunii sau adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează începînd

cu ziua următoare zilei în care a fost săvîrșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărîrea; (3) Contestațiile privind acțiunile și

hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chișinău.”.

În acest sens, Colegiul reține că cercul persoanelor care sunt în drept să

conteste hotărârile organelor electorale a fost prevăzut de legislator la art. 65 alin.

1) Cod Electoral, potrivit căruia „Alegătorii și concurenții electorali pot contesta

acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale și

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali…”.

În aceiași ordine de idei, Colegiul reține că conform art. 18 alin. 21 Cod

Electoral „Membrii Comisiei Electorale Centrale care nu sânt de acord cu

hotărârile adoptate au dreptul să-și exprime în scris opinia, care se anexează la

hotărârile respective”.

Astfel, coroborând conținutul normelor legale enunțate supra, Colegiul reține

ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond conform căreia, hotărârile

organelor electorale, inclusiv și a Comisiei Electorale Centrale, pot fi contestate

doar de alegătorii și concurenții electorali, iar membrii Comisiei Electorale

Centrale sunt în drept să-și exprime prin opinie în scris dezacordul cu hotărârile

CEC-ului. La caz reclamantul Ștefan Urîtu, fiind membru și Vicepreședinte al

Comisiei Electorale Centrale și-a realizat acest drept (f.d. 9).

Totodată cu referire la argumentele reclamantului-recurent că contestația

este depusă de acesta nu numai ca membru și Vicepreședinte al Comisiei

Electorale Centrale, dar și ca alegător și cetățean al RM, Colegiul reține că

instanța de fond întemeiat a concluzionat că statutul de membru al CEC-ului

încorporează și calitatea reclamantului de alegător și cetățean al RM, or, potrivit

art. 19 alin. (1) Cod Electoral, membru al CEC-ului pot fi numai persoanele care

dețin cetățenia RM, fapt care presupune univoc și dreptul acestora de a alege și a

fi ales. În acest sens, instanța de fond justificat a conchis că persoana care deține

statutul de membru al Comisiei Electorale Centrale nu poate pretinde la

dispersarea calităților pe care le întrunește, la caz - cetățean al RM și alegător.

În conjunctura de fapt și de drept respectivă, Colegiul reține că instanța de

fond legal și întemeiat a ajuns la concluzia de a scoate de pe rol contestația

depusă de Ștefan Urîtu privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.

3750 din 12 august 2015, ca fiind depusă de o persoană neîmputernicită prin lege

de a contesta atare hotărâri.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016.

În conformitate cu art. 269-270, art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Ștefan Urîtu.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016, prin

care s-a scos de pe rol contestația depusă de Ștefan Urîtu împotriva Hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 3750 din 12 august 2015 cu privire la

împuternicirea registratorilor de a ridica listele electorale de la instanțele

judecătorești, ca fiind depusă de o persoană neîmputernicită prin lege de a

contesta hotărârile Comisiei Electorale Centrale.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ion Druță