2ri-194/16 — atragerea la raspundere subsidiara a membrilor organelor de conducere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- atragerea la raspundere subsidiara a membrilor organelor de conducere
- Temei legal
- atragerea la raspundere subsidiara
2ri-194/16 — atragerea la raspundere subsidiara a membrilor organelor de conducere (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 2ri-194/16
prima instanță – Eu. Clim
Curtea de Apel Chișinău
D E C I Z I E
06 iulie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței Svetlana Filincova
judecători Maria Ghervas
Nicolae Craiu
Sveatoslav Moldovan
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat Sergiu Guțu, lichidatorul societății cu
răspundere limitată ”Vartex-Net”, în procedură de faliment simplificată,
împotriva hotărîrii Curții de Apel, Chișinău din 04 martie 2016 prin care s-a
respins ca neîntemeiată cererea lichidatorului societății comerciale ”Vartex-Net”
societate cu răspundere limitată, Guțu Sergiu cu privire la atragerea la răspundere
subsidiară a organului de conducere a întreprinderii insolvabile în persoana
administratorului și fondatorului Barbă Victor cu cota-parte de 50% și fondatorului
Varzari Maxim cu cota-parte de 50%,
c o n s t a t ă:
La 10 iulie 2015 Sergiu Guțu, lichidatorul societății comerciale ”Vartex-
Net” societate cu răspundere limitată, în proces de faliment simplificat a depus
cerere prin care a solicitat atragerea la răspundere subsidiară în mod solidar a
organelor de conducere a întreprinderii insolvabile în persoana administratorului și
fondatorului Barba Victor cu cota-parte de 50% și fondatorului Varzari Maxim cu
cota parte de 50% din întreprindere cu încasarea forțată din contul acestora a
datoriilor față de creditori în mărime totală de 80 111,50 lei.
În motivarea cererii a indicat că, întreprinderea societatea cu răspundere
limitată ”Vartex-Net” a fost creată cu scopul obținerii profitului din activitatea
economică în conformitate cu legislația în vigoare.
Din analiza efectuată de către administratorul provizoriu cît și de
administratorul insolvabilității se vede clar că întreprinderea a fost lăsată de
izbeliște de către organele de conducere a societății cu răspundere limitată ”Vartex-
Net”. Neavînd altă posibilite de a încasa creanța deținută față de debitor, creditorul
1
Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău sect. Botanica a depus cerere
introductivă care a fost admisă de către Curtea de Apel Chișinău.
La 19 martie 2015, Curtea de Apel Chișinău, examinînd cererea creditorului
în ședință publică fără participarea administratorului destituit Barba Victor, a
intentat față de întreprinderea societatea cu răspunderea limitată ”Vartex-Net”
procesul de insolvabilitatea cu aplicarea falimentului simplificat.
Atît în cadrul administrării provizorii, cît și pe parcursul procesului de
insolvabilitate bunuri al debitorului care ar putea fi incluse în masa debitoare
pentru a fi valorificate în vederea achitării creanțelor față de creditori au fost
depistate, dar sunt insuficiente chiar și pentru acoperirea cheltuielilor procesului de
insolvabilitate.
Ținînd cond de comportamentul administratorului Barba Victor și luînd în
considerație faptul că organele de conducere a întreprinderii insolvabile prin
acțiunile sale intenționate au dus întreprinderea în prag de faliment, faptul
neprezentării actelor contabile, a ștampilei, actelor de constituire a întreprinderii cît
și celorlalte acte prevăzute de legislație, lichidatorul întreprinderii consideră posibil
încasarea de la persoanele culpabile toate datoriile întreprinderii deținute față de
creditori.
La data de 14 martie 2013, a intrat în vigoare Legea insolvabilității, nr. 149
din 29 iunie 2012. În conformitate cu legislația în vigoare și anume a prevederilor
art. 247 sînd delimitate persoanele care fac parte din organele de conducere a
întreprinderii insolvabile și anume; debitorul persoană fizică ce desfășoară
activitate individuală de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale sau al
gospodăriei țărănești (de fermier), administratorii societăților comerciale, membrii
organelor executive, membrii consiliilor de supraveghere (de observatori),
lichidatorii și membrii comisiilor de lichidare, contabilii.
Astfel, au invocat că conform prevederilor art. 248 alin. (1) din Legea
insolvabilității, membrii organelor de conducere urmează să fie atrași la răspundere
subsidiară.
Lichidatorul întreprinderii Sergiu Guțu, la adunarea generală a creditorilor
din data de 10 iunie 2015 a raportat despre starea lucrurilor de fapt la întreprindere
menționînd că organele de conducere a întreprinderii nu permit accesul în
încăperile debitorului, nu au transmis nici un act contabil în conformitate cu
legislația în vigoare cît și conform Hotărîrii de intentare a procesului de
insolvabilitate din 19 martie 2015.
Astfel, luînd în considerație acest fapt, au relevat că, a avut loc aducerea
societății comerciale la insolvabilitate intenționată care atrage după sine aplicarea
art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității, nr. 149 din 29 iunie 2012, care prevede
că, în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a
membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da
indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile
debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară
solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sînt insuficiente
pentru executarea creanțelor creditorilor.
2
De asemenea, au invocat că, culpa membrilor organelor de conducere a
debitorului este stabilită prin faptul că aceștia au încălcat grav prevederile art. 27
alin. (3) din Legea insolvabilității, care îi obligă la transmitea administratorului
provizoriu, în cel mult 3 zile lucrătoare de la cerere, informațiile solicitate de
acesta, apreciate ca fiind necesare, cu privire la activitatea și la patrimoniul său,
precum și documentele activității economice și documentele de evidență contabilă,
inclusiv ștampila întreprinderii, care vor fi reținute de administratorul provizoriu
spre documentare.
În acest sens, a atenționat că, pînă la depunerea cererii de atragere la
răspundere subsidiară obligația prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea
insolvabilității nu a fost executată.
Luînd în considerație cele relatate supra, au conchis că administratorul și
fondatorul Barba Victor cu cota-parte de 50% și fondatorul întreprinderii Varzari
Maxim cu cota-parte de 50%, urmează a fi astrași la răspunder e subsidiară pentru
următoarele fapte:
- Desfășurarea unei activități comerciale în interes personal sub acoperire
debitorului;
- Ținerea unei contabilități fictive sau contrare prevederilor legii, precum și
contribuirea la dispariția documentelor cantabile, a documentelor de
constituire și a ștampilei;
- Dispunerea continuării unei activități a debitorului are a dus în mod vădit
întreprinderea la incapacitate de plată;
- Nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform
prevederilor art. 14 ori cererea a fost depusă de creditorul Inspectoratul
Fiscal de Stat pe mun. Chișinău sect. Botanica;
- Neprezentarea actelor contabile pentru verificare;
- Neprezentarea datelor cu privire la bunurile întreprinderii;
- Comiterea altor acțiuni care au adus daune proprietății debitorului cum ar
fi debrașarea de bunurile întreprinderii ori nu a fost stabilit locul de aflare
a calculatoarelor și a utilajului care erau instalate în salonul de internet.
Prin hotărîrea din 04 martie 2016 Curtea de Apel Chișinău a respins ca
neîntemeiată cererea lichidatorului societății comerciale ”Vartex-Net” societate cu
răspundere limitată – Guțu Sergiu cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a
organului de conducere a întreprinderii insolvabile în persoana administratorului și
fondatorului Barba Victor cu cota-parte de 50% și fondatorului Varzari Maxim cu
cota-parte de 50%.
La 07 iunie 2016 lichidatorul societății comerciale ”Vartex-Net” societate
cu răspundere limitată, în proces de faliment simplificat, Sergiu Guțu a depus
cerere de recurs nemotivată prin care a solicitat casarea integrală a hotărîrii Curții
de Apel Chișinău din 04 martie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărîri de atragere la
răspundere subsidiară a factorilor de decizie.
La 09 iunie 2016 lichidatorul societății comerciale ”Vartex-Net” societate cu
răspundere limitată a depus recurs motivat în care a invocat că societatea
3
comercială ”Vartex-Net” societate cu răspundere limitată a fost creată cu scopul de
a obține profit din activitatea economică.
Din analiza efectuată de către administratorul provizoriu cît și de
administratorul insolvabilității se vede clar că întreprinderea a fost lăsată de
izbeliște de către organele de conducere a societății cu răspundere limitată ”Vartex-
Net”. Neavînd altă posibilitate de a încasa creanța deținută față de debitor,
creditorul Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, sect Botanica a depus
cerere introductivă care a fost admisă de către Curtea de Apel Chișinău.
La 19 martie 2015, Curtea de Apel Chișinău, examinînd cererea creditorului
în ședință publică fără participarea administratorului destituit Barba Victor, a
intentat față de întreprinderea societatea cu răspundere limitată ”Vartex-Net”
procesul de insolvabilitate cu aplicarea falimentului simplificat.
Atît în cadrul administrării provizorii, cît și pe parcursul procesului de
insolvabilitate bunuri al debitorului care ar putea fi incluse în masa debitoare
pentru a fi valorificate în vederea achitării creanțelor față de creditori au fost
depistate, dar sunt insuficiente chiar și pentru acoperirea cheltuielilor procesului de
insolvabilitate.
Ținînd cont de comportametnul administratorului Barba Victor, luînd în
considerație faptul că organele de conducere a întreprinderii insolvabile prin
acțiunile sale intenționate au adus întreprinderea în prag de falimet, faptul
neprezentării actelor contabile, a ștampilei, actelor de constituire a întreprinderii cît
și a celorlalte acte pevăzute de legislație, lichidatorul întreprinderii consideră
posibil încasarea de la persoanele culpabile toate datoriile întreprinderii față de
creditori.
La data de 14 martie 2013, a intrat în vigoare Legea insolvabilității, nr. 149
din 29 iunie 2012.
În conformitate cu legislația în vigoare și anume a prevederilor art. 247 sînd
delimitate persoanele care fac parte din organele de conducere a întreprinderii
insolvabile și anume; debitorul persoană fizică ce desfășoară activitate individuală
de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale sau al gospodăriei țărănești
(de fermier), administratorii societăților comerciale, membrii organelor executive,
membrii consiliilor de supraveghere (de observatori), lichidatorii și membrii
comisiilor de lichidare, contabilii.
Astfel, a invocat că, conform prevederilor art. 248 alin. (1) din Legea
insolvabilității membrii organelor de conducere urmează să fie atrași la răspundere
subsidiară.
Lichidatorul întreprinderii Sergiu Guțu, la adunarea generală a creditorilor
din data de 10 iunie 2015 a raportat despre starea lucrurilor de fapt la întreprindere,
menționînd că organele de conducere a întreprinderii nu permit accesul în
încăperile debitorului, nu au transmis nici un act contabil în conformitate cu
legislația în vigoare cît și conform Hotărîrii Judecătorești de intentare a procesului
de insolvabilitate din 19 martie 2015.
Astfel, luînd în considerație acest fapt, au relevat că, a avut loc aducerea
societății comerciale la insolvabilitate intenționată care atrage după sine aplicarea
4
art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității, nr. 149 din 29 iunie 2012, care prevede
că, în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a
membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da
indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile
debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară
solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sînt insuficiente
pentru executarea creanțelor creditorilor.
De asemenea, au invocat că, culpa membrilor organelor de conducere a
debitorului este stabilită prin faptul că aceșția au încălcat grav prevederile art. 27
alin. (3) din Legea insolvabilității, care îi obligă la transmitea administratorului
provizoriu, în cel mult 3 zile lucrătoare de la cerere, informațiile solicitate de
acesta, apreciate ca fiind necesare, cu privire la activitatea și la patrimoniul său,
precum și documentele activității economice și documentele de evidență contabilă,
inclusiv ștampila întreprinderii, care vor fi reținute de administratorul provizoriu
spre documentare.
În acest sens, a atenționat că pînă la depunerea cererii de atragere la
răspundere subsidiară obligația prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea
insolvabilității nu a fost executată.
Luînd act de propunerea administratorului, adunarea repetată a creditorilor a
decis atragerea la răspundere subsidiară solidară a administratorului și fondatorului
Barba Victor care deține o cotă-parte de 50% și a fondatorului întreprinderii
Varzari Maxim care deține 50% cotă-parte.
Luînd în considerație cele relatate supra, au conchis că administratorul și
fondatorul Barba Victor cu cota-parte de 50% și fondatorul întreprinderii Varzari
Maxim cu cota-parte de 50%, urmează a fi astrași la răspundere subsidiară pentru
următoarele fapte:
- Desfășurarea unei activități comerciale în interes personal sub acoperire
debitorului;
- Ținerea unei contabilități fictive sau contrare prevederilor legii, precum și
contribuirea la dispariția documentelor contabile, a documentelor de
constituire și a ștampilei;
- Dispunerea continuării unei activități a debitorului are a dus în mod vădit
întreprinderea la incapacitate de plată;
- Nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform
prevederilor art. 14 ori cererea a fost depusă de creditorul Inspectoratul
Fiscal de Stat pe mun. Chișinău sect. Botanica;
- Neprezentarea actelor contabile pentru verificare;
- Neprezentarea datelor cu privire la bunurile întreprinderii;
- Comiterea altor acțiuni care au adus daune proprietății debitorului cum ar
fi debrașarea de bunurile întreprinderii ori nu a fost stabilit locul de aflare
a calculatoarelor și a utilajului care erau instalate în salonul de internet.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs relevă că
dispozitivul hotărîrii a fost emis de Curtea de Apel la 04 martie 2016.
5
Recursul nemotivat a fost depus de către lichidatorul societății cu răspundere
limitată ”Vartex-Net”, Sergiu Guțu la 17 martie 2016 (f.d. 40).
Potrivit scrisorii nr. 2558 Curtea de Apel Chișinău a expediat copia hotărîrii
părților la 17 martie 2016, însă la materialele cauzei, nu este anexată nici o probă
cu privire la confimarea recepționării hotărîrii motivate de către părți.
La 09 iunie 2016 lichidatorul societății cu răspundere limitată ”Vartex-Net”,
Sergiu Guțu a depus cerere de recurs motivat (f.d. 43-45).
Respectiv, instanța de recurs consideră recursul depus în termenii prevăzuți
de lege.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină
decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate
cu recurs. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că Curtea
de Apel Chișinău a examinat pricina cu respectarea normelor de drept material și
procedural.
Conform art.5 alin.(5) lit. f) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
principalele competente ale instanței de insolvabilitate în cadrul prezentei legi sînt
tragerea la răspundere a membrilor organelor de conducere care au contribuit la
insolvabilitatea debitorului, precum și sesizarea organelor de urmărire penală în
legătură cu faptele reprobabile săvîrșite de aceștia.
Potrivit art. 248 alin. (1) din Legea insolvabilității, dacă în cadrul procesului
sînt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvabilitate
a debitorului, la cererea administratorului insolvabilității, lichidatorului instanța
de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să
fie suportate de membrii organelor lui de conducere și/sau de supraveghere.
Articolul 247 alin. (1) din Legea insolvabilității, statuează că, în sensul prezentei
legi, membri ai organelor de conducere ale debitorului pot fi: debitorul persoană
fizică ce desfășoară activitate individuală de întreprinzător, fondatorul
întreprinderii individuale sau al gospodăriei țărănești (de fermier), administratorii
societăților comerciale, membrii organelor executive, membrii consiliilor de
supraveghere (de observatori), lichidatorii și membrii comisiilor de lichidare,
contabilii.
Potrivit extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 1595 din
27 ianuarie 2016 asociați ai societății cu răspundere limitată ”Vartex-Net” sunt
Barba Victor cu o cotă de participare de 50% și Varzari Maxim cu o cotă de
participare de 50%, administratorul societății comerciale fiind Barba Victor (f.d.
26).
Lichidatorul societății cu răspundere limitată ”Vartex-Net”, în proces de
lichidare, Sergiu Guțu a solicitat atragerea la răspundere subsidiară a lui Barba
Victor și Varzari Maxim.
Pe lîngă cele stipulate în art. 248 alin. (1) din Legea insolvabilității, tot la art.
248, legea stabilește acțiunile pentru care membrii organelor de conducere și/sau
de supraveghere pot fi atrași la răspundere subsidiară și anume:
6
a) folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în interes personal;
b) desfășurarea unei activități comerciale în interes personal sub acoperirea
debitorului;
c) majorarea fictivă a pasivelor debitorului și/sau deturnarea (ascunderea)
unei părți din activul debitorului;
d) procurarea de fonduri pentru debitor la prețuri exagerate;
e) ținerea unei contabilități fictive sau contrare prevederilor legii, precum și
contribuirea la dispariția documentelor contabile, a documentelor de
constituire și a ștampilei;
f) dispunerea continuării unei activități a debitorului care îl duce în mod
vădit la incapacitate de plată;
g) dispunerea, în luna precedentă încetării plăților, de a se plăti cu
preferință unui creditor în dauna celorlalți creditori;
h) nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform
prevederilor art. 14;
i) comiterea altor acțiuni care au adus daune proprietății debitorului.
Prin urmare Legea insolvabilității, stabilește 3 condiții cumulative pentru
atragerea la răspundere subsidiară și anume:
- persoana să fie membru al organului de conducere și/sau supraveghere a
societății insolvabile;
- apariția stării de insolvabilitate să fie imputabilă acestora;
- să comită una din acțiunile stipulate de art. 248 alin. (1) din Legea
insolvabilității.
Cu referire la imputabilitatea stării de insolvabilitate membrilor organelor de
conducere și/sau de supraveghere instanța de recurs relevă următoarele:
Conform art. 68 alin. (2) Codul civil, fondatorul (membrul) persoanei
juridice nu răspunde pentru obligațiile persoanei juridice, iar persoana juridică nu
răspunde pentru obligațiile fondatorului (membrului), cu excepțiile stabilite de lege
sau de actul de constituire.
În acest context, art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității, statuează că, în
cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a
membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da
indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile
debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară
solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sînt insuficiente
pentru executarea creanțelor creditorilor.
Respectiv, la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de
conducere și/sau supraveghere, instanța de insolvabilitate urmează să constate
culpa acestora ca o condiție obligatorie.
Culpa lui Barbă Victor și Varzari Maxim, urmează să fie constatată reieșind
din elementele obligatorii a răspunderii materiale: fapta ilicită, prejudiciu și
urmările prejudiciabile.
În conformitate cu art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității, procesul de
insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură
7
civilă și cu cele ale prezentei legi. Articolul 118 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept
temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
În acest sens, art. 66 alin. (1) lit. a) din Legea insolvabilității prevede că,
lichidatorul examinează activitatea debitorului asupra căruia se inițiază procedura
de insolvabilitate în raport cu situația de fapt, întocmirea unui raport amănunțit
asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la insolvabilitate, menționîndu-se
persoanele cărora le-ar fi imputabile și premisele angajării răspunderii acestora în
condițiile legii, prezentarea acestui raport instanței de insolvabilitate în termenul
stabilit de ea.
Prin urmare, lichidatorul urma să prezinte un raport amănunțit cu privire la
cauzele și împrejurările care au dus la insolvabilitate în care să fie reflectat: fapta
ilicită, prejudiciul cauzat, legătura de cauzalitate și culpa aducerii la insolvabilitate
a membrilor organelor de conducere și/sau de supraveghere or, argumentul precum
că întreprinderea a fost lăsată de izbeliște de către organele de conducere nu
reprezintă o probă pertinentă și concludentă în vederea constatării imputabilității
aducerii la insolvabilitate a societății cu răspundere limitată ”Vartex-Net”, în
proces de lichidare.
Cu referire la temeiul atragerii la răspundere subsidiară, recurentul a invocat
prevederile art. 248 alin. (1) din Legea insolvabilității, specificînd că
administratorul societății cu răspundere limitată ”Vartex-Net” Sergiu Guțu nu a
predat nici un act contabil a societății.
În acest sens, art. 248 alin. (1) lit. e) din Legea insolvabilității stabilește ca
temei de atragerea la răspundere disciplinară contribuirea la dispariția
documentelor contabile, a documentelor de constituire a ștampilei.
Dispariția documentelor contabile, ca stare juridică urmează să fie constatată
prin probe pertinente și concludente, astfel ca instanța de insolvabilitate să
constatate contribuirea la dispariția actelor contabile de către membrii organelor de
conducere și/sau supraveghere. Or, netransmiterea actelor contabile de către
administratorul societății cu răspundere limitată ”Vartex-Net”, Barba Victor nu se
echivalează cu dispariția actelor contabile.
Luînd în considerație acest fapt, instanța de recurs suplimentar, conchide că,
art. 295 alin. (7) din Codul contravențional stabilește ca contravenție pierderea,
sustragerea sau distrugerea documentelor contabile pînă la expirarea termenului
de păstrare a lor, conform regulilor stabilite de Organul de Stat pentru
Supravegherea și Administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova, sau
nerestabilirea lor, conform legislației, în termen de pînă la 3 luni din momentul
constatării faptului respectiv.
Cu referire la argumentul recurentului privind neexecutarea de către
administratorul societății cu răspundere limitată ”Vartex-Net”, Barba Victor a
obligației stabilite de art. 27 alin. (3) din Legea insolvabilității, care prevede că,
debitorul are obligația de a transmite administratorului provizoriu, în cel mult 3
zile lucrătoare de la cerere, informațiile solicitate de acesta, apreciate ca fiind
necesare, cu privire la activitatea și la patrimoniul său, precum și documentele
8
activității economice și documentele de evidență contabilă, inclusiv ștampilă
întreprinderii, care vor fi reținute de administratorul provizoriu spre documentare,
instanța de recurs menționează următoarele:
Potrivit art. 27 alin. (4) din Legea insolvabilității, în cazul în care
informațiile și documentele prevăzute la alin. (3), inclusiv ștampila, nu sînt
prezentate de către membrii organelor de conducere ale debitorului, aceștia vor fi
trași la răspundere patrimonială subsidiară și/sau penală, sau contravențională, în
modul stabilit de lege, iar administratorul provizoriu desemnat va reconstitui, în
măsura posibilităților, informațiile și/sau documentele, cheltuielile urmînd a fi
încasate din contul persoanelor culpabile.
Respectiv, alin. (4) al art. 27 este efectul neexecutării alin. (3) al articolului
în cauză, care stabilește că informațiile se prezintă în 3 zile de la cererea
lichidatorului/administratorului.
În speță, recurentul nu a prezentat nici o probă care să confirme înaintarea
cererii către Victor Barbă administratorul societății cu răspundere limitată ”Vartex-
Net”, în proces de lichidare cu cererea de solicitare a actelor contabile.
Cu referire la nedepunerea cerere de intentare a procesului de insolvabilitate
în termenul prevăzut de lege, instanța de recurs conchide următoarele:
Conform art.14 alin.(1), (2) și (3) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie
2012, debitorul este obligat să depună cerere introductivă dacă există unul din
temeiurile prevăzute la art.10.
Debitorul este obligat să depună cerere introductivă și în cazul în care:
executarea integrală a creanțelor scadente ale unui sau ale mai multor creditori
poate cauza imposibilitatea satisfacerii integrale la scadență a creanțelor celorlalți
creditori, în cadrul lichidării, care se efectuează conform altor legi, devine evident
că debitorul nu poate satisface integral creanțele creditorilor. Debitorul este obligat
să depună cerere introductivă imediat, dar nu mai tîrziu de expirarea a 30 de zile
calendaristice din data survenirii temeiurilor indicate în prezentul articol la alin.(2)
și la art.10 alin.(2).
Articolul 10 alin.(1), (2) și (3) aceiași Lege prevede că, intentarea unui
proces de insolvabilitate presupune existenta unui temei. Temeiul general de
intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a
debitorului. Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în
supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică
responsabilă de creanțele creditorilor în limitele patrimoniului său.
În acest caz, la baza evaluării patrimoniului debitorului trebuie pusă
continuarea activității lui dacă acest fapt este posibil. Din sensul normelor de drept
citate rezultă că debitorul este obligat să depună cerere introductivă imediat, dar nu
mai tîrziu de expirarea a 30 de zile calendaristice din data survenirii incapacității
de plată sau supraîndatorarea.
Conform art.72 alin.(7) Legea cu privire la societățile cu răspundere limitată
nr.135-XVI din 14 iunie 2007, în cazul apariției indiciilor de insolvabilitate,
administratorul este obligat să depună imediat, dar nu mai tîrziu decît la expirarea
9
unei luni, cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate dacă
asociații nu vor acoperi pierderile.
În speță, lichidatorul societății cu răspundere limitată ”Vartex-Net” nu a adus
nici o probă pertinentă și concludentă care să reflecte momentul survenirii
incapacității de plată și supraîndatorării și inacțiunile membrilor organelor de
conducere.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Codul de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de lichidatorul societății cu răspundere limitată
”Vartex-Net”, în proces de lichidare, Sergiu Guțu.
Se menține hotărârea Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2016, în pricina
civilă, la cererea lichidatorului societății cu răspundere limitată ”Vartex-Net”, în
proces de lichidare, Sergiu Guțu cu privire atragerea la răspundere subsidiară a
organului de conducere a întreprinderii insolvabile în persoana administratorului și
fondatorului Barba Victor cu cota-parte de 50% și fondatorului Varzari Maxim cu
cota-parte de 50%
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței, Svetlana Filincova
judecători Maria Ghervas
Nicolae Craiu
Sveatoslav Moldovan
Dumitru Mardari
10
11