ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.03.2017

2ri-78/17 — stabilirea remuneratiei administratorului insolvabilitatii

HOTĂRÂRE
22.03.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
stabilirea remuneratiei administratorului insolvabilitatii
Temei legal
remunerarea administratorului-lichidatorului. Compensarea cheltuielilor
Citează această cauză
2ri-78/17 — stabilirea remuneratiei administratorului insolvabilitatii (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ri-78/17

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A Nogai)

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Botnaru Arcadie,

în pricina civilă privind examinarea bilanțului de lichidare și raportului final al

lichidatorului debitorului Societatea cu Răspundere Limitată „Barcador”,

împotriva hotărârii din 30 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

Prin încheierea din 14 mai 2012 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea

introductivă depusă de creditorii SRL „Customagic”, SRL „Consalcom” și SA „Augur

Perla” privind intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Barcador”, iar în

funcție de administrator provizoriu a fost numit Sergiu Guțu, care a fost împuternicit

de a întreprinde măsuri pentru asigurarea integrității masei debitoare, oportunitatea și

posibilitățile continuării sau restabilirii activității economice a debitorului.

Prin hotărârea din 15 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău s-a intentat procesul

de insolvabilitate față de SRL „Barcador” și s-a numit în funcție de administrator al

procesului de insolvabilitate ÎI “Guțu Sergiu”, deținătorul certificatului de instruire

profesională nr. 19329 din 08.07.2011.

La data de 22 aprilie 2013 administratorul Sergiu Guțu s-a adresat în instanța de

insolvabilitate cu un demers solicitând intentarea SRL „Barcador” procedurii de

faliment cu desemnarea lichidatorului.

Prin hotărârea din 30 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a aprobat raportul

final și bilanțul de lichidare al SRL “Barcador”; s-a lichidat SRL „Barcador” cu sediul

pe str. Ion Creangă, 49/3, apartamentul nr. 53; s-a încetat procesul de insolvabilitate

față de SRL „Barcador” cu radierea întreprinderii din Registrul de Stat al persoanelor

juridice; s-au considerat stinse creanțele neexecutate ale SRL „Barcador” față de

creditorii debitorului; s-a încasat din contul lui Botnaru Arcadie în beneficiul

lichidatorului Sergiu Guțu suma de 120000 lei cu titlu de remunerație a lichidatorului.

La data de 02 februarie 2017 Botnaru Arcadie a declarat recurs împotriva hotărârii

1

din 30 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău solicitând repunerea în termenul legal de

contestare a hotărârii instanței de insolvabilitate; casarea parțială a acesteia în partea ce

ține de încasarea din contul recurentului a sumei de 120000 lei cu remiterea pricinii la

rejudecare în instanța de insolvabilitate pe acest capăt de cerere.

În motivarea recursului s-a invocat că, hotărârea contestată este ilegală,

neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece pricina a fost judecată în absența unui

participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data si ora ședinței de judecată.

Menționează recurentul că, din materialele dosarului de insolvabilitate rezultă că,

cu hotărîrea contestată a făcut cunoștință la 20.01.2017, atunci când a recepționat

încheierea executorului judecătoresc de intentare a procedurii de executare în baza

hotărârii recurate, drept pentru care recursul urmează a fi repus în termen cu

examinarea acestuia în conformitate cu prevederile legale.

Cu referire la ilegalitatea hotărârii contestate, precizează recurentul că, din

procesul-verbal al ședinței de judecată din 30.06.2016 rezultă că cererea privind

încasarea remunerației administratorului/lichidatorului a fost depusă în cadrul ședinței

judecată din 30.06.2016. Conform art. 70 alin. (13) al Legii insolvabilității, instanța de

insolvabilitate urma să înștiințeze/citeze recurentul despre examinarea cererii de

încasare a remunerației lichidatorului și să-i acorde posibilitate de a formula o poziție

de apărare la cererea respectivă. Or, anexarea notificării lichidatorului despre faptul că

pe data de 30.06.2016 este numită ședință de judecată unde se va examina raportul final

și bilanțul de lichidare al SRL „Barcador” nu are nici o legătură cauzală cu examinarea

cererii de încasare a remunerației lichidatorului asupra căreia nu s-a expus. Deci,

neprezentarea recurentului în cadrul ședinței de judecată din 30.06.2016 a fost dictată

și bazată exclusiv pe notificarea lichidatorului conform căreia la ședință de judecată

din 30.06.2016 urma să se examineze doar raportul final și bilanțul de lichidare al SRL

„Barcador”, cu care a făcut cunoștință anterior și nu avea care pretenții.

Consideră recurentul că, lichidatorul intenționat a înaintat o astfel de cerere în

cadrul ședinței de judecată, neindicând acest fapt în notificarea sa, pentru a nu-i acorda

posibilitate legală de a-și formula o poziție de apărare și de a prezenta probe întru

confirmarea admiterii parțiale a cererii de încasare a remunerației lichidatorului. Mai

mult decât atât, rezultând din prevederile art. 70 alin. (13) al Legii insolvabilității,

instanța de insolvabilitate la examinarea cererii privind încasarea remunerației

lichidatorului urma să emită o încheiere susceptibilă de recurs, ceea ce nu a făcut.

Conform art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității, nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de

15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

Instanța de insolvabilitate a adoptat încheierea la data de 30 iunie 2016, iar

recursul a fost declarat de către Botnaru Arcadie la data de 02 februarie 2017.

În recursul declarat, Botnaru Arcadie a solicitat repunerea în termenul de

contestare, invocând precum că, cu hotărârea contestată a făcut cunoștință la

20.01.2017, atunci când a recepționat încheierea executorului judecătoresc de intentare

a procedurii de executare în baza hotărârii recurate.

În conformitate cu art. 116 alin.(1)-(4) Cod de procedură civilă, persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi

repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța

2

judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de

judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.

Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie

depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu

poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de

împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să

cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

Colegiul reiterează că instituția de drept procesual a repunerii în termen constituie

beneficiul acordat de lege titularului unui drept procesual, care din motive justificate

nu și-a putut exercita dreptul în interiorul termenului imperativ, să-și îndeplinească

acest drept și, ulterior, fără ca instanța să-l decadă din exercițiul său sau să aplice o altă

sancțiune prevăzută de lege în caz de nerespectare a termenului.

Repunerea în termen trebuie să fie solicitată de parte, instanța neputând, în lipsa

unei dispoziții legale exprese, să o pronunțe din oficiu cu încălcarea principiului

dreptului de dispoziție a părților, chiar și în ipoteza în care din ansamblul materialului

probator administrat în dosar ar rezulta că partea a fost împiedicată de un motiv

justificat în a-și îndeplini actul de procedură în termen.

Colegiul remarcă că termenul de contestare poate fi repus, cu examinarea

recursului în fond, doar în cazul dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru și

prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în

termen.

În speță, Colegiul relevă că hotărârea contestată a fost pronunțată în lipsa

recurentului, fiind expediată în adresa acestuia la data de 28 iulie 2016, conform

scrisorii de însoțire (f.d. 205), însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.

Astfel, având ca reper data de 20.01.2017 - data când recurentul a făcut cunoștință

cu hotărârea contestată, mențiune indicată în textul recursului, Colegiul consideră

necesar de a-l repune pe Botnaru Arcadie în termenul de declarare a recursului.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Botnaru

Arcadie întemeiat și pasibil de a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 70 alin. (1) al Legii insolvabilității, pentru îndeplinirea funcțiilor,

administratorul/lichidatorul are dreptul la remunerație și la compensarea cheltuielilor

aferente.

3

(2) Remunerația administratorului/lichidatorului se constituie din onorarii fixe și

onorarii de succes sub formă procentuală și se achită în monedă națională, inclusiv în

cazul în care remunerația se determină în funcție de creanțe/sume în valută străină.

(12) Cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv

cheltuielile de publicare, notificare, convocare și comunicare a actelor de procedură

efectuate de către administrator/lichidator vor fi suportate din patrimoniul debitorului.

(13) În cazul în care se constată că debitorul nu dispune de bunuri sau că bunurile

lui nu pot acoperi cheltuielile procedurii de insolvabilitate sau ale procedurii

falimentului, achitarea onorariului fix administratorului/lichidatorului, precum și

compensarea cheltuielilor aferente se trec în mod solidar, prin încheiere

judecătorească, în obligația organelor de conducere ale debitorului consemnate la art.

247. Încheierea judecătorească se emite cu citarea administratorului/lichidatorului, a

membrilor organelor de conducere ale debitorului în a cărui obligație se cere trecerea

acoperirii cheltuielilor masei debitoare, a președintelui comitetului creditorilor.

Încheierea poate fi atacată cu recurs de persoanele vizate în ea. Neprezentarea

părților citate legal nu împiedică examinarea cauzei.

Conform art. 247 alin. (1), (2) al Legii insolvabilității, în sensul prezentei legi,

membri ai organelor de conducere ale debitorului pot fi: debitorul persoană fizică ce

desfășoară activitate individuală de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale

sau al gospodăriei țărănești (de fermier), administratorii societăților comerciale,

membrii organelor executive, membrii consiliilor de supraveghere (de observatori),

lichidatorii și membrii comisiilor de lichidare, contabilii. Prevederile alin.(1) se aplică

persoanelor care dețineau funcțiile respective la data intentării procesului de

insolvabilitate, precum și celor care au deținut aceste funcții pe parcursul ultimelor 24

de luni anterioare intentării procesului.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 30 iunie 2016, Curtea de Apel

Chișinău a aprobat raportul final și bilanțul de lichidare al SRL “Barcador”; a lichidat

SRL „Barcador” cu sediul pe str. Ion Creangă, 49/3, apartamentul nr. 53; a încetat

procesul de insolvabilitate față de SRL „Barcador” cu radierea întreprinderii din

Registrul de Stat al persoanelor juridice; a considerat stinse creanțele neexecutate ale

SRL „Barcador” față de creditorii debitorului; a încasat din contul lui Botnaru Arcadie

în beneficiul lichidatorului Sergiu Guțu suma de 120000 lei cu titlu de remunerație a

lichidatorului.

Recurentul, prin recursul declarat, își exprimă dezacordul cu soluția instanței de

insolvabilitate în partea în care a fost admisă cererea lichidatorului Guțu Sergiu privind

încasarea de la Botnaru Arcadie a sumei în mărime de 120000 lei cu titlu de

remunerație, invocând că cererea respectivă a fost înaintată în cadrul ședinței de

judecată din 30 iunie 2016, ședință în care recurentul nu a participat și nu a cunoscut

despre examinarea unei astfel de cereri.

Colegiul verificând legalitatea actului de dispoziție contestat în raport cu

argumentele invocate în recurs reține că, instanța de insolvabilitate la adoptarea

hotărârii contestate nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii.

Astfel, luând în considerare faptul că, recurentul contestă doar în partea

examinării cererii lichidatorului privind încasarea remunerației în lipsa sa, Colegiul va

purcede la examinarea obiecțiilor de procedură invocate în cererea de recurs.

4

În conformitate cu art. 26 Cod de procedură civilă, procesele civile se desfășoară

pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale.

Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât pârțile și

ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi

poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și

independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra

oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu pricina dată judecății și de a-

și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

Instanța care judecă pricina își păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează

condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea

obiectivă a circumstanțelor reale ale pricinii.

Egalitatea părților în drepturile procedurale este garantată prin lege și se asigură

de către instanță prin crearea posibilităților egale, suficiente și adecvate de folosire a

tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor de

fapt și de drept, astfel încât nici una dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu

cealaltă.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, contradictorialitatea reprezintă o parte

esențială a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 ce guvernează procesul

civil și în conformitate cu care desfășurarea acestuia este astfel organizată încât părțile

să aibă posibilitatea de a discuta în contradictoriu toate elementele cauzei și combate

orice element de fapt sau de drept care prin specificul lor, sunt de natură a servi la

soluționarea ei.

Contradictorialitatea impune cerința ca nici o măsură să nu fie ordonată de

instanță înainte ca aceasta să fie pusă în discuția contradictorie a părților, în vederea

exercitării dreptului la apărare, de aici rezultă și existența unei legături indisolubile

între principiul enunțat și principiul dreptului la apărare.

Conform art. 6 alin. (1),(3), (4) și (5) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012, citarea participanților la proces se efectuează de către instanța de insolvabilitate

din oficiu. Notificarea și înștiințarea, cu excepția cazului în care sarcina notificării și a

înștiințării aparține unor alte organe care aplică procedura, precum și convocările

prevăzute de prezenta lege cad în sarcina administratorului provizoriu sau

administratorului insolvabilității, sau a lichidatorului, după caz. Notificările și

înștiințările se fac prin scrisori recomandate, iar în cazurile expres prevăzute de

prezenta lege și prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Înștiințarea

și notificarea conform alin.(4) se consideră efectuată după expirarea a 3 zile lucrătoare

de la publicare.

În conformitate cu art. 100 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, cererea de

chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin

poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Dacă i se

cere să îndeplinească pentru o altă instanță procedura de comunicare, instanța solicitată

este obligată să ia de îndată măsurile necesare, conform legii, și să trimită instanței

solicitante dovezile de îndeplinire a procedurii cerute.

La caz, Colegiul reține că, contrar prevederilor art. 6 alin. (1), (3), (4) și (5) din

5

Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 și art. 100 alin. (1) și (2) Codul de

procedură civilă, lichidatorul SRL „Barcador” – Guțu Sergiu sau după caz instanța de

insolvabilitate, nu a adus la cunoștința recurentului cererea de încasare a remunerației

lichidatorului pentru activitatea înfăptuită în cadrul procesului de insolvabilitate și nici

nu a înștiințat reclamantul că prezenta cerere se va examina în cadrul ședinței de

judecată numită pentru data de 30 iunie 2016.

Ori, anexarea notificării lichidatorul SRL „Barcador” - Guțu Sergiu despre faptul

că la 30 iunie 2016 este numită ședința de judecată unde se va examina raportul final

și bilanțul de lichidare a SRL „Barcador” nu are nici o legătură de cauzalitate cu

examinarea cererii de încasare a remunerației lichidatorului, deoarece rezultând din

prevederile art. 70 alin. (13) din Legea insolvabilității, instanța de insolvabilitate urma

să înștiințeze/citeze membrii organelor de conducere, în speță recurentul, despre

înaintarea unei astfel de cereri. La caz, o astfel de confirmare la materialele pricinii

lipsește.

În contextul dat, Colegiul apreciază ca fiind întemeiat argumentul recurentului

precum că instanța de insolvabilitate examinând cererea de încasare a remunerației

lichidatorului în cadrul ședinței de judecată din 30 iunie 2016, în lipsa acestuia și în

lipsa unei notificări privind examinarea unei astfel de cereri, i-a încălcat dreptul de a-

și formula poziția de apărare și de a-i acorda posibilitate legală de a prezenta probe

corespunzătoare în susținerea opiniei sale.

În atare ordine de idei, Colegiul relevă că la rejudecarea pricinii, instanța de

insolvabilitate urmează să verifice circumstanțele pricinii în partea ce țin de

argumentele invocate de către recurentul Botnaru Arcadie, în condițiile când procesul

echitabil presupune asigurarea, garantarea și respectarea principiilor

contradictorialității, egalității armelor în proces.

Mai mult, în conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

Analiza pe care instanța de insolvabilitate o face în legătură cu motivele de fapt

și de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie

clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și

acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra

tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru

admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21

ianuarie 1999)

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Botnaru

Arcadie și casează hotărârea din 30 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, în partea

încasării de la Botnaru Arcadie în beneficiul lichidatorului Guțu Sergiu a sumei de

120000 lei ce constituie remunerația lichidatorului cu remiterea pricinii în această parte

la rejudecare în instanța de insolvabilitate, în alt complet de judecată.

La rejudecare instanța de insolvabilitate urmează să țină cont de cele

6

menționate supra și să adopte o hotărâre legală.

În conformitate cu art. 443, art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se repune Botnaru Arcadie în termenul de declarare a recursului.

Se admite recursul declarat de Botnaru Arcadie.

Se casează hotărârea din 30 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, în pricina civilă

privind examinarea bilanțului de lichidare și raportului final al lichidatorului

debitorului Societatea cu Răspundere Limitată „Barcador”, în partea încasării de la

Botnaru Arcadie în beneficiul lichidatorului Guțu Sergiu a sumei de 120000 lei ce

constituie remunerația lichidatorului și în această parte se remite pricina la rejudecare

în instanță de insolvabilitate - Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-10-23
0,95
2rci-42/19 — cu privire la incasarea onorariului lichidatorului
Dosarul nr. 2rci-42/19 Instanţa de fond: Curtea de Apel Chișinău – E. Clim ÎNCHEIERE 23 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei
CSJ 2019-09-25
0,95
2rci-38/19 — cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate
Dosarul nr. 2rci-38/19 Instanţa de fond: Curtea de Apel Chișinău – E. Clim ÎNCHEIERE 25 septembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţe
CSJ 2016-12-28
0,95
2rc-1050/16 — remunerația administratorului insolvabilității
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău Dosarul nr.2rc-1050/16 Judecător: M. Moraru D E C I Z I E 28 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președin
CSJ 2020-07-01
0,94
2rci-29/20 — cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate
Dosarul nr. 2rci-29/20 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. Gh. Mîțu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. B. Bîrca, E. Clim, O. Cojocaru) DECIZIE 1 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de con
CSJ 2017-12-13
0,94
2ri-392/17 — autorizarea creditorului de a trage la raspundere subsidiara a membrilor organelor de conducere
Dosarul nr. 2ri-392/17 Prima instanţă: Curtea de Apel Chişinău (jud. A Pahopol) DECIZIE 13 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintel
Sursă