3ra-929/16 — anularea dispozițiilor de concediere și de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă și reparaea prejudiciului moral

prima instanță: L. Turculeț, dosarul nr. 3ra-929/16 instanța de apel: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva Î N C H E I E R E 29 iunie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Galina Stratulat Ion Druță examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Bazan Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Bazan împotriva Primăriei comunei Zîrnești raionul Cahul, intervenienți accesorii Cebotaru Anastasia, Cebotaru Elena cu privire la anularea ordinelor de concediere și de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 25 februarie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Bazan Natalia și menținută hotărîrea Judecătoriei Cahul din 09 decembrie 2015, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă : La 27 octombrie 2015, Bazan Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei com.

Zîrnești raionul Cahul cu privire la anularea ordinelor de concediere și de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă, și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a indicat că ocupă funcția de director al Centrului de cultură și odihnă Zîrnești, și metodist la Clubul din satul Paicu în baza contractului individual de muncă nr. 54/1 din 09 decembrie 2011, încheiat cu Primarul comunei Zîrnești, r-1 Cahul. Susține că la 15 septembrie 2015 a fost emisă dispoziția nr. 13-i prin care a fost desfăcut contractul individual de muncă încheiat prin cumul, de angajare în funcția de metodist la Clubul din satul Paicu, r-1 Cahul.

Indică că nefiind de acord cu dispoziția sus menționată, la data de 17 septembrie 2015 a înaintat o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea dispoziției nr. 13-i cu privire la demisie, anularea altor acte de desfacere a contractului individual de muncă și angajarea altor persoane la funcția dată și restabilirea la locul de muncă. La 02 octombrie 2015 a fost emisă dispoziția nr. 19-i cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, care a fost aplicată pentru nerespectarea dispoziției nr. 13-i din 15 septembrie 2015, emisă de Primarul comunei Zîrnești și completarea eronată a tabelului de pontaj pentru luna septembrie 2015. Menționează că la 07 octombrie 2015 a înaintat o altă cerere prealabilă prin care a solicitat anularea dispoziției nr. 19-i din 02 octombrie 2015, însă răspuns oficial la cererile prealabile înaintate nu a primit.

Invocă ilegalitatea eliberării din funcția de metodist la Clubul din satul Paicu, deoarece primarul nu are astfel de împuterniciri conform Regulamentului-tip de activitate a Casei de Cultură, iar contractul nu poate fi desfăcut, ci modificat la acordul părților sau prin hotărîrea instanței de judecată. Consideră că dispoziția nr. 13-i din 15 septembrie 2015 este una ilegală și nu constituie un act de demisie, ci de concediere, iar cerere de angajare a dnei Cebotaru Anastasia din 01 septembrie 2015, depusă în urma emiterii dispoziției 13-i, trebuie să fie soluționată de reclamantă, aceasta fiind director al Casei de cultură a comunei Zîrnești, r-1 Cahul. La fel, indică că cererea de angajare a dnei Cebotaru Anastasia nu poate servi temei juridic pentru concedierea dînsei, iar primarul și-a depășit în mod vădit limitele acordate prin lege, admițînd imixtiune în activitatea Casei de cultură și odihnă Zîrnești.

Relevă că datorită faptului că dispoziția nr. 13-i este ilegală, nu poate fi legală nici dispoziția nr. 19-i. Insistă că în rezultatul concedierii sale ilegale, dînsa a suportat un prejudiciu moral, pe care î-l estimează în cuantum de 30 000 lei, manifestat prin suferințele psihice, determinate de stare de stres, ținînd cont de împrejurările în care a fost produsă fapta prejudiciabilă și consecințele afective manifestate prin limitarea temporară de anumite posibilități, înjosirea publică a reputației profesionale, care pînă la caz a fost ireproșabilă.

Își întemeiază pretențiile în baza art. art. 81, 86, 87, 89, 90, 206-210 din Codul muncii și art. art. 3, 16, 24 alin. (3), art. 26 alin. (1) lit. a) și lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Solicită anularea dispoziției nr. 13-i din 15 septembrie 2015 cu privire la demisie, restabilirea la locul de muncă precum este indicat în contractul individual de muncă nr. 54/1 din 09 septembrie 2011, anularea dispoziției nr. 19-i din 02 octombrie 2015 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, perceperea compensării prejudiciului moral cauzat prin eliberarea ilegală din serviciu și sancționarea ilegală în mărime de 30 000 lei și încasarea din contul pîrîtului a tuturor cheltuielilor de judecată care vor fi suportate în acest proces.

Pin încheierea Judecătoriei Cahul din 28 octombrie 2015, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Cebotaru Anastasia (f. d. 20-21). Pin încheierea Judecătoriei Cahul din 01 decembrie 2015, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Cebotaru Elena - directorul Clubului satului Paicu, comuna Zîrnești (f. d. 39-40). Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 09 decembrie 2015, acțiunea a fost admisă parțial, fiind anulată ca neîntemeiată Dispoziția nr. 19-i din 02 octombrie 2015 emisă de primarul comunei Zîrnești r-l Cahul prin care a fost aplicată sancțiune disciplinară în formă de mustrare directorului Casei de Cultură Zîrnești r-l Cahul Bazan Natalia. S-a încasat de la pîrît în folosul Nataliei Bazan suma de 1000 lei cu titlu de prejudiciul moral pentru sancționare disciplinară neîntemeiată.

S-a încasat de la pîrît în folosul Nataliei Bazan cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Cahul din 25 februarie 2016, a fost respins apelul declarat de către Bazan Natalia și menținută hotărîrea primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. 86 alin. (1) lit. s), art. 273, art. 261 alin. (1) din Codul muncii, care reglementează aspectele ce țin de concedierea salariaților care prestează munca prin cumul, temeiurile suplimentare de încetare a contractului individual de muncă cu salariații care prestează muncă prin cumul, munca prin cumul a conducătorului unității de stat, inclusiv municipale, sau al unității cu capital majoritar de stat.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe precum că dispoziția nr. 13-i din 15 septembrie 2015 cu privire la concedierea Nataliei Bazan din funcția cumulată de metodist la Clubul din satul Paicu este una legală, iar criticile din cererea de apel în acest sens sunt neîntemeiate. Concomitent instanța de apel a conchis că prima instanță legal și întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei Bazan Natalia cu privire la anularea dispoziției de concediere, restabilirea la locul de muncă și parțial în privința reparării prejudiciului moral. La 26 aprilie 2016, Bazan Natalia a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea în care pretențiile au fost respine cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerînd-o neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. Susține că nu putea fi eliberată din funcția de metodist al Clubului din satul Paicu, deoarece primarul nu are astfel de împuterniciri conform Regulamentului-tip de activitate a Casei de Cultură, iar angajarea metodistului ține de competenta directorului Casei de Cultură, dar nu a primarului. Cu referire la prevederile art. 87 din Codul muncii, insistă că concedierea se admite doar cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate. Menționează că prin prisma prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și art. 89 alin. (2) din Codul muncii, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului.

Apreciază eronată referirea instanței la faptul că primarul este persoana competentă de a rezilia contractul individual în muncă, ori potrivit art. 29 alin. (1) lit. c) al Legii privind administrația publică locală, primarul încetează raporturile de serviciu sau de muncă cu șefii de subdiviziuni, de servicii, de întreprinderi municipale din subordinea autorității administrației publice locale, însă funcția de metodist la Clubul din satul Paicu nu este o funcție de conducere a unei subdiviziuni a administrației publice locale.

La fel, consideră eronată și concluzia instanței de apel cu referire la art. 261 alin. (1) din Codul muncii, care indică că conducătorul unității de stat, inclusiv municipale, sau al unității cu capital majoritar de stat nu poate să presteze muncă prin cumul la o altă unitate sau să cumuleze funcții la unitatea pe care o conduce, cu excepțiile prevăzute de legislația în vigoare, deoarece întreprinderea la care activa prin cumul nu cade sub incidența normei menționate. Remarcă că instanța neîntemeiat a diminuat mărimea prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică. La 13 iunie 2016, Primăria comunei Zîrnești r-l Cahul a depus referință prin care a invocat caracterul neîntemeiat al recursului și legalitatea deciziei instanței de apel, considerînd recursul declarat de Bazan Natalia, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanței de apel din 25 februarie 2016 a fost expediată în adresa recurentei la 16 martie 2016, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire nr. 05-3a-1611-24122015 (f. d. 83), însă, probe care ar confirma și recepționarea acesteia de către recurenta la materialele cauzei lipsesc. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 26 aprilie 2016, în termen. Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Bazan Natalia este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Bazan Natalia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Nu poate fi reținută la caz nici critica recurentei precum că la emiterea dispoziției de concediere nu au fost respectate prevederile art. 87 Codul muncii, în ceea ce privește consultarea prealabilă a organului sindical la concedierea sa, deoarece recurenta nu a confirmat prin probe pertinente și concludente precum că este membrul al sindicatelor, sau că unitatea unde activează are organul sindical.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în recursul declarat de către Bazan Natalia asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Bazan Natalia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Bazan Natalia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță