3ra-929/16 — anularea dispozițiilor de concediere și de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă și reparaea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea dispoziţiilor de concediere şi de aplicare a sancţiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă şi reparaea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-929/16 — anularea dispozițiilor de concediere și de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă și reparaea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: L. Turculeț, dosarul nr. 3ra-929/16
instanța de apel: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva
Î N C H E I E R E
29 iunie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Galina Stratulat
Ion Druță
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Bazan
Natalia,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Bazan împotriva
Primăriei comunei Zîrnești raionul Cahul, intervenienți accesorii Cebotaru Anastasia,
Cebotaru Elena cu privire la anularea ordinelor de concediere și de aplicare a
sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 25 februarie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de către Bazan Natalia și menținută hotărîrea Judecătoriei Cahul
din 09 decembrie 2015, prin care acțiunea a fost admisă parțial,
c o n s t a t ă :
La 27 octombrie 2015, Bazan Natalia a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei com. Zîrnești raionul Cahul cu privire la anularea ordinelor de
concediere și de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă, și
repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că ocupă funcția de director al Centrului de
cultură și odihnă Zîrnești, și metodist la Clubul din satul Paicu în baza contractului
individual de muncă nr. 54/1 din 09 decembrie 2011, încheiat cu Primarul comunei
Zîrnești, r-1 Cahul.
Susține că la 15 septembrie 2015 a fost emisă dispoziția nr. 13-i prin care a fost
desfăcut contractul individual de muncă încheiat prin cumul, de angajare în funcția de
metodist la Clubul din satul Paicu, r-1 Cahul.
Indică că nefiind de acord cu dispoziția sus menționată, la data de
17 septembrie 2015 a înaintat o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea
dispoziției nr. 13-i cu privire la demisie, anularea altor acte de desfacere a contractului
individual de muncă și angajarea altor persoane la funcția dată și restabilirea la locul
de muncă.
La 02 octombrie 2015 a fost emisă dispoziția nr. 19-i cu privire la aplicarea
sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, care a fost aplicată pentru nerespectarea
dispoziției nr. 13-i din 15 septembrie 2015, emisă de Primarul comunei Zîrnești și
completarea eronată a tabelului de pontaj pentru luna septembrie 2015.
Menționează că la 07 octombrie 2015 a înaintat o altă cerere prealabilă prin care
a solicitat anularea dispoziției nr. 19-i din 02 octombrie 2015, însă răspuns oficial la
cererile prealabile înaintate nu a primit.
Invocă ilegalitatea eliberării din funcția de metodist la Clubul din satul Paicu,
deoarece primarul nu are astfel de împuterniciri conform Regulamentului-tip de
activitate a Casei de Cultură, iar contractul nu poate fi desfăcut, ci modificat la acordul
părților sau prin hotărîrea instanței de judecată.
Consideră că dispoziția nr. 13-i din 15 septembrie 2015 este una ilegală și nu
constituie un act de demisie, ci de concediere, iar cerere de angajare a dnei
Cebotaru Anastasia din 01 septembrie 2015, depusă în urma emiterii dispoziției 13-i,
trebuie să fie soluționată de reclamantă, aceasta fiind director al Casei de cultură a
comunei Zîrnești, r-1 Cahul.
La fel, indică că cererea de angajare a dnei Cebotaru Anastasia nu poate servi
temei juridic pentru concedierea dînsei, iar primarul și-a depășit în mod vădit limitele
acordate prin lege, admițînd imixtiune în activitatea Casei de cultură și odihnă Zîrnești.
Relevă că datorită faptului că dispoziția nr. 13-i este ilegală, nu poate fi legală
nici dispoziția nr. 19-i.
Insistă că în rezultatul concedierii sale ilegale, dînsa a suportat un prejudiciu
moral, pe care î-l estimează în cuantum de 30 000 lei, manifestat prin suferințele
psihice, determinate de stare de stres, ținînd cont de împrejurările în care a fost
produsă fapta prejudiciabilă și consecințele afective manifestate prin limitarea
temporară de anumite posibilități, înjosirea publică a reputației profesionale, care pînă
la caz a fost ireproșabilă.
Își întemeiază pretențiile în baza art. art. 81, 86, 87, 89, 90, 206-210 din Codul
muncii și art. art. 3, 16, 24 alin. (3), art. 26 alin. (1) lit. a) și lit. c) din Legea
contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.
Solicită anularea dispoziției nr. 13-i din 15 septembrie 2015 cu privire la
demisie, restabilirea la locul de muncă precum este indicat în contractul individual de
muncă nr. 54/1 din 09 septembrie 2011, anularea dispoziției nr. 19-i din 02 octombrie
2015 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, perceperea compensării
prejudiciului moral cauzat prin eliberarea ilegală din serviciu și sancționarea ilegală în
mărime de 30 000 lei și încasarea din contul pîrîtului a tuturor cheltuielilor de judecată
care vor fi suportate în acest proces.
Pin încheierea Judecătoriei Cahul din 28 octombrie 2015, a fost atrasă în proces
în calitate de intervenient accesoriu Cebotaru Anastasia (f. d. 20-21).
Pin încheierea Judecătoriei Cahul din 01 decembrie 2015, a fost atrasă în proces
în calitate de intervenient accesoriu Cebotaru Elena - directorul Clubului satului Paicu,
comuna Zîrnești (f. d. 39-40).
Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 09 decembrie 2015, acțiunea a fost admisă
parțial, fiind anulată ca neîntemeiată Dispoziția nr. 19-i din 02 octombrie 2015 emisă
de primarul comunei Zîrnești r-l Cahul prin care a fost aplicată sancțiune disciplinară
în formă de mustrare directorului Casei de Cultură Zîrnești r-l Cahul Bazan Natalia.
S-a încasat de la pîrît în folosul Nataliei Bazan suma de 1000 lei cu titlu de
prejudiciul moral pentru sancționare disciplinară neîntemeiată.
S-a încasat de la pîrît în folosul Nataliei Bazan cheltuielile de asistență juridică
în mărime de 2000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 25 februarie 2016, a fost respins apelul
declarat de către Bazan Natalia și menținută hotărîrea primei instanțe.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. 86 alin. (1) lit.
s), art. 273, art. 261 alin. (1) din Codul muncii, care reglementează aspectele ce țin de
concedierea salariaților care prestează munca prin cumul, temeiurile suplimentare de
încetare a contractului individual de muncă cu salariații care prestează muncă prin
cumul, munca prin cumul a conducătorului unității de stat, inclusiv municipale, sau al
unității cu capital majoritar de stat.
Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de
apel a reținut ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe precum că dispoziția nr.
13-i din 15 septembrie 2015 cu privire la concedierea Nataliei Bazan din funcția
cumulată de metodist la Clubul din satul Paicu este una legală, iar criticile din cererea
de apel în acest sens sunt neîntemeiate.
Concomitent instanța de apel a conchis că prima instanță legal și întemeiat a
ajuns la concluzia de a respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei Bazan Natalia cu
privire la anularea dispoziției de concediere, restabilirea la locul de muncă și parțial în
privința reparării prejudiciului moral.
La 26 aprilie 2016, Bazan Natalia a declarat recurs împotriva deciziei instanței
de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea în
care pretențiile au fost respine cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a
acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerînd-o neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material
și procedural.
Susține că nu putea fi eliberată din funcția de metodist al Clubului din satul
Paicu, deoarece primarul nu are astfel de împuterniciri conform Regulamentului-tip de
activitate a Casei de Cultură, iar angajarea metodistului ține de competenta directorului
Casei de Cultură, dar nu a primarului.
Cu referire la prevederile art. 87 din Codul muncii, insistă că concedierea se
admite doar cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate.
Menționează că prin prisma prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea
contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și art. 89 alin. (2) din Codul
muncii, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să indice temeiurile
transferării sau eliberării din serviciu a salariatului.
Apreciază eronată referirea instanței la faptul că primarul este persoana
competentă de a rezilia contractul individual în muncă, ori potrivit art. 29 alin. (1) lit.
c) al Legii privind administrația publică locală, primarul încetează raporturile de
serviciu sau de muncă cu șefii de subdiviziuni, de servicii, de întreprinderi municipale
din subordinea autorității administrației publice locale, însă funcția de metodist la
Clubul din satul Paicu nu este o funcție de conducere a unei subdiviziuni a
administrației publice locale.
La fel, consideră eronată și concluzia instanței de apel cu referire la art. 261 alin.
(1) din Codul muncii, care indică că conducătorul unității de stat, inclusiv municipale,
sau al unității cu capital majoritar de stat nu poate să presteze muncă prin cumul la o
altă unitate sau să cumuleze funcții la unitatea pe care o conduce, cu excepțiile
prevăzute de legislația în vigoare, deoarece întreprinderea la care activa prin cumul nu
cade sub incidența normei menționate.
Remarcă că instanța neîntemeiat a diminuat mărimea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de asistență juridică.
La 13 iunie 2016, Primăria comunei Zîrnești r-l Cahul a depus referință prin care
a invocat caracterul neîntemeiat al recursului și legalitatea deciziei instanței de apel,
considerînd recursul declarat de Bazan Natalia, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanței de apel din 25 februarie
2016 a fost expediată în adresa recurentei la 16 martie 2016, fapt confirmat prin copia
scrisorii de însoțire nr. 05-3a-1611-24122015 (f. d. 83), însă, probe care ar confirma și
recepționarea acesteia de către recurenta la materialele cauzei lipsesc.
Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor
legale și a declarat recursul la 26 aprilie 2016, în termen.
Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
către Bazan Natalia este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Bazan Natalia nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu
a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.
Nu poate fi reținută la caz nici critica recurentei precum că la emiterea
dispoziției de concediere nu au fost respectate prevederile art. 87 Codul muncii, în
ceea ce privește consultarea prealabilă a organului sindical la concedierea sa, deoarece
recurenta nu a confirmat prin probe pertinente și concludente precum că este membrul
al sindicatelor, sau că unitatea unde activează are organul sindical.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în recursul declarat de
către Bazan Natalia asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către Bazan Natalia ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de către Bazan Natalia se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Galina Stratulat
Ion Druță