3ra-929/16 — anularea dispozițiilor de concediere și de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă și reparaea prejudiciului moral

prima instanță: L. Turculeț, dosarul nr. 3ra-929/16

instanța de apel: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva

Î N C H E I E R E

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Galina Stratulat

Ion Druță

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Bazan

Natalia,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Bazan împotriva

Primăriei comunei Zîrnești raionul Cahul, intervenienți accesorii Cebotaru Anastasia,

Cebotaru Elena cu privire la anularea ordinelor de concediere și de aplicare a

sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 25 februarie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Bazan Natalia și menținută hotărîrea Judecătoriei Cahul

din 09 decembrie 2015, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă :

La 27 octombrie 2015, Bazan Natalia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei com. Zîrnești raionul Cahul cu privire la anularea ordinelor de

concediere și de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă, și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că ocupă funcția de director al Centrului de

cultură și odihnă Zîrnești, și metodist la Clubul din satul Paicu în baza contractului

individual de muncă nr. 54/1 din 09 decembrie 2011, încheiat cu Primarul comunei

Zîrnești, r-1 Cahul.

Susține că la 15 septembrie 2015 a fost emisă dispoziția nr. 13-i prin care a fost

desfăcut contractul individual de muncă încheiat prin cumul, de angajare în funcția de

metodist la Clubul din satul Paicu, r-1 Cahul.

Indică că nefiind de acord cu dispoziția sus menționată, la data de

17 septembrie 2015 a înaintat o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea

dispoziției nr. 13-i cu privire la demisie, anularea altor acte de desfacere a contractului

individual de muncă și angajarea altor persoane la funcția dată și restabilirea la locul

de muncă.

La 02 octombrie 2015 a fost emisă dispoziția nr. 19-i cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, care a fost aplicată pentru nerespectarea

dispoziției nr. 13-i din 15 septembrie 2015, emisă de Primarul comunei Zîrnești și

completarea eronată a tabelului de pontaj pentru luna septembrie 2015.

Menționează că la 07 octombrie 2015 a înaintat o altă cerere prealabilă prin care

a solicitat anularea dispoziției nr. 19-i din 02 octombrie 2015, însă răspuns oficial la

cererile prealabile înaintate nu a primit.

Invocă ilegalitatea eliberării din funcția de metodist la Clubul din satul Paicu,

deoarece primarul nu are astfel de împuterniciri conform Regulamentului-tip de

activitate a Casei de Cultură, iar contractul nu poate fi desfăcut, ci modificat la acordul

părților sau prin hotărîrea instanței de judecată.

Consideră că dispoziția nr. 13-i din 15 septembrie 2015 este una ilegală și nu

constituie un act de demisie, ci de concediere, iar cerere de angajare a dnei

Cebotaru Anastasia din 01 septembrie 2015, depusă în urma emiterii dispoziției 13-i,

trebuie să fie soluționată de reclamantă, aceasta fiind director al Casei de cultură a

comunei Zîrnești, r-1 Cahul.

La fel, indică că cererea de angajare a dnei Cebotaru Anastasia nu poate servi

temei juridic pentru concedierea dînsei, iar primarul și-a depășit în mod vădit limitele

acordate prin lege, admițînd imixtiune în activitatea Casei de cultură și odihnă Zîrnești.

Relevă că datorită faptului că dispoziția nr. 13-i este ilegală, nu poate fi legală

nici dispoziția nr. 19-i.

Insistă că în rezultatul concedierii sale ilegale, dînsa a suportat un prejudiciu

moral, pe care î-l estimează în cuantum de 30 000 lei, manifestat prin suferințele

psihice, determinate de stare de stres, ținînd cont de împrejurările în care a fost

produsă fapta prejudiciabilă și consecințele afective manifestate prin limitarea

temporară de anumite posibilități, înjosirea publică a reputației profesionale, care pînă

la caz a fost ireproșabilă.

Își întemeiază pretențiile în baza art. art. 81, 86, 87, 89, 90, 206-210 din Codul

muncii și art. art. 3, 16, 24 alin. (3), art. 26 alin. (1) lit. a) și lit. c) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Solicită anularea dispoziției nr. 13-i din 15 septembrie 2015 cu privire la

demisie, restabilirea la locul de muncă precum este indicat în contractul individual de

muncă nr. 54/1 din 09 septembrie 2011, anularea dispoziției nr. 19-i din 02 octombrie

2015 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, perceperea compensării

prejudiciului moral cauzat prin eliberarea ilegală din serviciu și sancționarea ilegală în

mărime de 30 000 lei și încasarea din contul pîrîtului a tuturor cheltuielilor de judecată

care vor fi suportate în acest proces.

Pin încheierea Judecătoriei Cahul din 28 octombrie 2015, a fost atrasă în proces

în calitate de intervenient accesoriu Cebotaru Anastasia (f. d. 20-21).

Pin încheierea Judecătoriei Cahul din 01 decembrie 2015, a fost atrasă în proces

în calitate de intervenient accesoriu Cebotaru Elena - directorul Clubului satului Paicu,

comuna Zîrnești (f. d. 39-40).

Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 09 decembrie 2015, acțiunea a fost admisă

parțial, fiind anulată ca neîntemeiată Dispoziția nr. 19-i din 02 octombrie 2015 emisă

de primarul comunei Zîrnești r-l Cahul prin care a fost aplicată sancțiune disciplinară

în formă de mustrare directorului Casei de Cultură Zîrnești r-l Cahul Bazan Natalia.

S-a încasat de la pîrît în folosul Nataliei Bazan suma de 1000 lei cu titlu de

prejudiciul moral pentru sancționare disciplinară neîntemeiată.

S-a încasat de la pîrît în folosul Nataliei Bazan cheltuielile de asistență juridică

în mărime de 2000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 25 februarie 2016, a fost respins apelul

declarat de către Bazan Natalia și menținută hotărîrea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. 86 alin. (1) lit.

s), art. 273, art. 261 alin. (1) din Codul muncii, care reglementează aspectele ce țin de

concedierea salariaților care prestează munca prin cumul, temeiurile suplimentare de

încetare a contractului individual de muncă cu salariații care prestează muncă prin

cumul, munca prin cumul a conducătorului unității de stat, inclusiv municipale, sau al

unității cu capital majoritar de stat.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de

apel a reținut ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe precum că dispoziția nr.

13-i din 15 septembrie 2015 cu privire la concedierea Nataliei Bazan din funcția

cumulată de metodist la Clubul din satul Paicu este una legală, iar criticile din cererea

de apel în acest sens sunt neîntemeiate.

Concomitent instanța de apel a conchis că prima instanță legal și întemeiat a

ajuns la concluzia de a respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei Bazan Natalia cu

privire la anularea dispoziției de concediere, restabilirea la locul de muncă și parțial în

privința reparării prejudiciului moral.

La 26 aprilie 2016, Bazan Natalia a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea în

care pretențiile au fost respine cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerînd-o neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material

și procedural.

Susține că nu putea fi eliberată din funcția de metodist al Clubului din satul

Paicu, deoarece primarul nu are astfel de împuterniciri conform Regulamentului-tip de

activitate a Casei de Cultură, iar angajarea metodistului ține de competenta directorului

Casei de Cultură, dar nu a primarului.

Cu referire la prevederile art. 87 din Codul muncii, insistă că concedierea se

admite doar cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate.

Menționează că prin prisma prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și art. 89 alin. (2) din Codul

muncii, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să indice temeiurile

transferării sau eliberării din serviciu a salariatului.

Apreciază eronată referirea instanței la faptul că primarul este persoana

competentă de a rezilia contractul individual în muncă, ori potrivit art. 29 alin. (1) lit.

c) al Legii privind administrația publică locală, primarul încetează raporturile de

serviciu sau de muncă cu șefii de subdiviziuni, de servicii, de întreprinderi municipale

din subordinea autorității administrației publice locale, însă funcția de metodist la

Clubul din satul Paicu nu este o funcție de conducere a unei subdiviziuni a

administrației publice locale.

La fel, consideră eronată și concluzia instanței de apel cu referire la art. 261 alin.

(1) din Codul muncii, care indică că conducătorul unității de stat, inclusiv municipale,

sau al unității cu capital majoritar de stat nu poate să presteze muncă prin cumul la o

altă unitate sau să cumuleze funcții la unitatea pe care o conduce, cu excepțiile

prevăzute de legislația în vigoare, deoarece întreprinderea la care activa prin cumul nu

cade sub incidența normei menționate.

Remarcă că instanța neîntemeiat a diminuat mărimea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de asistență juridică.

La 13 iunie 2016, Primăria comunei Zîrnești r-l Cahul a depus referință prin care

a invocat caracterul neîntemeiat al recursului și legalitatea deciziei instanței de apel,

considerînd recursul declarat de Bazan Natalia, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanței de apel din 25 februarie

2016 a fost expediată în adresa recurentei la 16 martie 2016, fapt confirmat prin copia

scrisorii de însoțire nr. 05-3a-1611-24122015 (f. d. 83), însă, probe care ar confirma și

recepționarea acesteia de către recurenta la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 26 aprilie 2016, în termen.

Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

către Bazan Natalia este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Bazan Natalia nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu

a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Nu poate fi reținută la caz nici critica recurentei precum că la emiterea

dispoziției de concediere nu au fost respectate prevederile art. 87 Codul muncii, în

ceea ce privește consultarea prealabilă a organului sindical la concedierea sa, deoarece

recurenta nu a confirmat prin probe pertinente și concludente precum că este membrul

al sindicatelor, sau că unitatea unde activează are organul sindical.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în recursul declarat de

către Bazan Natalia asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Bazan Natalia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Bazan Natalia se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță