2ra-1293/16 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță, jud.: I. Popescu dosarul nr. 2ra-1293/2016

instanța de apel, jud.: T. Duca, S. Procopciuc, R. Burdeniuc

Î N C H E I E R E

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță, Dumitru Mardari

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Aurel Răcilă,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Nina

Răcilă împotriva lui Aurel Răcilă cu privire la încasarea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Aurel Răcilă și menținută hotărîrea Judecătoriei

Sîngerei din 13 octombrie 2015

c o n s t a t ă :

La 06 noiembrie 2014, Nina Răcilă s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Aurel Răcilă cu privire la încasarea prejudiciului material

și moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Nina Răcilă a

indicat că, la 26 iulie 2014, în jurul orei 19:00 – 19:20, se deplasa pe drumul din

satul Drăgănești, la un moment a auzit strigăte în adresa sa din partea lui Aurel

Răcilă, care fără careva motive întemeiate a început să o înjure cu cuvinte

necenzurate și să o amenințe cu moartea. Văzând la cît era de agresiv și beat,

speriindu-se a aruncat cu borcanul și a fugit în ograda vecinului pentru a apela

după ajutor.

Afirmă că, vecinul Fiodor Gheorghiță i-a permis să intre în casă pentru a

contacta organele de poliție, însă acest fapt la determinat pe Aurel Răcilă să

reacționeze neadecvat în privința sa, aplicîndu-i lovituri în regiunea capului,

smulgându-i părul din cap, i-a rupt haina, în urma ce s-a ales cu o comoție

cerebrală.

Susține reclamanta că, pe cazul dat la 05 august 2014 au fost întocmite 2

procese-verbale cu privire la contravenție în privința lui Aurel Răcilă, în baza

art. 78 alin. (2) Cod contravențional, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 25

u.c. și în baza art. 354 Cod contravențional, amendă în mărime de 10 u.c.

Indică reclamanta că, prin acțiunile sale pîrîtul i-a pricinuit dureri fizice

și s-a simțit foarte rău, la moment starea sănătății s-a agravat, în decursul a 3

luni s-a adresat la medici și i s-a prescris tratament pentru care a procurat

medicamente în sumă de 2 009,19 lei.

Consideră că, pîrîtul prin acțiunile sale nelegale și cu o deosebită

violență fizică i-a pricinuit și paguba morală care o estimează la 20 000 lei.

Cere , încasarea de la Aurel Răcilă în beneficiul său prejudiciul material

în mărime de 2 009,19 lei, paguba morală în mărime de 20 000 lei și cheltuielile

pentru asistența juridică în mărime de 1500 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 13 octombrie 2015 s-a admis

parțial acțiunea Ninei Răcilă, s-a încasat de la Aurel Răcilă în beneficiul Ninei

Răcilă prejudiciul material în mărime de 1 641,73 lei și prejudiciul moral în

mărime de 1 500 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2016 a fost respins

apelul declarat de Aurel Răcilă și menținută hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din

13 octombrie 2015.

La 12 aprilie 2016 Aurel Răcilă a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care a

admite parțial acțiunea cu încasarea prejudiciului moral în sumă de 500 lei.

În motivarea recursului a indicat că, consideră hotărîrea primei instanțe

și decizia instanței de apel ca fiind neîntemeiate, contrare prevederilor legale

aplicabile soluționării litigiului și pasibile de a fi casate.

Susține recurentul că, prima instanță a dat o apreciere eronată

materialului probator, iar ca consecință a emis o hotărîre neîntemeiată.

Totodată, a indicat recurentul în susținerea recursului, motivele de fapt

pe care li-a invocat și în cererea de apel, exprimându-și dezacordul cu soluțiile

instanțelor inferioare.

Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor

de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Aurel Răcilă nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței

CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16

aprilie 1991), pe cînd în recursul declarat de Aurel Răcilă, asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Aurel Răcilă ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Aurel Răcilă se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat