3r-129/16 — anularea ordinului

prima instanță: O. Melniciuc dosarul nr. 3r-129/16

instanța de apel: D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan

D E C I Z I E

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completul, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Popușoi împotriva

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la anularea ordinului, restabilirea în

funcție și obligarea acordării concediului anual de odihnă

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2016, prin care

cererea de apel depusă de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a fost restituită

c o n s t a t ă

La 17 iulie 2015, Vasile Popușoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la anularea ordinului, restabilirea în

funcție.

În motivarea acțiunii a invocat că prin ordinul șefului Inspectoratului Fiscal

Principal de Stat nr. 702-p din 25 iulie 2014, a fost desemnat șef al Direcției Antifraudă

și Investigare Fiscală în cadrul Direcției Generale Conformare Fiscală.

Prin Ordinul nr. 768-p din 29 iunie 2015, emis de șeful adjunct al IFPS, au fost

suspendate raporturile lui de muncă până la soluționarea definitivă a cauzei penale, pe

care îl consideră ilegal și pasibil de casare.

Menționează că ordinul de suspendare din funcție a fost emis în perioada când se

afla în concediu în perioada 29 iunie 2015 – 20 iulie 2015, ceea ce este o încălcare

flagrantă a legislației muncii.

Consideră că demersul înaintat de procurorul în Procuratura Anticorupție, nu

conține nimic altceva decât fragmente din rechizitoriu, fapte și circumstanțe care

formează obiectul examinării cauzei penale, dar nu are tangență cu raporturile de muncă

în care se află cu Inspectoratul Fiscal de Stat, iar asupra acestor acuzații se poate expune

doar instanța de judecată în ordine penală.

Remarcă că pe parcursul urmăririi penale procurorul în Procuratura Anticorupție,

nu a înaintat niciun demers de a fi suspendat din funcție, însă când cauza era deja la faza

de judecată, a înaintat acest demers, în mod total inexplicabil și fără prezentarea

motivelor.

1

Subliniază că instanța de judecată prin încheierea din 15 iulie 2014, a dispus deja

ca măsură preventivă liberarea provizorie sub control judiciar, în care inter alia nu a

stabilit ca condiție să nu exercite profesia în conformitate cu prevederile art. 191 alin.

(3) pct. 7) Cod de procedură penală.

Având în vedere prevederile art. 297 alin. (4) CPP, afirmă că la faza judecării

cauzei penale doar instanța de judecată poate dispune măsura preventivă de suspendare

din funcție, dar nu administrația instituției la solicitarea procurorului. Din acest

considerent, susține că ordinul de suspendare din funcție este ilegal în fond, ceea ce

conform art. 26 lit. a) din Legea contenciosului administrativ constituie temei de

nulitate.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 166-167 CPC, art. 79 Codul

muncii, art. 3, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ.

Solicită admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 768-p din 29 iunie 2015 de

suspendare a raporturilor de muncă, emis de șeful adjunct al Inspectoratului Fiscal

Principal de Stat, restabilirea în funcția de șef al Direcției Antifraudă și Investigare

Fiscală în cadrul Direcției Generale Conformare Fiscală al Inspectoratului Fiscal

Principal de Stat.

La 22 august 2015, Vasile Popușoi a depus o cerere de modificare a pretențiilor

din acțiune, prin care a solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 768-p din

29 iunie 2015, de suspendare a raporturilor de muncă, emis de șeful adjunct al

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, restabilirea în funcția de șef la Direcției

Antifraudă și Investigare Fiscală în cadrul Direcției Generale Conformare Fiscală al

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, obligarea Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat de a acorda lui Vasile Popușoi concediul anual plătit care îi revine conform

legislației.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 26 august 2015, acțiunea a

fost admisă, a fost anulat ordinul nr. 768-p din 29 iunie 2015 privind suspendarea

raporturilor de muncă în privința lui Vasile Popușoi emis de Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat, restabilit Vasile Popușoi în funcția de șef al Direcției Antifraudă și

Investigare Fiscală în cadrul Direcției Generale Conformare Fiscală a Inspectoratului

Fiscal Principal de Stat, obligat Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de a-i acorda lui

Vasile Popușoi concediu anual plătit pentru perioada anilor 2013-2014, conform cererii

depuse la 26 iunie 2015.

La 25 septembrie 2015, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a depus cerere de

apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015, nu s-a dat curs

apelului declarat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, fiindu-i acordat apelantului

termen până la 26 ianuarie 2016, ora 10:00, pentru prezentarea cererii de apel motivate.

Totodată a fost explicat că dacă nu va prezenta cererea de apel motivată în termenul

acordat, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele va fi restituită

fără examinare.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2016, cererea de apel

depusă de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a fost restituită.

2

La 29 martie 2016, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a declarat recurs

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2016, solicitând admiterea

acestuia, casarea încheierii instanței de apel și restituirea pricinii spre rejudecare în

instanța de apel, la etapa de primire a cererii de apel motivată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Indică că la 17 martie 2016, IFPS a primit cu nr. de intrare 682-AE și a făcut

cunoștință cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2016, prin care în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) CPC a fost restituită cererea de apel depusă de IFPS, în

legătură cu neînlăturarea neajunsurilor indicate și neprezentarea instanței de apel a

cererii de apel motivată și dovada achitării taxei de stat.

Menționează că IFPS a dispus inițierea anchetei de serviciu față de persoana

vinovată de neprezentarea la ședința de judecată stabilită de către Curtea de Apel

Chișinău și neprezentarea argumentelor apelului.

Având în vedere prevederile art. 116 alin. (1) CPC, solicită repunerea în termen

de către instanța de judecată la etapa de primire a cererii de apel, luând în considerație

că la 25 septembrie 2015 apelantul IFPS s-a încadrat în interiorul termenului de

declarare a apelului, iar neprezentarea apelului motivat nu a prezentat poziția IFPS, dar

inacțiunea unei persoane care constituie obiectul anchetei de serviciu.

În partea ce ține de achitarea taxei de stat, având în vedere prevederile art. 85

alin. (1) lit. i) CPC indică că IFPS este scutit de la taxa de stat la înaintarea acțiunilor și

la contestarea hotărârilor instanțelor judecătorești, inclusiv în cauzele examinate în

procedură de contencios administrativ, indiferent de calitatea lor procesuală.

La 28 iunie 2016, Vasile Popușoi, reprezentat de avocatul Dumitru Cucu a depus

referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat ca fiind tardiv.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Din materialele cauzei rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în

adresa recurentului la 01 februarie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 70), careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele

dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2016, în termenul

legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

3

În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat,

instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului

un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

La caz, se constată că Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a declarat la

25 septembrie 2015 apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din

26 august 2015, fără a invoca motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul,

în conformitate cu art. 365 al. (1) lit. d), e) CPC (f. d. 56).

Este cert și faptul că apelantul la depunerea apelului nemotivat a menționat că

argumentele ilegalității și netemeiniciei hotărârii atacate, precum și temeiurile declarării

apelului vor fi prezentate după ce apelantul va face cunoștință cu hotărârea integrală a

primei instanțe (f. d. 56).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015, nu s-a dat curs

cererii de apel înaintată de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, fiind acordat

ultimului termen până la 26 ianuarie 2016, ora 10:00, pentru depunerea apelului

motivat. Totodată, a fost explicat apelantului că dacă nu va prezenta cererea de apel

motivată în termenul acordat, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu

actele va fi restituită fără examinare.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău din

01 decembrie 2015 a fost expediată în adresa apelantului Inspectoratul Fiscal Principal

de Stat, fiind anexată la citația pentru ședința de judecată din 26 ianuarie 2016,

(f. d. 61), și care a fost recepționată la 30 decembrie 2015, fapt ce rezultă din avizul de

recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 63).

Cu toate acestea, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu a înlăturat neajunsurile

indicate în încheierea din 01 decembrie 2015 și nu a prezentat instanței motivele de fapt

și de drept pe care se întemeiază apelul, mai mult că reprezentantul apelantului nu s-a

prezentat nici la ședința instanței de apel din 26 ianuarie 2016.

Ca urmare, stabilind că neajunsul cererii de apel nu a fost lichidat în interiorul

termenului acordat de instanță, Curtea de Apel Chișinău întemeiat, având la bază

prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, a restituit, prin încheierea din 26 ianuarie 2016,

cererea de apel depusă de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat împotriva hotărârii

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 26 august 2015 (f. d. 67-69).

Instanța de recurs constată ca lipsită de suport legal afirmația recurentului precum

că IFPS a dispus inițierea anchetei de serviciu în privința persoanei vinovată de

neprezentarea la ședința de judecată în instanța de apel și neprezentarea argumentelor

apelului, ori acest fapt nu justifică neîndeplinirea în termen de către IFPS a indicațiilor

instanței de apel cu privire la prezentarea apelului motivat.

Nu constituie temei de admitere a recursului nici invocarea recurentului în sensul

că prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2016, apelul a fost restituit și

pe motiv de neprezentare a dovezii achitării taxei de stat.

Asta deoarece, reieșind din conținutul încheierii Curții de Apel Chișinău din

01 decembrie 2015, este cert că nu s-a dat curs apelului declarat de Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat și acordat termen doar pentru depunerea apelului motivat.

Prin urmare, referirea instanței de apel în încheierea din 26 ianuarie 2016 și la

faptul neachitării taxei de stat constituie în sine o omisiune vădită a instanței de apel,

4

care poate fi corectată din oficiu, prin prisma art. 249 CPC.

Pentru considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea Curții de

Apel Chișinău din 26 ianuarie 2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Popușoi împotriva Inspectoratului

Fiscal Principal de Stat cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție și

obligarea acordării concediului anual de odihnă.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

5