2ra-1439/16 — încasarea datoriei

prima instanță: A. Parfeni dosarul nr. 2ra-1439/16

instanța de apel: A. Garbuz, S. Șleahtițki, D. Pușca

ÎNCHEIERE

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Adrian

Chirtoacă

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iulian Romanciuc

împotriva lui Adrian Chirtoacă cu privire la încasarea prejudiciului material și moral

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 09 februarie 2016 prin care a fost

admis apelul declarat de Iulian Romanciuc și emisă o nouă hotărâre de admitere

parțială a acțiunii

constată:

La 12 februarie 2013, Iulian Romanciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Adrian Chirtoacă cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 12 februarie 2013, împreună cu părinții

săi, Victor Romanciuc și Iuliana Romanciuc au hotărât să procure un camion de

model „Ford Tranzit”. L-a contactat pe Adrian Chirtoacă, care la acel moment se afla

la părinții săi în Spania, și care a acceptat propunerea lui, iar prin intermediul

internetului, i-a arătat automobilul.

Drept urmare, pe contul lui Adrian Chirtoacă, a fost transferată suma bănească

pentru procurarea automobilului.

Susține că o parte din banii transferați, au fost luați cu împrumut de la

cunoscuții lor, la fel mama sa Iuliana Romanciuc, a luat un împrumut bancar în sumă

de 20000 lei, pe care îl achită până-n prezent.

Menționează că în luna august 2011, Adrian Chirtoacă a adus un camion,

menționând că acest automobil îi aparține lui cu drept de proprietate, iar

autocamionul ce urma a fi procurat, va fi adus ulterior de către tatăl lui.

Afirmă, că într-adevăr, ulterior i-a fost adus un autocamion, care, însă avea

defecte tehnice grave.

Indică că din discuția avută cu Adrian Chirtoacă, ultimul i-a declarat că tatăl

său va pleca din nou în Spania și îi va aduce un alt camion, solicitând suplimentar

suma de 1000 euro, care a fost transmisă pentru cheltuieli suplimentare.

1

Relatează că Adrian Chirtoacă, nu a adus niciun alt automobil, mai mult a

refuzat și restituirea mijloacelor bănești primiți, fapt pentru care s-a adresat cu o

plângere la Procuratura raionului.

În procesul examinării acestei cereri, Adrian Chirtoacă i-a promis că îi va

restitui banii primiți, dânsul l-a crezut și ca urmare a depus o cerere prin care a indicat

că nu are careva pretenții față de ultimul, în temeiul căreia Procuratura r-nul Ungheni

la 04 ianuarie 2012 a emis o ordonanță de neîncepere a urmării penale.

Ulterior, Adrian Chirtoacă, și-a asumat angajamentul de a-i transmite

autocamionul promis în stare tehnică normală până la 15 ianuarie 2012, însă

obligațiunile asumate iarăși nu au fost îndeplinite.

Mai indică că atât Adrian Chirtoacă, cât și tatăl acestuia și-au procurat

autocamioane personale, dar refuză îndeplinirea obligațiunilor asumate.

Luând în considerație că a fost nevoit să se adreseze cu plângeri la Procuratură,

a dat explicații la organele de poliție, consideră că i-a fost pricinuit și un prejudiciu

moral.

Își întemeiază pretenții în baza dispozițiilor art. 8, 512, 602, 1398, 1422, 1423

Cod civil, art. 6, 166 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Adrian Chirtoacă suma de

7300 euro ce constituie în valută națională 119164 lei, prejudiciul moral în mărime de

20000 lei, dobânda de întârziere în sumă de 10724 lei, taxa de stat în sumă de 4339

lei și 3000 lei cheltuieli pentru asistența juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 08 octombrie 2013, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 23 octombrie 2014 a fost respins apelul

declarat de către Iulian Romanciuc, reprezentant de avocatul Mihail Andrieș și

menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 aprilie 2015 a fost admis recursul

declarat de Iulian Romanciuc, reprezentat de avocatul Mihail Andrieș, casată integral

decizia instanței de apel și restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în

alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 09 februarie 2016 a fost admis apelul

declarat de Iulian Romanciuc, casată integral hotărârea Judecătoriei Ungheni din

08 octombrie 2013 și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii.

A fost încasată de la Adrian Chirtoacă în beneficiul lui Iulian Romanciuc suma

de 6300 euro, sau echivalentul în lei la momentul executării, cât și suma de 9378 lei

cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest pretențiile au fost respinse.

La 06 mai 2016, Adrian Chirtoacă a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate cu

menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că într-adevăr în luna iulie 2011, în timp ce se

afla în Spania, a avut o conversație prin intermediul rețelei de internet cu Iulian

Romanciuc, care l-a rugat să-i procure din Spania un automobil de mâna a doua, de

model „Ford Tranzit”.

Susține că întrucât între ei nu a fost încheiat un contract în formă scrisă, care să

dea naștere la careva obligații ce țin de caracteristicile autocamionului, în special ce

2

țin de culoare, anul producției, starea tehnică etc., înțelegerea între ei a dat naștere

doar la două obligații, prima este de a-i aduce bunul și a două este ca Iulian

Romanciuc să preia bunul și să achite prețul.

Relatează că în luna octombrie 2011, a adus în Moldova autocamionul de

model „Ford Tranzit”, produs la 22 decembrie 2005, executându-și astfel obligația în

modul corespunzător și la locul stabilit, iar Iulian Romanciuc a fost obligat să execute

obligația de preluare a autocamionului și de achitare a prețului.

Mai indică că la 19 iulie 2011, a primit pe cont suma de 6300 euro de la

Ghenadie Baltag, cetățean al României, astfel consideră că de la data primirii sumei

de 6300 euro de la Ghenadie Baltag, s-au născut raporturi juridice anume între el și

ultimul, ci nu între el și Iulian Romanciuc.

La 10 iunie 2016, reprezentantul lui Iulian Romanciuc, avocatul Mihail

Anbrieș a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea

recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost expediată în adresa

părților la 11 martie 2016 (f. d. 176), avizul de recepție fiind restituit cu mențiunea

factorului poștal „nereclamat” (f. d. 179).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 05 mai 2016, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Adrian Chirtoacă, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

3

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

Adrian Chirtoacă, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Adrian Chirtoacă ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Adrian Chirtoacă se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

4