2ra-1365/16 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra- 1365/16

Instanța de fond: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău – I. Mânăscurtă

Instanța de apel: CA Chișinău – M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu

D E C I Z I E

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

judecători Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru,

Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinînd recursul declarat de către Radmir Gareev în pricina civilă la

acțiunea lui Radmir Gareev împotriva lui Anatolie Galben și Nataliei Clevadî privind

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 16 februarie 2016,

C O N S T A T Ă:

Radmir Gareev s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui

Anatolie Galben și Nataliei Clevadî privind încasarea prejudiciului moral a cîte 50

000 lei ( f.d. 2-7).

În motivarea acțiunii reclamantul Gareev Radmir a indicat, că la data de 05

februarie 2015 din numele Janei Colecico s-a adresat la judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău cu o plîngere în temeiul art. 313 CPP, solicitînd obligarea Inspectoratului de

Poliție Rîșcani să înregistreze plîngerea din 03 februarie 2015 în registrul nr. 1 de

evidență despre înregistrarea infracțiunilor al Inspectoratului de Poliție Rîșcani mun.

Chișinău. Plîngerea a fost repartizată pentru examinare judecătorului de instrucție

Galben Anatolie.

La data de 11 martie 2015 în cadrul ședinței de judecată reclamantul a înaintat

cerere, prin care a solicitat ca procesul să fie examinat în limba rusă, în temeiul art.

16, alin. 3 CPP, care prevede că „procesul penal se poate, de asemenea, desfășura în

limba acceptată de majoritatea persoanelor care participă la proces. În acest caz,

hotărîrile procesuale se întocmesc în mod obligatoriu și în limba de stat”.

Judecătorul de instrucție Anatolie Galben a respins cererea reclamantului,

motivîndu-și refuzul prin faptul că instanța nu posedă în deplină măsură limba rusă.

Drept urmare, în cadrul ședinței de judecată el a înaintat cerere de recuzare

judecătorului Anatolie Galben. Prin încheierea din data de 11 martie 2015 judecătorul

Natalia Clevadî a respins cererea de recuzare.

Consideră, că neaplicarea de către judecătorul Anatolie Galben a prevederilor

art. 16 alin. 3 CPP și neexaminarea cauzei în limba rusă, neadmiterea de către

judecătorul Natalia Clevadî a cererii de recuzare a judecătorului Anatolie Galben

reprezintă o discriminare pe criteriul limbă de comunicare, interzisă prin art. 6 al

Legii nr. 212 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității în procesul realizării

dreptului reclamantului la un proces echitabil prevăzut de art. 19 alin. 1 CPP.

1

Consideră că judecătorii menționați i-au cauzat suferințe psihice și urmează să-i

compenseze prejudiciul moral.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din data de 12 octombrie

2015 s-a respins acțiinea integral ca fiind neîntemeiată ( f.d. 60).

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la data de 15 octombrie 2015

Gareev Radmir a depus apel, prin care a solicitat anularea hotărîrii primei instanțe cu

emiterea unei hotărîri noi de admitere a acțiunii ( f.d. 63-65).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 16 februarie 2016 s-a admis

apelul declarat de către Gareev Radmir, s-a casat hotărîrea judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din data de 12 octombrie 2015. Procesul în cauza civilă la acțiunea depusă

de Radmir Gareev împotriva lui Anatalie Galben și Nataliei Clevadî privind repararea

prejudiciului moral, s-a încetat ( f.d. 93-97).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 15 aprilie 2016 Gareev

Radmir a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea deciziei recurate cu emiterea unei

hotărîri noi de admitere a acțiunii integral ( f.d. 100-103)

În motivarea recursului recurentul Gareev Radmir a indicat, că instanța de apel

abuziv și nefondat, prin aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material

a emis decizia contestată, îngrădindu-i accesul la justiție.

În conformitate cu art. 434 alin. 1 CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 16 februarie 2016, expediată în adresa recurentului la data de 12 martie 2016,

confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește.

Recursul depus la data de 15 aprilie 2016 se consideră a fi depus în termen.

În conformitate cu art.445 alin. 1, lit. c) CPC instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de apel și să

trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul depus de către Gareev Radmir întemeiat și

care urmează să fie admis din următoarele considerente.

Instanța de recurs a constatat, că Radmir Gareev s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva judecătorilor Anatolie Galben și Nataliei Clevadî

privind repararea prejudiciului moral, invocînd că judecătorul de instrucție Anatolie

Galben nu a admis cererea recurentului de desfășurare a procesului în limba rusă.

Ulterior recurentul a depus cerere de recuzare a judecătorului Anatolie Galben, fiind

respinsă de judecătorul Natalia Clevadî. Astfel, recurentul consideră, că acțiunile

pîrîților au caracter discriminatoriu față de el ca vorbitor de limbă rusă și i-au cauzat

prejudiciu moral, solicitînd repararea acestuia, prin încasarea de la pîrîți a cîte 50 000

lei în beneficiul său.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din data de 12 octombrie

2015 acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Instanța în argumentarea soluției

a reținut prevederile art. 16 alin. 3 CPP, care reglementează cu termenul de „poate”,

iar prevederile art. 7 al Legi nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești, care prevede termenul

„cunoașterea” limbii ruse.

2

Gareev Radmir, contestînd hotărîrea primei instanțe, a solicitat admiterea

acțiunii, invocînd, că instanța de fond nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și

anume nu a aplicat prevederile art. 19 al Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la

asigurarea egalității, care prevede, că „ persoana care înaintează o acțiune în

instanța de judecată trebuie să prezinte fapte, care permit prezumția existenței unui

fapt de discriminare. Sarcina de a proba că faptele nu constituie discriminare revine

pîrîtului, cu excepția faptelor ce atrag răspundere penală”.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 16 februarie 2016 s-a admis

apelul declarat de către Gareev Radmir, s-a casat hotărîrea primei instanțe, fiind

încetat procesul în cauza civilă la acțiunea lui Radmir Gareev împotriva lui Anatolie

Galben și Nataliei Clevadî privind repararea prejudiciului moral. S-a explicat că nu se

admite o nouă adresare în judecată a aceleiași părți cu privire la același obiect și pe

aceleași temeiuri.

În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că pretinsele încălcări,

invocate de către Gareev Radmir, nu pot fi obiectul unei cereri de chemare în

judecată, ori solicitarea unei despăgubiri, în circumstanțele în care nu au fost

depistate careva abateri din partea judecătorilor Anatolie Galben și Natalia Clevadî,

nu poate constitui obiectul examinării în procedura civilă.

Analizînd argumentul instanței de apel în raport cu circumstanțele cauzei și

opinia recurentului, instanța de recurs reține, că Gareev Radmir a înaintat în instanța

de judecată acțiune privind repararea prejudiciului moral ca urmare a actului de

discriminare.

În sensul art. 3 al Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea

egalității „subiecți în domeniul discriminării sunt persoanele fizice și juridice din

domeniul public sau privat”.

Potrivit art. 18, alin 1, lit. d) al aceleiași Legi „orice persoană care se

consideră victimă a discriminării are dreptul să înainteze o acțiune în instanța de

judecată și să solicite:[…], repararea prejudiciului material și moral ce i-a fost

cauzat, precum și recuperarea cheltuielilor de judecată”.

Astfel, Gareev Radmir, considerîndu-se victimă a discriminării din partea

judecătorilor, a înaintat acțiune de compensare a prejudiciului moral.

Articolul 166 alin. 1 CPC prevede, că „oricine pretinde un drept împotriva

unei alte persoane ori are un interes pentru constatarea existenței sau inexistenței

unui drept trebuie să depună în instanța competentă o cerere de chemare în

judecată”.

La caz, Gareev Radmir invocă, că acțiunile judecătorilor Anatolie Galben și

Natalia Clevadî poartă un caracter discriminatoriu față de el ca vorbitor de limbă

rusă, prin ce i s-a cauzat prejudiciu moral, solicitînd repararea acestuia.

Instanța de apel a încetat procesul inițiat de Gareev Radmir. Argumentul

instanței de apel precum că pricina nu urmează a fi judecată în procedură civilă

contravine prevederilor legale sus-citate, iar soluția instanței este prematură.

Instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate în cererea de apel, dar

a încetat procesul. Mai mult ca atît, apelantului în propria cale de atac i s-a creat o

situație mai dificilă, fiindcă ceilalți participanți la proces nu au contestat hotărîrea.

Prin încetarea procesului în pricina civila la acțiunea lui Gareev Radmir și

neadmiterea unei noi adresări în instanța de judecată apelantului i-a fost afectat

dreptul la un proces echitabil.

3

Din aceste motive recursul declarat de către Gareev Radmir necesită să fie

admis cu casarea deciziei instanței de apel și restituirea pricinii spre rejudecare.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele indicate,

să se expună asupra tuturor argumentelor lui Gareev Radmir, să verifice natura

juridică a litigiului, dacă judecătorii vizați sunt pîrîții corespunzători, să verifice și

alte circumstanțe ce prezintă importanță pentru soluționarea corectă a litigiului, să

aprecieze sub toate aspectele, complet și obiectiv, conform exigențelor art. 130 CPC,

probele administrate pe dosar și în dependență de situația stabilită, în raport cu

normele de drept material care reglementează relațiile civile, să adopte o hotărîre

legală și întemeiată.

În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. 1) lit. c) CPC Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Se admite recursul declarat de către Radmir Gareev.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2016 în pricina

civilă la acțiunea lui Radmir Gareev împotriva lui Anatolie Galben și Nataliei

Clevadî privind repararea prejudiciului moral.

Se remite cauza la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Svetlana Filincova

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4